„Soluția pentru criza lemnului de foc nu este plafonarea prețurilor, ci deblocarea sectorului”, susține Asociația Industriei Lemnului – Prolemn. Pornind de la hotărârea Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor de plafonare a prețurilor lemnului de foc și ale altor produse din lemn folosite pentru încălzire, Prolemn explică de ce consideră că măsura „nu poate avea niciun efect: prețul lemnului se stabilește fie prin licitație, fie prin mecanisme de piață. Iar pentru că importurile României au crescut foarte mult, vorbim de o piață globală, care nu poate fi reglementată prin măsuri administrative locale.

În ce privește prețul lemnului de foc, RNP Romsilva a anunțat deja prețuri medii de 214 lei/m3, mult sub plafonul de 500 lei/m3 care se vehiculează pe surse. Plafonarea lor nu ar avea nici un efect. 

Piața peleților a fost mereu afectată de oferta redusă din producția locală față de o cerere în continuă creștere. Închiderea la începutul acestui an a capacităților de producție de la Rădăuți ale HS Timber au dezechilibrat-o și mai mult. Astfel, prețurile au crescut de la cca 1.000 lei/tonă acum doi ani la 2.200 lei/tonă anul trecut și au depășit în acest moment 3.700 lei/tonă la retaileri. Pentru că importurile de peleți veneau în principal din Rusia și Ucraina, acum trebuie să vină din SUA, ceea ce va escalada și mai mult aceste prețuri enorme.

Este o criză generalizată de resurse, complicată suplimentar de criza energetică care riscă să se acutizeze în sezonul rece.

Cauza acestei crize de resursă vine pur și simplu din lipsa masei lemnoase pe piață, pentru că lucrările de exploatare sunt blocate de măsuri administrative și birocratice în toate direcțiile. Dacă înțelegem și acceptăm acest fapt simplu, soluțiile concrete pe care Asociația Industriei Lemnului – Prolemn le propune autorităților urmează logic.

  1. RNP Romsilva a anunțat un volum recoltat foarte scăzut în acest an – 5,5 milioane m3 în primele 8 luni ale anului 2022, față de 10 milioane m3 în tot anul 2021. Cauza este rezervarea administrativă a 50% din resursa de masă lemnoasă a Regiei pentru exploatare în regim propriu. Soluția evidentă este scoaterea la licitație a unor volume mai mari de lemn pe picior, care să fie exploatate de alte companii din sector și să ofere resursă populației și industriei.
  2. Procedurile de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice, despre care AIL – Prolemn vorbește de doi ani de zile deja, blochează în acest moment minim 10-12% din pădurile țării în sensul că nu se pot face lucrări de exploatare. Soluția ar fi simplificarea acestor proceduri după modele aplicate cu succes în alte țări europene: cu păstrarea intactă a valorii de mediu a pădurilor respective, concomitent cu fructificarea funcțiilor de producție ale acestora. 
  3. Birocrația excesivă pentru micii proprietari de păduri împiedică în acest moment recoltarea lemnului de pe 800.000 ha fond forestier și 500.000 ha din afara fondului forestier. Anul trecut s-au recoltat doar 729.000 mc de pe aceste 1,3 mil ha, sub 4% din volumul total de lemn exploatat în România de pe aproape 20% din suprafața pădurilor. Soluția este adaptarea sistemului SUMAL 2.0 la prevederile în vigoare ale Codului Silvic, în sensul introducerii de proceduri diferențiate pentru recoltarea lemnului destinat consumului propriu al proprietarilor de pădure.

Nu putem depăși acest impas fără mobilizarea unui volum crescut de masă lemnoasă, care să țină la un nivel acceptabil prețul lemnului folosit pentru încălzire fără să amenințe industriile bazate pe lemn cu dispariția din cauza lipsei de resursă. Pădurile României au o creștere sănătoasă, de aproximativ 58 milioane m3 pe an, conform datelor Inventarului Forestier Național. Cu o recoltă de lemn sub 20 de milioane de m3 anual, populația va suferi de frig iar industriile bazate pe lemn vor fi condamnate”.

DISTRIBUIȚI