Institutul de Economie Mondială (IEM) este parte a Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române şi a fost acreditat ca unitate componentă a sistemului de cercetare-dezvoltare de interes naţional, conform HG 551/2007 şi prin decizia ANCS nr. 9688/ 30.06.2008. Activitatea IEM se desfăşoară în sediul din Bucureşti, Casa Academiei, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5. cod poştal 050711, tel/fax: +40-21-318.24.54, tel: +40-21-318.24.55, e-mail: office@iem.ro, adresa web: www.iem.ro.

TRADIȚIE ȘI SCURT ISTORIC

Institutul de Economie Mondială continuă tradiția inițiată de Virgil Madgearu și Nicolae Georgescu Roegen, specialiști de elită în domeniul economic. Cei doi renumiți economiști români au contribuit alături de alți specialiști importanți din perioada interbelică la elaborarea unor studii în cadrul Asociației pentru studierea conjuncturii, înființată și condusă între anii 1936 și 1940 de Virgil Madgearu.
Asasinarea lui Madgearu de către legionari, precum și condițiile vitrege ale războiului au dus la sistarea activității desfășurate în cadrul Asociației pentru studierea conjuncturii. Dar necesitatea intensificării schimburilor comerciale dintre România și partenerii săi a făcut necesară studierea economiei mondiale și în special a piețelor de mărfuri. Așadar, în anii ’60, mai precis în 1967, se înființează Institutul pentru Studierea Conjuncturii Economice Internaționale, în subordinea Ministerului Comerţului Exterior şi a Cooperării Economice Internaţionale. Denumirea institutului se schimbă 9 ani mai târziu, în 1976, în Institutul de Economie Mondială.
Timp de 20 de ani, de la înființare, Institutul a avut șansa de a fi condus de Costin Murgescu, membru corespondent al Academiei, o personalitate multilaterală, cu o puternică deschidere spre dezbaterea de idei, pătruns de un accentuat patriotism. Excelent pedagog, a îndrumat formarea mai multor generații de cercetători și profesioniști care s-au afirmat în conducerea unor importante instituții naționale, ministere, în mediul de afaceri, diplomație, învățământul academic.
Pe plan extern, IEM a dezvoltat un sistem de colaborări cu institute similare din Est și din Vest, stagiile de formare profesionale reciproce fiind o practică benefică pentru mai buna înțelegere a realităților din țările respective. În toată aceasta perioadă, IEM a a elaborat studii şi sinteze pentru promovarea relaţiilor comerciale internaţionale ale României şi creşterea accesibilității produselor româneşti pe pieţele externe, inclusiv prin îmbunătăţirea competitivităţii producţiei naţionale dedicate exportului.
Începând cu anul 1990, IEM a trecut sub coordonarea ştiinţifică a Academiei Române, prin intermediul programelor academice prioritare asumate la nivelul Institutului Naţional de Cercetări Economice, obiectul său principal de activitate fiind cercetarea fundamentală concentrată pe sprijinirea tranziţiei României la o economie de piaţă funcţională, întărirea politicilor publice de întărirea competitivităţii internaţionale a economiei, integrarea activă a economiei naţionale în economia mondială şi fundamentarea poziţiilor României faţă de provocările integrării europene şi globalizare.
Principalele categorii de activităţi desfăşurate de IEM sunt următoarele:
a) De cercetare: studii de conjunctură ale economiilor ţărilor cu relevanţă și impact asupra creşterii economice globale, studii de piaţă internaţională, monitorizare, evaluare, analiză comparativă, prognoză, perspective, sondaje de opinie, studii de caz;
b) De informare: elaborare şi editare de publicaţii periodice proprii, pe suport fizic sau electronic, ce pot fi accesate şi pe site-ul institutului;
c) De consultanţă: activitate bazată pe expertiza acumulată pe bază de cercetare, direcţionată către factori de decizie, companii şi cercuri academice, din proprie iniţiativă şi la cerere.
