Stabilitatea și stimularea creșterii economice au ca bază și predictibilitate reglementărilor de ordin fiscal și monetar. Lipsa predictibilității va genera dezechilibre majore pe curbele eficienței remunerării factorilor (capital, muncă etc.).
Inițiativele expuse mai jos nu au fost sprijinite (din perspectiva comunicării către mediul de afaceri) de un studiu de natura cauza-efect (macroeconomic) care ar fundamenta instrumentarea (în prealabil discutată cu mediul de afaceri) aplicării unor măsuri de natura celor înșiruite mai jos. Cumulativ, înaintea revizuirii detaliate, riscurile majore sunt legate de impredictibilitatea reacției tuturor actorilor economici și pe cale de consecință, a unei ineficiențe asupra utilizării factorilor economici și perturbarea creșterii. Acestea ar fi cauzate de abordarea unui comportament ajustat la risc (înglobarea primelor de risc în marjele comerciale și costurile capitalurilor) cu consecințe asupra contracției cererii agregate pe fundalul lipsei stimulării unei creșteri de productivitate.

1. Impozitul pe cifra de afaceri
 Problema: pe lângă argumentele tehnice intens circulate în mass-media (nealinierea cu directiva de TVA și cu cea privind baza comună de taxare (CCTB), efectul concret și imediat al acestei măsuri este dublarea impozitului pe profit plătit acum de către toate companiile, indiferent de proveniența capitalului, român sau străin. Spre exemplu, la o cifra de afaceri de 100.000.000 de euro și un profit de 10.000.000, impozitul plătit astăzi este de 1,6 milioane euro, iar, în varianta aplicării unei taxe de 3%, acesta va crește la 3,3 milioane de euro, deci aproape dublu. Pentru a putea face față acestei schimbări neașteptate, companiile se vor vedea nevoite să ia diferite măsuri, printre care se numără decapitalizarea lor – amânarea sau renunțarea la investițiile programate, cu un efect în lanț asupra sub-contractorilor. Dacă marile companii nu vor mai face investiții, sub-contractorii lor își vor restrânge activitatea: Suplimentar, aceștia se vor confrunta și cu efectul negativ al propagării salariului minim pe economie. Mii de companii medii și mici, cel mai probabil cu capital românesc, se vor trezi deodată silite să crească salariul minim, fără să mai aibă garanția lucrărilor (și deci a veniturilor) din care să le poată plăti. Va urma, previzibil, creșterea ratei șomajului. Un alt efect negativ al acestei măsuri este mutarea investițiilor în zonele aflate imediat lângă graniță, în țări cu un regim mai favorabil de taxare (Ungaria, Bulgaria). Astfel, o companie din România poate vinde la un preț foarte mic materiile prime unei companii din Ungaria sau Bulgaria, iar aceasta să vândă apoi produsul finit, cu marjă mare de profit, către clientul final. Cele mai multe companii vor încerca să transfere în prețuri și tarife această nouă taxă, astfel că efectul final îl va suporta întreaga populație, plătind prețuri mai mari pentru produse și servicii.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament