Lucrarea este al
treilea volum dintr-o serie începută în 2019 cu „Sistemul financiar în derivă?”
și urmat în 2021 și 2022 cu altele două dedicate „Transformării monedei
fiduciare”, apărute la editura Centrului de Informare și Documentare Economică
al Academiei Române (CIDE). Toate volumele sunt lucrări colective, care au
permis deopotrivă cercetătorilor (Iulia Monica Oehler-Șincai, Sorin-Nicolae
Curcă), practicienilor (Andrei Rădulescu, Robert-Ionuț Dobre) și celor din
suprastructura de supraveghere a pieței bancare (Amalia Fugaru, Eugen
Dijmărescu) să exploreze tendințele înoitoare din practica plăților în
contextele transformărilor tehnologice și ale exploziei pandemiei de COVID-19,
fenomene transfrontaliere și cu consecințe de înlocuire a cutumelor în materia
finanțărilor, creditării și plăților. Numitorul comun al celor trei lucrări
este cel al nevoii de a înțelege pe de-a întregul faptul că piața merge cu mult
înaintea reglementatorilor și supraveghetorilor ei, mai ales sub impulsul
inovațiilor tehnologice și transferului de inteligență artificială către
economia financiar-bancară.

Monedele digitale
emise de băncile centrale și criptoactivele sectorului privat vor produce cea
mai amplă schimbare a sistemului de plăți în următoarele decenii. Ultimii doi
ani au făcut ca ceea ce inițial era tratat ca fiind doar un hobby al
libertarienilor să ajungă o prioritate a agendei politice. Confruntate cu
efervescența apariției alternativelor la moneda fiduciară clasică, circa 70 de
bănci centrale naționale, alături de Banca Central Europeană, Banca
Reglementelor Internaționale, Banca Europeană de Investiții, Fondul Monetar
Internațional, dedicau, la mijlocul anului 2021, timp și resurse studiilor
premergătoare emiterii de monedă digitală cu caracter fiduciar, considerată
necesară pentru a domoli avansul criptoactivelor, dar și pentru a oferi
publicului încredere și garanțiile necesare tranzacțiilor decontate digital sau
investițiilor. Aceasta reclamă o altă infrastructură de plăți, bazată pe
tehnologia blockchain, portofele digitale și mai ales o educație financiară la
nivelul zilei de azi. De asemenea, atenția trebuie îndreptată și către
structura de intermediere, care deja, pe lângă clasicele bănci, include
fintech, open banking și crowdfunding, care se strecoară întotdeauna acolo unde
sunt solicitate.

Lumea finanțelor
a reacționat pe două paliere odată ce guvernele sau autoritățile internaționale
au sărit în ajutorul pieței. Mai întâi, prin a considera că diferitele forme de
ajutor public sunt garanții pe baza cărora pot fi reluate afacerile. O altă
parte a întreprinzătorilor s-a îndreptat către formele noi de acces la
finanțare, cu mai puține hârtii, dar cu mai mare rapiditate în soluționarea
cererilor și cu o încredere bazată pe altfel de cunoaștere a clientelei (cloud).
Întreaga economie mondială a ieșit astfel din lockdown cu un mare
entuziasm, bazat inclusiv pe acumularea informațiilor despre formele noi ale
afacerilor. Oamenii au capacitatea să găsească mereu soluții adecvate
împrejurărilor în care se află. Asta obligă la un salt înainte și acolo unde se
elaborează instrumente și reglementări de prudențialitate și supraveghere a
pieței.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI
Eugen Dijmărescu este economist român, îndeplinind de mai multe ori funcția de ministru în domeniile economice și pe cea de viceguvernator al Băncii Naționale a României. Actualmente, Eugen Dijmărescu s-a pensionat din poziția de director al Fondului de garantare a depozitelor bancare la încheierea mandatului.