Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2016 în mare măsură datorită faptului că mulți votanți din trei state ale Rust Belt (Pennsylvania, Michigan și Wisconsin) care optaseră pentru Barack Obama atât în 2008 cât și în 2012 și-au reorientat preferințele de la democrați la republicani. Ne propunem să identificăm cauzele acestei reorientări, trecând în revistă politicile economice anterioare ale administrațiilor Reagan, Clinton, Bush Jr. și Obama și să extragem lecțiile oferite de experiența americană.
Evoluțiile economice din statele menționate au jucat un rol crucial în a-i determina pe votanți să aleagă un candidat aflat la polul opus principiilor politice acceptate până atunci, mai exact, dezvoltarea unei economii duale caracterizate, pe de o parte, prin salarii mici și stagnante, datorii în creștere, mobilitate socială în scădere, venituri relative în declin, alături de lipsa de speranță corespunzătoare, iar pe de altă parte prin boomul economic accentuat înregistrat la capătul celălalt al distribuției veniturilor.

Dovezi ale frustrării sociale

Nemulțumirile acumulate în timpul administrațiilor anterioare lui Trump au marcat în special pătura cea mai săracă a societății, neîntrevăzând nicio cale de ieșire din situația economică dificilă și recurgând adesea la acte de disperare.
Rata ridicată a uciderilor în masă are o legătură directă cu accesul neadecvat la serviciile de sănătate mentală[1]. Au existat 384 de incidente cu împușcături în masă în anul 2016. Acestea, alături de asasinarea unor ofițeri de poliție, indică gradul ridicat de nemulțumire acumulat de o parte a populației.

Tendințele veniturilor vorbesc grăitor despre situația materială a populației. În 2016 venitul mediu real al gospodăriilor din statele Ohio, Wisconsin și Michigan era, respectiv, cu 5.900, 6.000 și 9.300 $ sub nivelul de la sfârșitul secolului XX. Alte state vecine în care venitul mediu real al gospodăriilor este încă sub nivelul său de la finele secolului XX sunt Indiana, Kentucky, West Virginia și Virginia. Singurul stat din zonă în care venitul mediu a crescut a fost Pennsylvania, dar cu numai 122 $ pe an. Acest declin al veniturilor timp de 16 ani este fără precedent.

Zona Rust Belt a experimentat o rată a mortalității datorată numărului de cazuri de supradoză de droguri mai mare decât media națională[2]. Pennsylvania a avut în 2015 3.500 de decese cauzate de supradoză, ajungând la o rată de 26 la 100.000[3]. În Wisconsin 1.031 de oameni au murit din cauza supradozei de droguri în 2016, ceea ce înseamnă o creștere de patru ori mai mare față de 2000[4], iar Michigan a avut o rată de 20 la suta de mii de locuitori. Împreună cu statele vecine West Virginia, Ohio și Kentucky, aceste rate au fost cele mai ridicate din SUA.
Consumul de droguri per capita în SUA este de 3 ori mai mare decât în Europa Occidentală, iar numărul de cazuri mortale legate de droguri este de 8 ori mai mare.

Rata arestărilor reprezintă și ea un semn că oamenii nu își găsesc locul în societate. Au existat nu mai puțin de 6,7 milioane de persoane în această categorie în SUA în 2015 (2,7% din populația adultă); aceștia includ condamnații cu suspendare sau eliberați condiționat, ca și cele 2,2 milioane persoane arestate[5] Este cea mai înaltă rată a arestărilor din lume: cu 5% din populația lumii, SUA are 23% din totalul arestaților din lume[6].
Sărăcia persistentă și endemică indică faptul că economia de piață îi confruntă pe mulți oameni cu o luptă dură. În anul 2017, o gospodărie de două persoane era considerată săracă dacă venitul său total era sub 17.000 $ pe an[7]. Aceasta înseamnă că 45 milioane persoane trăiesc în sărăcie, adică 15% din populație – o rată la fel de înaltă ca în anul 1966, adică la un an după ce Medicare și-a început activitatea sub administrația Johnson[8].
Deși prin Affordable Care Act a fost redus procentul celor fără asigurări de sănătate de la 16% în 2010 la 8,6% din populație în 2016, au rămas totuși 28 de milioane de oameni fără asigurare și reducerea lor se află pe agenda politică a republicanilor.

Există așadar nenumărate simptome de suferință printre americanii din grupurile vulnerabile. Acestea au fost din plin ținta mesajului lui Trump de a face America măreață din nou și de a blama imigranții. Căci căutarea unui țap ispășitor este o politică standard a oamenilor puternici. Trump a câștigat mult ca rezultat al afirmației „I love the poorly educated”. Lipsa de speranță, frustrarea și inegalitatea socială se transformă în forțe politice redutabile pe care Trump a reușit să le captureze.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI