Încep prin a mulțumi redacției revistei „Economistul” pentru posibilitatea pe care mi-a dat-o de a aduce în atenția generală o temă pe care o consider extrem de importantă în actualul moment pe care îl trăim. Este tema credibilității discursului economic.
Nu este prima dată când abordez această temă, dar, la mai mult de un an de când am scris despre ea, consider nu numai că și-a păstrat actualitatea, dar și că s-a agravat. Într-o societate ca a noastră, europeană și de secol XXI, instrumentul apropierii cetățeanului de problematica economică este „discursul economic”, iar mânuitorii acestuia sunt formatorii de opinie, fie ei politicieni sau analiști. Prin discurs economic nu înțeleg prelegeri academice ex cathedra, ci programele electorale, de guvernare, declarațiile sau explicațiile oferite de partidele politice, guverne și oficiali ai statului român. Prin analiști definesc acea categorie de persoane cu acces în mass-media intitulați (sau autointitulați) comentatori, experți, specialiști, analiști, jurnaliști specializați în economie.
Analizând pe parcursul ultimilor ani discursul economic practicat în România, am ajuns la concluzia că acesta are vicii de fond care pot ranversa dramatic rolul său de instrument de ridicare a gradului de educare și înțelegere a fenomenului economic în instrument de dezorientare și chiar de manipulare a populației în ceea ce privește starea actuală și de perspectivă a economiei.
Subliniez încă de la începutul acestei analize că nu mă refer la acele „discursuri economice” care ab initio își propun amăgirea sau păcălirea populației prin enunțarea de judecăți și promisiuni false cu scopul obținerii de avantaje electorale. Nu aduc în discuție malversația intelectuală a acelora care, cu rea intenție, practică un discurs economic bazat pe date statistice falsificate și pe speculații politicianiste.
Analiza are în vedere doar evidențierea caracteristicilor acelor discursuri economice bazate pe onestitate și competență dar care, fără vina sau voința autorilor, sunt viciate din punctul de vedere al coerenței și credibilității lor. Această viciere are cauze mai profunde și se explică prin specificitatea stadiului actual de dezvoltare a științei economice, ca și prin modul în care raportul cauzal dintre economic și politic este perceput la nivelul decidenților (policy makers).

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament