De la căderea economică brutală survenită în 2008 și până astăzi am auzit adesea cel puțin două teorii diferite menite să conducă la redresarea economică. Prima teorie, a pieței lăsate liber să reacționeze, cerea statului să nu intervină sau să intervină cât mai puțin în reglajele și ajustările pe care economia reală le face singură pentru revenirea ei pe creștere. Dar a doua teorie a fost mai bine primită și chiar pusă în practică, mai ales în spațiul economic european: economia reală are nevoie de comenzi ale statului ca factor direct de redresare și creștere economică.

Nu întâmplător a apărut Planul Junker la nivel european. Și deloc întâmplător auzim și că mediul de afaceri cere politici publice care să provoace creșterea sectorului privat. Economia privată cere statului să deruleze programe de investiții publice și să transmită astfel comenzi de lucru economiei reale. Tema revine în actualitate în raportul dat publicității la început de an de către Banca Mondială, în contextul intern în care și programul de guvernare PSD-ALDE al cabinetului Grindeanu menționează măsuri clare de investiții publice care să conducă la creșterea sectorului privat.

Guvernul Grindeanu pregătește deja două coduri importante, Codul Economic, care să cuprindă în formă simplificată Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea Evaziunii Fiscale și Codul Administrativ, care va cuprinde legislația națională care se referă atât la administrația publică centrală, cât și la administrația publică locală. Potrivit programului guvernului, România va înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 miliarde euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați. Potrivit estimărilor oficiale (sursa: programul de guvernare PSD) circa 10 miliarde euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI.

Astăzi, economia României este a 17-a în UE. PIB-ul României este estimat la circa 168 miliarde euro în 2016. Prognoza de creștere a economiei naționale prezentă în programul de guvernare stipulează că PIB va ajunge la peste 225 miliarde euro în 2020, luând ca presupunere un ritm de creștere economică medie de circa 5,5% pe an pentru fiecare din următorii patru ani. Ținta ar fi ca România să ajungă a șaptea economie europeană (urcând astfel 10 poziții), din moment ce este a șaptea piață de desfacere ca mărime în Uniunea Europeană. Potrivit programului PSD-ALDE, acest lucru implică și „trecerea de la o economie bazată pe eficiență la o economie bazată pe inovație, dar și depășirea pragului de 70% din media UE privind PIB pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare”. Potrivit documentului citat, doar în următorii patru ani FSDI ar aduce în România investiții de 10 miliarde euro și va conduce la apariția unor unități de producție noi, atât în sectorul industrial, cât și în sectorul agricol.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament