Elaborarea unui model economic românesc în Uniunea Europeană, prefigurare a României în orizontul anului 2040, este obiectivul pe care și-l propune Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) prin seria de analize și dezbateri inaugurată sub egida Academiei Române – Secția de științe economice, juridice și sociologie, în parteneriat cu Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București, Institutul Național de Cercetări Economice (INCE), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Alianța Confederațiilor Patronale din România (ACPR), cu alte organizații ale societății civile, inclusiv de studenți și elevi. Rezultatul demersului științific, programat să se finalizeze în iunie anul viitor, va fi pus la dispoziția decidenților politici, a mediului de afaceri și a celui academic pentru concretizare în beneficiul țării. Punctul de pornire a fost sintetizat de dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, care a făcut observația că „România se prezintă ca o societate oarecum reformată, dar dezorganizată și cu un grad ridicat de sărăcie. Structura industrială este dominată de interesele marilor corporații și ale societăților internaționale. IMM-urile, din lipsă de investiții și inovare, pierd tot mai mult din forța economică, iar societățile comerciale cu capital privat românesc nu reușesc să se consolideze. Resursele naturale, cele minerale și energetice nu sunt bine valorificate în folosul interesului național. Agricultura, deși înregistrează rezultate bune în realizarea de produse agricole primare, nu reușește să satisfacă cerințele consumului intern, importurile de produse agroalimentare situându-se la un nivel ridicat, cu implicații majore pentru balanța comercială a României. Instituțiile publice care administrează politicile economice au mari carențe, cu efecte negative pentru o economie națională competitivă. Grupurile de interese, atât din interior, cât și din exterior, au capturat sectoare importante ale economiei și continuă exploatarea în folos propriu și în detrimentul beneficiului național”. Pornind de la acest cadru și accentuând ferm că „nu ne luptăm cu trecutul!”,
dr. ec. Constantin Boștină a reiterat paradoxul că România, „deși se situează pe locul 7 în Uniunea Europeană după populație și după suprafața teritoriului și pe locul 16 ca PIB, se menține de ani de zile pe locul 27 sau 28 la indicatorii calitativi ai vieții cetățenilor ei (PIB/locuitor, salariu mediu, educație sănătate etc.)”.
Pe această bază, au fost lansate reperele dezbaterii inaugurale: „De ce este nevoie de un model economic în UE? Ce tip de economie vrem să avem în România începând cu al doilea deceniu de integrare în UE? Rolul statului în realizarea modelului economic românesc în UE”.

Ideea că statul nu se mai implică în economie nu înseamnă un stat slab

Cadrul reuniunii l-a oferit Banca Națională a României. Acad. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a reafirmat deschiderea totală a instituției către abordarea unor teme esențiale pentru destinul țării sub aspect economic, social, cultural, așa cum se prefigurează proiectul inițiat de ASPES. Pornind de la aprecierea că „toate cele trei mari subiecte propuse în deschiderea proiectului sunt extrem de interesante”, guvernatorul BNR a relatat ceea ce a numit „o experiență de viață”, de la începutul anilor ’90, o învățătură transmisă de ministrul de finanțe olandez de la acea vreme: „Coerența este prima lecție în abordarea tranziției, adică să nu te apuci să iei câte o bucățică dintr-o parte, câte o bucățică din altă parte și când să le legi, să constați că de fapt nu se leagă, sunt conflictuale”. O altă cerință este că, „pentru a ajunge la economie de piață, statul trebuie să aibă un rol puternic. Tranziția se face mult mai ușor cu un stat puternic. Ideea că statul nu se mai implică în economie nu înseamnă un stat slab, înseamnă un stat puternic”. De asemenea, o regulă amintită de guvernatorul BNR este aceea că „o piață nu funcționează bine dacă nu are intrări și ieșiri rapide”, în sensul duratei de înființare, respectiv, de oprire a unei firme. Astfel de învățăminte, reiterate în mediul academic, trebuie transmise, preluate în societate, în economie, a conchis acad. Mugur Isărescu.

TDS_0233

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament