România ocupă locul 39 într-un top al celor mai atractive 61 de state la nivel global pentru investiții în infrastructură verde, după Uzbekistan și înainte de Bangladesh, reiese din indexul Green Infrastructure Finance Propensity Index realizat de PwC, care arată decalajele semnificative între state în finanțarea infrastructurii verzi. 

Dintre statele din Europa incluse în clasament, România se află la finalul clasamentului după Marea Britanie (locul 2), Suedia (3), Olanda (6), Franța (8), Germania (10), Spania (11), Belgia (13), Portugalia (15), Cehia (16), Polonia (22), Italia (23) și Grecia (29). Primul loc la nivel global este ocupat de Australia, iar ultimul de Angola.

România a obținut cel mai bun scor la mediul macroeconomic, unde ocupă locul 25, care ia în considerare ratingul suveran al S&P, coeficientul Gini (inegalitatea veniturilor) și creșterea PIB. La restul categoriilor se situează în a doua parte a clasamentului, astfel: mediul de reglementare și de afaceri, locul 32, soliditatea sistemului financiar (34), oportunități de finanțare ecologică (55), angajamentul față de obiectivele de mediu (44) și creșterea verde (green growth) pe ultima poziție.

Studiul a analizat cât de atractive sunt condițiile din diferite țări pentru finanțările private în infrastructura verde, concentrându-se în special asupra unor elemente precum energia regenerabilă, electrificarea transporturilor, gestionarea deșeurilor și sprijinirea economiei circulare. Astfel, capitalul privat continuă să fie interesat în mare măsură de țările cu venituri ridicate, susținute de apartenența la organizații internaționale preocupate de climă, cum ar fi OCDE și UE. România a făcut pași importanți în atingerea obiectivelor asumate prin Green Deal și FIT 55, în special în domeniul energiei regenerabile, unde vedem multe investiții și proiecte, dar mai avem multe de făcut în alte arii. O oportunitate foarte mare este dată de PNRR și fondurile europene alocate pentru mediu sau energie verde care vor contribui la progresul țării noastre în acest domeniu și vor atrage mai multe investiții din mediul privat”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.

Potrivit raportului, este clar că finanțarea publică nu va fi suficientă pentru a susține o tranziție estimată acum la 93,2 trilioane de dolari, la scara și cu viteza necesare pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Însă este mai puțin evident cum ar putea colabora finanțatorii privați, proprietarii de active și factorii de decizie politică pentru a trece de la poziția actuală, în care capitalul privat se îndreaptă în principal către țările dezvoltate – în mare parte către active care generează deja venituri previzibile – la o poziție viitoare, în care banii să se îndrepte și către piețele emergente și de frontieră subfinanțate.


Despre raport – Clasamentul este realizat pe baza scorurilor obținute în funcție de șase criterii luate în calcul pentru astfel de investiții, respectiv:

  • Mediul macroeconomic: ratingul suveran S&P, coeficientul Gini (inegalitatea veniturilor) și creșterea PIB-ului (2016-26). 
  • Oportunități de finanțare ecologică: oportunitățile de investiții ecologice (începând cu 2022), numărul de obligațiuni verzi emise și disponibilitatea ajutorului de stat pentru dezvoltare verde. 
  • Soliditatea sistemului financiar: Raportul Sharpe (2016-21), creditele neperformante în raport cu totalul creditelor brute, creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB, prima de risc de țară și capitalizarea pieței de capitaluri proprii ca procent din PIB. 
  • Creșterea verde (green growth): creșterea populației (2020-50), CO2 pe unitate de PIB și producția de energie regenerabilă ca procent din producția totală de energie. 
  • Mediul de reglementare și de afaceri: scorul OCDE privind stabilirea prețurilor la carbon, stimulente ecologice și indicele ușurinței de a face afaceri. 
  • Angajamentul față de obiectivele de mediu: companii care își stabilesc obiective științifice pentru atingerea unui nivel zero net și angajamente guvernamentale privind reducerea emisiilor la nivel național. 

În studiu au fost incluse 61 de țări și teritorii care reprezintă 83% din populația lumii, 88% din PIB-ul mondial și 83% din emisiile de CO2 la nivel mondial.

DISTRIBUIȚI