Bugetul educației – 4,4% din PIB

Educația națională primește anul acesta aproximativ 4,4% din PIB. Alocarea bugetară pentru educație a căpătat în timp semnificația unui adevărat număr magic, pentru că domeniul este de interes vital și, pe deasupra, e singurul cu o alocare prestabilită prin lege – 6% (Legea 1/2011), valoare de care realitatea nici măcar nu s-a apropiat vreodată.
Prin Legea bugetului de stat pe 2017, domeniul educațional beneficiază de 25 miliarde lei, plus 10,6 miliarde lei, credite de angajament. În linii mari, din cele 25 miliarde lei, 8,24 miliarde lei sunt destinați Ministerului Educației Naționale, iar 16,6 miliarde lei sunt pentru bugetele locale, bani reprezentând în cea mai mare parte (14,04 miliarde lei) sume defalcate din TVA.

În premieră, bani de la stat pentru învățământul privat

Finanțarea de bază și salariile cadrelor didactice sunt reperele majorărilor pe care le conține actualul buget. Finanțarea de bază se regăsește în cât alocă statul pentru școlarizarea unui elev (costul standard). „Față de anul școlar trecut, anul acesta avem un cost standard cu 20% mai mare. Este pentru prima dată în istoria învățământului din România când pentru toți elevii care sunt școlarizați în unitățile de învățământ particulare se acordă finanțare”, spune secretarul de stat în Ministerul Educației Naționale Liviu Pop.

Finanțarea de bază a universităților acoperă în medie creșterea salarială

Salariile profesorilor au crescut, de la 1 ianuarie, cu 15%. Majorarea este acoperită în medie prin finanțarea de bază (de la buget) a universităților. Sintagma cheie este „în medie”, de luat în seamă obligatoriu, pentru că a și apărut o controversă. Din perspectivă universitară, rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, calculează că „universitățile sunt lăsate să deconteze o parte importantă din această creștere”, prin alocarea bugetară pentru învățământul superior fiind „prevăzuți cu 0,3% mai puțini bani decât în 2016”. Adică: „În ceea ce privește nivelul salarizării, autonomia universitară este marginală. Universitățile românești au venituri de la bugetul de stat, în special pentru școlarizarea studenților «bugetați» și venituri proprii, obținute într-o logică similară cu cea a mediului privat, în special din școlarizarea studenților «cu taxă». Cea mai mare parte din cheltuielile universităților sunt cele cu salarizarea. Universitățile își planifică veniturile și cheltuielile, în logica similară mediului privat, nu în cea a birocrației, prin care solicită și primește posturi în plus. Acest lucru înseamnă că posturile didactice și, pe cale de consecință, cheltuielile de personal sunt determinate de numărul de studenți școlarizați. Cel de al doilea aspect de care ținem cont când stabilim structura personalului sunt încasările previzionate, din taxe de școlarizare. Ca și în mediul privat, nivelul de încasare atinge doar în teorie 100%. Ce înseamnă o creștere de salariu, decisă de guvern? Universitățile sunt obligate să își crească cheltuielile cu salarizarea, potrivit deciziei. De unde pot veni acești bani? O parte din ei, de la stat, pentru studenții «bugetați». Or, alocarea pe 2017 este mai mică decât cea din 2016. O altă sursă de venit sunt taxele de școlarizare. Aici sunt mai multe probleme. Pe de o parte, numărul de studenți este în relativă scădere, din cauze demografice. Pe de altă parte, contractele de studii sunt multianuale, deci universitățile nu le pot modifica după bunul lor plac. Și chiar dacă universitățile ar crește taxele de școlarizare pentru a-și regla balanța de plăți, costurile creșterilor salariale ar fi suportate de o parte din studenți și de familiile lor, ceea ce ridică probleme mari de corectitudine față de aceștia”.
Secretarul de stat Gigel Paraschiv, din Ministerul Educației Naționale, semnalează că „finanțarea de bază crescută cu 2,7 miliarde lei acoperă în medie creșterea salarială, ceea ce înseamnă că nu toate universitățile vor primi finanțare mai mare cu 15%, tot așa cum unele vor beneficia de finanțare și cu 20% mai mare, pentru că se aplică indici de performanță”. Fără a reține aici toată argumentația, este de reținut din datele furnizate de secretarul de stat că numai 72,5% din banii alocați de la buget reprezintă finanțarea de bază în funcție de numărul studenților, în timp ce restul e format din indici de performanță: realizările profesorilor, cercetare, finanțare adusă prin contracte.

Aproape 200%, creșterea burselor în doi ani

Bursele cresc de la 83 lei/student bugetat/lună la 201 lei/student bugetat/lună. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) subliniază că propunerea de majorare la acest nivel (191,3% față de 2015) i se datorează, și, mai departe, a înaintat o listă de amendamente la proiectul hotărârii de guvern „privind stabilirea criteriilor generale de acordare a burselor și a altor forme de sprijin material pentru studenții din învățământul superior de stat, cursuri de zi”.