Când președintele Comisiei Europene Jean-Claude Junker anunța 5 posibile scenarii de dezvoltare a Uniunii Europene, toată lumea cădea tacit de acord că de fapt Europa nu prea mai știe cine sau ce este și încotro se duce. Voci de economiști celebri sau de politicieni cu notorietate europeană începeau să se facă auzite dezvoltând fiecare scenariu în parte.
La București, lucrurile se petrec oarecum invers: toată lumea nu prea mai pricepe încotro va merge România, în contextul în care atât coaliția de guvernare, cât și Guvernul trec printr-o profundă criză de identitate, și asta după ce guvernul anunțase planul de reformă și de dezvoltare națională, care includea – printre multe altele – și construcția unui fond de investiții suveran. Care este modelul economic românesc? Cât de mult modelul economic românesc al următorilor ani va fi un model eminamente european, pe măsura angajamentelor la care România a continuat să facă referire în fiecare apel al ei de întărire a unității comunitare. Ce formulă magică va reuși să descopere clasa politică de la București astfel încât promisiunea de viață mai bună a concetățenilor ei să devină o realitate?
În degringolada prin care trece politica românească, cele mai clare recomandări de revenire la stabilitate par să fie recomandările de țară pe care le-am primit recent de la Comisia Europeană.
Angela Cristea, reprezentanta CE la București a vorbit despre diversitatea abordărilor economice din cadrul UE: „Avem nevoie să facem să lucreze împreună aceste viziuni diferite astfel încât Uniunea Europeană să meargă în aceeași direcție, iar direcția a fost ieșirea din criză și relansarea economică în Uniunea Europeană”. Acest lucru presupune „o creștere sustenabilă, o creștere incluzivă și o creștere inteligentă”.
Angela Cristea a analizat evoluția economiei naționale din punctul de vedere al acestor trei criterii de bază. De fapt, prima recomandare a CE se referă tocmai la sustenabilitatea creșterii economice. Întrebarea este dacă această creștere economică care ne situează pe primul loc între statele membre ale UE în primul trimestru din 2017 este cu adevărat sustenabilă. „Aș vrea să combat un mit cum că ar exista o oarecare gelozie pe creșterea din România și că poate de asta unii sunt critici vizavi de ratele acestea de creștere. Nu, asta este tot ce ne dorim de la fiecare stat membru în parte — să crească economic, să aibă o dezvoltare sustenabilă și să crească pe termen scurt, mediu și lung”, a explicat ea.
Reamintim că, după prezentarea raportului de țară al României din 2017, publicat la 22 februarie 2017, și care a evaluat progresele realizate de țara noastră în ceea ce privește aplicarea recomandărilor adoptate de Consiliul European la 12 iulie 2016, la sfârșitul lunii mai anul acesta a fost prezentată actualizarea acestor recomandări pentru perioada imediat următoare.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament