Capitala Europeană a Tineretului în 2015 țintește acum cu mari șanse să devină Capitala Europeană Culturală în 2021. Până atunci, Cluj-Napoca este capitala românească a atragerii de investiții și a dezvoltării de business în timp scurt, post-criză, dând exemple către întreaga țară. Numai vara asta, festivalul UNTOLD a adus încasări în businessul clujean de 23 milioane euro și peste 300.000 de vizitatori în doar patru zile.

Am scris recent o analiză în revista bilingvă DeBizz, analiză pe care o reiau aici, arătând cum Clujul este o frumoasă poveste de succes pe care prea rar și prea puțin o dăm ca exemplu restului țării. Cu o forță de muncă înalt calificată și o repartizare echilibrată a resurselor materiale, județul Cluj reprezintă unul din polii de creștere economică la nivel regional și național. Clujul este lider în evoluția principalilor indicatori economico-sociali din regiune în 2016. Iar multe publicații economice precum DeBizz, FORBES, CAPITAL sau Piața Financiară nu se sfiesc să arate atributele succesului clujean: capitala economică a Transilvaniei depășește anul acesta Capitala de facto a României în topul celor mai bune orașe pentru afaceri.

Piaţa imobiliară: Cluj mai scump decât Bucureşti

241942_340555609352610_1779253992_o

Cluj-Napoca este acel oraș al țării în care oamenii vin să trăiască în timp ce restul țării suferă de depopulare. Dacă între recensămintele din 1992 și 2002 Capitala a pierdut peste 140.000 de locuitori (respectiv 7% din populația totală), clujenii s-au împuținat cu numai 10.000 (respectiv o scădere de doar 3%). Mai mult, între 2002 și 2011 populația Bucureștiului a mai scăzut cu 43.000 de locuitori (minus 2%), în timp ce în orașul de pe Someș au apărut 7.000 de locuitori în plus (creștere de 2%). Când spui Cluj-Napoca, te gândești la IT, la parcuri industriale care atrag investitori de renume și clădiri de birouri, la autostrada care va lega Clujul de Occident, la aeroportul internațional care o face deja, dar există companii care performează în domenii precum energie, produse cosmetice, transporturi de marfă pe calea ferată, producția dalelor din ceramică și producția de software. Clujul devine căutat și la nivelul tranzacțiilor imobiliare, acest domeniu a fost cel din care a provenit unul dintre primele semne că Bucureștiul va fi depășit de Cluj-Napoca în topul celor mai bune orașe pentru afaceri: în 2015, Cluj-Napoca a devenit orașul cu cele mai mari prețuri solicitate pe metru pătrat de apartament. În orașul de pe Someș, la finalul anului trecut, un metru pătrat util de apartament costa, în medie, 1.111 euro, în timp ce în București prețul
era de 1.094 euro pe metru pătrat util, conform unei analize realizate de portalul Imobiliare.ro.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/