Sustenabilitatea cerută tot mai mult în funcționarea IMM-urilor, fiind pe cale de reglementare, deci, de impunere internațională, se regăsește exprimată în criteriile ESG (environmental, social and corporate governance/„guvernanța de mediu, socială și corporativă”).
Consiliul Patronatelor ESG din România (CPESGR), „asociație patronală și comunitate de business, constituită, în 2023, cu scopul sprijinirii dezvoltării afacerilor pe baze sustenabile”, consideră că „pregătirea specialiștilor, amploarea resurselor și a costurilor necesare raportărilor ESG pentru IMM-uri, care vor devenii obligatorii în Uniunea Europeană în următorii ani (treptat, în funcție de mărimea companiilor), nu sunt încă clare și riscă să creeze dificultăți”.
Daniela Adriana Marișcu, președintele Consiliul Patronatelor ESG din România: „Cred că sustenabilitatea este viitorul acestei planete și este important ca toți antreprenorii să înțeleagă că va fi necesar să își conducă afacerile pe baza principiilor ESG. Dar modul în care vom implementa aceste criterii va fi o pârghie sau o piedică pentru dezvoltarea economică. Pe acest subiect, cu toții, firme mai mici sau mai mari, din economii dezvoltate sau emergente, suntem la linia de start și avem aceleași șanse. Ne propunem să devenim o portavoce pe acest subiect, sprijinind mediul de afaceri pentru a identifica cele mai bune soluții de implementare ESG, adecvate resurselor actuale.”
Consiliul Patronatelor ESG din România (CPESGR) este caracterizat ca „o comunitate de business care apără, reprezintă și promovează interesele companiilor din România, facilitează dezvoltarea afacerilor membrilor de patronat, care își propun să construiască business-uri sustenabile. Organizația acționează pentru eficacitatea dialogului social și consolidarea unei voci comune, vizând să pună în lumină activitatea și performanța oamenilor de afaceri din România, contribuind, astfel, la generarea modelelor de bune practici și la recunoașterea contribuției afacerilor și a patronatului, ca sumă a angajatorilor, la dezvoltarea comunităților. Conducerea CPESGR este formată din antreprenoarea Daniela Adriana Marișcu, secondată de Andrei Ioan Botiș (vicepreședinte) și Cezar Iulian Armașu (director general).
CPESGR se pronunță pentru „implementarea voluntară a principiilor ESG și invită la o consultare extinsă a tuturor factorilor de decizie cu mediul de business, pentru a crea condițiile ca implementarea ESG să fie o premisă de creștere, nu de blocare a activității economice.
Implementarea criteriilor ESG (Environment, Social, Governance) în activitatea companiilor și elaborarea rapoartelor de sustenabilitate implică o tematică amplă, necesitând analize detaliate, din partea mai multor categorii de specialiști. Standardele ESRS (European Sustainability Reporting Standards, adoptate în iulie 2023), pentru aplicarea CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive /Directiva UE 2022/2464), împreună cu noile standarde ESRS pentru IMM-uri, totalizează 568 de pagini, la care se adaugă consultarea unor documente la care fac trimitere.
Standardele ESRS conțin 76 cerințe de raportare specifice (și au peste 400 indicatori de raportare), fiind definite prin formule specifice și trimiteri la numeroase cerințe de reglementare și standarde externe, în timp ce standardul pentru raportarea voluntară de către IMM-uri nelistate la bursă indică un număr de 28 cerințe specifice de raportare.
Comisia Europeană a lansat în consultare publică, prin intermediul EFRAG (European Financial Reporting Advisory Group) un standard de raportare pentru IMM-uri, până la 21 mai 2024, dar intervalul este considerat insuficient de CPESGR, pentru a disemina volumul mare de informații în rândul specialiștilor, a le analiza și a formula un punct de vedere din partea companiilor românești”.
CPESGR solicită:
- Prelungirea termenul de consultare publică până la, cel puțin, finalul anului 2024
- Stabilirea unui set minim de criterii ESG, a căror îndeplinire să fie accesibilă tuturor IMM-urilor, fără a le crea dificultăți excesive, de ordin administrativ sau legate de costuri
- Constituirea tuturor premiselor necesare pentru o implementare voluntară a principiilor ESG, fără crearea unui cadru de reglementare care să vină cu norme imperative și sancțiuni cu privire la măsuri care impun sarcini care depășesc potențialul și resursele firmelor românești”
CPESGR constată că, „în prezent, clienții (cu precădere companii multinaționale) au început să le solicite furnizorilor (IMM-uri, inclusiv dintre cele nelistate pe burse) rapoarte de sustenabilitate, dar (în lipsa clarificării standardelor de raportare) există riscul discriminării unora dintre aceste IMM-uri. Firmele care nu vor putea îndeplini criteriile de sustenabilitate ar putea pierde contracte.
De luna viitoare, CPESGR lansează un proiect pilot prin care să sprijine 3-5 IMM-uri în implementarea voluntară a principiilor de sustenabilitate, conform noului standard aflat în dezbatere publică, pentru a face o evaluare concretă atât a costurilor aferente, cât și a celorlalte alocări de resurse necesare pentru conformarea voluntară.
În cadrul programului «Ghid pentru implementarea ESG în România», care implică editarea și publicarea a peste 12 volume în limba română și în limba engleză, în prezent se lucrează la Volumul I, «Definirea și înțelegerea termenilor ESG», care este programat să apară în prima parte a anului 2024.
Alte proiecte cheie ale CPESGR constau în: (1) Înființarea unei societăți comerciale specializate în servicii pentru afaceri și management, cu accent pe serviciile de consultanță și asistență pentru companii în procesul de implementare a principiilor ESG și (2) Crearea unei platforme de soluții digitale pentru raportarea ESG”.
Consiliul Patronatelor ESG din România (CPESGR) a încheiat un acord de parteneriat cu Camera de Comerț Belgia Luxemburg România Moldova (BEROCC), semnat de Daniela Adriana Marișcu, președintele CPESGR și Alain Schodts, director executiv al BEROCC. În context, referindu-se la impactul aderării României la Spațiul Schengen, Alain Schodts s-a declarant un susţinător dintotdeauna al admiterii României, ca şi a Bulgariei, la Spațiul Schengen. În opinia sa, este necesară o activitate mai susținută în acest sens a reprezentanților României în Parlamentul European, inclusiv pentru contracararea pozițiilor de respingere care se manifestă în prezent. Ca perspectivă, odată cu deschiderea acccesului, care, până la urmă, consideră că se va realiza, directorul executiv al BEROCC semnalează posibilele consecințe în ceea ce privește circulația forței de muncă, apreciind că e necesară crearea unor condiții pentru menținere în economia românească.
