Criza economică și financiară din 2007-2008, declanșată pe un segment relativ îngust al pieței financiare din SUA și, în contextul unei lumi interconectate la nivel global, prin efecte de contagiune rapidă, extinsă în aproape toate statele, a generat costuri adverse uriașe, punând în evidență fragilitatea echilibrelor economice și financiare, volatilitatea și impredictibilitatea schimbărilor structurale. La mai mult de un deceniu după criză, se constată că răspunsurile sectorului public și privat la provocările care continuă să afecteze economia mondială sunt inadecvate, înregistrându-se o accentuare a instabilității piețelor și o creștere a riscurilor unei noi crize financiare, o majorare a gradului de îndatorare a populației și statelor lumii, o adâncire a șomajului, sărăciei și inegalităților. Redresarea postcriză este lipsită de consistență și sustenabilitate, iar perspectiva, chiar pe termen scurt, rămâne marcată de incertitudini majore.

Pentru că nu au dovedit capacitatea de a prevedea criza și nici de a găsi soluții de ieșire, macroeconomiștilor din pozițiile cheie ale elitei academice și establishmentelor, dar și, deopotrivă, profesiei de economist și științei economice înseși li s-a imputat eșecul construcțiilor teoretice, uneori matematizate, bazate pe viziunea romantică de inspirație panglossiană, conform căreia piețele sunt eficiente și se autoreglează, competiția este perfectă, iar comportamentul actorilor economici este rațional, după cum descriu majoritatea manualelor de teorie economică[1]. Evoluțiile lumii reale, din ce în ce mai îndepărtate de fundamentele cadrului teoretic tradițional, au determinat reorientarea eforturilor multor cercetători către noi fronturi de înțelegere a fenomenelor din economie și societate, într-un curent de opinii ce s-ar constitui ca New Economic Thinking. De bună seamă, independent de interesele și jocurile de putere, cu misiunea realizării unei recalibrări de paradigmă, prin abordări alternative ortodoxiei neoclasice, nontradiționale, de o manieră care să permită identificarea unor modalități viabile de adaptare la aceste realități în schimbare rapidă la scară globală. În fapt, majorarea rezilienței piețelor, statelor și populației la șocuri externe și instabilitate ar fi condus la edificarea unei societăți mai drepte și echitabile, contribuind la refacerea credibilității științifice și profesionale a economiștilor.

carte komlos
În contextul încercărilor de fundamentare a unei noi viziuni asupra economiei, remarcăm apariția cărții Foundations of Real-World Economics: What Every Economics Student Needs to Know, aflată la a doua ediție, publicată în decembrie 2018 la editura Routledge (Taylor and Francis Group), cotată ca cea mai prestigioasă editură din lume în domeniul științelor sociale. Autorul, John Komlos, profesor emerit al Universității Ludwig Maximilian din München, contestă în lucrarea sa simplele pseudoadevăruri neoclasice pe care le promovează majoritatea cursurilor de economie predate în universități (ECON 101), avansând o analiză critică, adesea extrem de acidă, foarte bine structurată și organizată, dintr-o perspectivă anume, denumită Economie Umanistă.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament