Fără a avea pretenția dreptului de autor pentru analiză și propunerile UGIR-1903 prezentate, vom prezenta în continuare rezultatul dezbaterilor și concluziile acestora.
Programul anticriză și de restructurare – relansare economică, realizat cu participarea membrilor săi, reflectă problemele reale cu care se confruntă întreprinzătorii și economia reală. Totodată, el prezintă soluțiile propuse de aceștia pentru ca politicile și măsurile care se vor aplica în economie, să stimuleze activitatea agenților economici, să încurajeze investițiile, să contribuie la păstrarea locurilor de muncă și crearea altora noi, la definirea și aplicarea unei strategii naționale de dezvoltare economico-socială a României în perioada 2020 – 2030 și perspectiva 2050. Rezultatul trebuie să conducă la creșterea calității vieții în România.
În SITUAȚIA ACTUALĂ a țării, aflată în plină pandemie de COVID, s-au arătat fără dubii tuturor „vulnerabilitățile României”. Identificarea acestor „vulnerabilități” trebuie să conducă, să determine o reacție, o intervenție promptă a tuturor structurilor politice, economice, sociale pentru a convinge guvernul să adopte modelul de dezvoltare și măsurile necesare rezolvării crizei economice și sanitare dar și perspectiva dezvoltării economice și sociale a României.
Guvernul României a lansat în iulie 2020 Planul Național de Investiții și Relansare Economică, având ca țintă realizarea convergenței cu economiile europene. Planul este bazat pe un model de creștere economică axat pe stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, respectiv:
- investiții în domeniile strategice ale infrastructurii publice
- transformarea digitală a economiei și a administrației publice
- pregătirea economiei pentru o nouă revoluție tehnologică
- tranziția către o economie durabilă
Acest program este lăudabil și ambițios, dar mediul de afaceri și agenții economici au deja experiența celor 30 de ani de promisiuni, programe și nerealizări…
Mediul de afaceri, agenții economici așteaptă măsurile concrete cu termene și responsabilități clare pentru realizarea acestor programe.
Într-o abordare simplă dar validată de istorie, orice program de dezvoltare propus României în opinia UGIR-1903, trebuie să înceapă cu:
- o inventariere sectorială a tuturor resurselor autohtone (de natură materială, umană, financiară, organizațională, geostrategică etc.) existente AZI – AICI, ÎN ROMÂNIA.
- o expertiză, un studiu comparat al modului de valorificare a acestor resurse pe plan internațional și orientarea de viitor a acestora.
- o decizie, o strategie de dezvoltare a sectoarelor de activitate alese ca fiind prioritare în dezvoltarea economico-socială a României.
- măsuri și programe specifice de dezvoltare accelerată a sectoarelor economice „prioritare”.
Va fi nevoie de o perioadă de timp pentru ca efectele pozitive ale măsurilor și programelor realizate de parcurgerea etapelor enumerate mai sus să provoace efectul dorit, așa-numita „lovitură de ciocan” (Hammer Strike) – să se facă simțite la nivelul tuturor operatorilor economici și al cetățenilor, iar șansele de supraviețuire și dezvoltare a economiei românești în nemiloasa competiție internațională să devină o certitudine. Trebuie să ne asigurăm o dezvoltare durabilă a societății, la orizontul apropiat și îndepărtat, să evităm crize sau chiar dezastre economice.
Soluții există întotdeauna. Ele necesită însă analiză coerentă, decizie și acțiune imediată.
Este urgent și necesar ca principalele forțe politice care propun programe anticriză sau programe de restructurare-relansare să realizeze că simpla enunțare a acestora nu este suficientă și nu va avea niciun efect asupra economiei reale.
Programele trebuie să aibă la bază studii și cercetări de impact și o dezbatere transparentă și aprofundată cu toți decidenții și toate structurile profesionale reprezentative pentru acel sector de activitate.
Problemele identificate de UGIR-1903 sunt probleme ale companiilor și sectoarelor pe care le reprezintă, sunt problemele tuturor agenților economici din România, ale economiei în general. Gravitatea și complexitatea acestora necesită informații și experiență reală, necesită expertiză, analiză și hotărâre în decizii.
Restructurarea și relansarea economică a României se pot face numai atunci când forțele politice și guvernul realizează necesitatea și importanța unui dialog real, transparent și constructiv cu reprezentanții mediului de afaceri, respectiv patronatele, singurele care pot oferi soluții practice, verificate, pentru stoparea declinului economic, care pot diminua costurile economice și sociale atât ale crizei sanitare, cât și ale crizei economice. Idem pentru dezvoltarea economico-socială a României.
UGIR-1903 a făcut propriile evaluări asupra situației economice actuale a României, asupra politicilor și măsurilor luate până în prezent de autorități pentru susținerea programelor anticriză și de restructurare-relansare economică.
Nu este locul în care să prezentăm în detaliu măsurile identificate de UGIR-1903 necesare succesului acestor programe, dar menționăm câteva care trebuie adoptate în regim de urgență:
a) sprijin prin măsuri legislative pentru mediul de afaceri astfel încât patronii, managerii să-și poata concentra efortul și acțiunile pentru crearea de noi locuri de muncă, promovarea
investițiilor, promovarea inovării și a cercetării științifice, implicarea în activitățile sociale (sănătate, educație, asistență socială).
b) fonduri de investiții în pregătire profesională, cercetare și educație (crearea de legături între sectorul de afaceri și sistemele educaționale – tip „lifelong learning”.
c) intervenția statului pentru preluarea unor capacități de producție sau cote de acțiuni majoritare din sectoarele de producție aflate acum în curs de lichidare, dar foarte necesare la nivel național – metalurgie, petrochimie, procesare materii prime – și controlul asupra unor servicii considerate strategice (energie, apă, telecomunicații etc.)
d) susținerea și dezvoltarea parteneriatelor public-privat în domeniul cercetării științifice și tehnologice, al inovării și reconversiei profesionale în toate sectoarele afectate de criză și în sectoarele declarate priorități naționale.
e) adoptarea imediată a măsurilor de simplificare a condițiilor și documentației necesare accesului la fondurile europene în cote maxime, inclusiv o accesare majoră a fondurilor structurale și de coeziune și solicitarea României de majorare a fondurilor alocate ei de către UE.
f) restructurarea structurilor anchilozate și supradimensionate ale administrației publice, inclusiv digitalizarea acestor servicii pentru creșterea eficienței și îmbunătățirea calității serviciilor către cetățeni și mediul de afaceri.
Negocierea și semnarea unui protocol între toate partidele și componentele dialogului social în România pentru elaborarea și respectarea unei strategii naționale de restructurare-relansare economică bazate pe utilizarea resurselor României (materiale, umane, financiare) și avantajelor geostrategice (de apartenență la NATO și UE) pentru creșterea copetitivității economice și a nivelului de calitate a vieții cetățenilor români, cu soluții fundamentate constituțional, economic și social – acceptate și respectate de toți semnatarii pe termen lung, 2020 – 2050.
Prevederile protocolului ar trebui bazate pe câteva principii generale de acțiune, cum sunt:
a) libertatea economică netulburată a inițiativei și a deciziilor individului, având la bază garanția statului asupra proprietății private.
b) modelul de dezvoltare anteprenorial (ca parte cu strategiile naționale de relansare economică a României).
c) Guvern minimal și profesionist cu rol de reglementare în domeniul public și de servicii sociale.
d) respectarea de către STAT a contribuabilului, ca producător de bunuri și servicii, prin încurajarea acestuia și aplicarea unei impozitări care să nu descurajeze inițiativa, investiția și munca.
e) impozite diferențiate pe categorii de activități și venituri.
f) egalitate de tratament economico-instutițional (STAT/PRIVAT; AUTOHTON/STRĂIN).
g) gestionarea fondurilor și banului public și alocarea acestora pentru bunuri și servicii (competitive) având ca bază programe și proiecte rezultate din competiție.
h) prioritatea factorului economic național în fața celui multinațional.
i) asigurarea SUVERANITĂȚII CONSUMATORULUI și integrarea cererii de consum în procesul economic național și condițiile de viață ale cetățenilor.
j) integrarea europeană ca mijloc de realizare a scopului: creșterea economică, creșterea standardelor de viață a cetățenilor români.
k) combinarea intervenției guvernamentale de stabilizare economică cu măsurile de restructurare-relansare economică având ca obiectiv reluarea sustenabilă a creșterii economice.
l) respectarea corelațiilor macroeconomice stabilite prin STRATEGIA NAȚIONALĂ DE RELANSARE ECONOMICĂ aprobată de toți semnatarii protocolului.
UGIR-1903 rămâne fidel moștenirii sale istorice de reprezentare a intereselor industriei și serviciilor, ale mediului de afaceri, considerând că promovarea valorilor economice și sociale naționale trebuie să constituie o prioritate legitimă.
În contextul integrării europene putem contribui cu experiența și mijloacele de care dispunem la construcția europeană, fără a eluda, subordona sau contrapune interesul european. Corelarea interesului național cu cel european este calea justă și de viitor.
Evoluția recentă a crizei sanitare și economice demonstrează la prezent ceea ce înaintașii noștri, ai UGIR-1903, au susținut cu tărie încă de la înființarea sa în 27 ianuarie 1903: că soluțiile și succesul pot fi obținute „PRIN NOI ÎNȘINE” – în primul rând.
Este momentul să realizăm că fără un efort major unanim al tuturor forțelor naționale, al fiecărui întreprinzător, nu vom putea găsi soluții economice și sociale necesare României în prezent și viitor.
UGIR-1903 crede că sunt condiții și este încă posibilă o restructurare-relansare economică a României. SE POATE. Mai este nevoie de UNITATE ȘI VOINȚĂ. Dumnezeu să binecuvânteze România!