Denumirea institutului este sugestivă pentru sfera de cuprindere a activităţii: analiza problemelor fundamentale ale economiilor lumii şi a impactului acestora direct sau via economie globală asupra economiei româneşti.
Domeniile prioritare de cercetare ale institutului privesc:
1. Analiza comparativă a modelelor de dezvoltare economică a statelor lumii;
2. Modificări structurale în economia mondială, ca efect al crizei economice şi financiare internaţionale;
3. Integrare şi guvernanţă europeană;
4. Analiza conjuncturii economiei ţărilor şi a principalelor tendinţe de pe pieţele de mărfuri şi financiar-valutare internaţionale.
Misiunea Institutului de Economie Mondială al Academiei Române este de a studia dimensiunile dezvoltării integrării europene, analiza construcţiei parteneriatelor strategice, analiza dinamicii factorilor de structurare a economiilor şi pieţelor internaţionale de mărfuri şi valori, implicaţiile globalizării ca fenomen şi proces, lanţurile globale de valoare adăugată, precum şi implicaţiile acestora asupra României.
În dorinţa unei participări mai constructive la bunul mers al economiei româneşti, Institutul de Economie Mondială a deschis, începând cu decembrie 2013, sesiunile grupului de reflecție „GLOBAL – 3G”: Repoziţionarea actorilor economici în globalizare, impactul geopolitic şi geostrategic, scopul și beneficiile unor dezbateri în acest format fiind axate pe cultura individuală și de cercetare a participanților.
Activitățile din cadrul „GLOBAL – 3G”, sunt strâns legate de provocările postcriză ale globalizării, prin: focalizarea temelor de cercetare pe subiectele şi implicaţiile cele mai ardente; orientarea tematicilor de detaliu ale studiilor pe cele mai pertinente fenomene din economia mondială, de interes practic şi cu relevanţă pentru România; dezvoltarea spiritului de observare, analiză şi sinteză a tendințelor majore care reconfigurează lumea globală şi, implicit, piețele internaționale; dezvoltarea exercițiului comunicării de specialitate pentru cercetătorii tineri; creșterea vizibilității și utilității în domeniul decizional al activității de cercetare.
Prin planurile anuale de cercetare, IEM a reuşit o mai bună armonizare a cercetătorilor cu două repere foarte importante pentru domeniul său de expertiză:
1. Primul reper se referă la o mai bună racordare la fenomenologia din economia globală post-criză financiară, care a pus cercetarea de conjunctură prospectivă în faţa noilor provocări. Această racordare a constat în decelarea repoziţionării actorilor globali, cu consecinţe în modul de manifestare a puterii economice a acestora şi remodelarea sistemului comercial internaţional. De menţionat că procesul de globalizare în perioada post-criză este dominat, în ciuda percepţiei iniţiale, de convergenţă, de fragmentare şi contagiune, cu efecte de creştere a vitezei de propagare a impulsurilor stimulative sau prohibitive generate de centrele de putere.
2. Al doilea reper priveşte realităţile şi necesităţile din economia Romaniei, gestionările fiind fie la nivel naţional, fie în cadrul parteneriatelor bilaterale şi multilaterale, în cadrul cărora este de dorit o implicare instituţională mai activă, IEM oferind argumente şi recomandări în acest sens prin formele de valorificare a rezultatelor cercetărilor. Mutaţiile din economia globală au fost tratate şi prin prisma domeniilor sau politicilor de interes şi cu impact asupra Romaniei, pentru care cercetările au fost acompaniate, de asemenea cu recomandări de poziţii.
Domeniile de cercetare aprofundate privesc dimensiunile integrării României în UE, ca stat membru, respectiv implicările participative:

  • creşterea economică tridimensională (inteligentă, durabilă şi inclusivă),
  •  uniunea energetică,
  •  uniunea bancară,
  • politicile sociale,
  • convergența și divergența în UE,
  • cercetarea-dezvoltarea-inovarea, reducerea decalajelor economice,
  •  dezvoltarea rurală.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament