Recent, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) s-a consolidat, primind în rândurile sale noi membri. Prin eforturi susținute, FPPG reunește în prezent principalii producători de gaze naturale, care acoperă peste 98% din producția internă, atestându-și astfel reprezentativitatea pentru sectorul energetic.

Interviu cu Cătălin Niță – director executiv,
Federația Patronală Petrol și Gaze

Economistul: Domnule Niță, ce obiective urmărește FPPG?
Cătălin Niță: Dezideratul nostru este acela de a consolida parteneriatul cu autoritățile publice și cu majoritatea factorilor de decizie implicați în procesul de legiferare care impactează sectorul de petrol și gaze. FPPG are atât tradiție, peste 25 de ani de existență, cât și legitimitate întrucât reunește peste 12 companii relevante din domeniu, din rândul cărora amintim principalii producători de gaze naturale, operatorii sistemului național de transport de țiței, gaze naturale, principalul operator de înmagazinare subterană a gazelor naturale.

Astfel, acționând ca un for de dezbatere pentru membrii noștri, misiunea fermă a federației este de a sprijini autoritățile din domeniu cu expertiză, fie că ne referim la analize, studii de specialitate sau exemple din practică. În această manieră colaborativă, apreciem că putem promova și facilita un dialog transparent între mediul de afaceri și autoritățile responsabile.

E: Care este situația curentă a pieței gazelor în România?
Cătălin Niță: Provocările pentru industria de petrol și gaze existau chiar înainte de anul 2020. Sectorul industrial a avut o tendință descendentă de la începutul anului 2018, iar pandemia a agravat astfel dificultățile, producția industrială scăzând cu aproape 40% în luna aprilie a acestui an. În plus, recuperarea lentă în următoarele trimestre, atât în 2020, cât și în 2021, va continua să aibă un impact asupra cererii de combustibili, cu fabrici și uzine industriale care funcționează la niveluri mai scăzute.

Estimările noastre indică faptul că, pe termen lung, consumul de combustibili și comportamentul general de cumpărare se vor schimba pe măsură ce structura pieței va fi afectată de această criză. În plus, contextul economic dificil împiedică continuarea campaniilor de foraj așa cum au fost planificate inițial, precum și a altor proiecte importante, limitând sau amânând, astfel, cantitățile suplimentare de petrol și gaze care urmează să fie produse în viitor. De asemenea, într-un context mai larg, dacă ne referim la comerțul internațional de combustibili și gaze, așteptările noastre sunt ca cel puțin până în 2022 să ne confruntăm cu numeroase provocări întrucât accesul în piețe al producătorilor români va fi extrem de limitat.

E: Ce factori pot influența piața gazelor naturale?
Cătălin Niță: Energia joacă un rol esențial în viața de zi cu zi, iar cu toții recunoaștem acest lucru. Pentru a atenua însă impactul asupra sectorului de activitate, se impune implementarea cu celeritate a unor scheme de ajutor de stat cu scopul de a sprijini întregul lanț de activități, de la explorare și producție până la comercializare și furnizare.

Cu alte cuvinte, este necesar un cadru fiscal și condiții de piață competitive, redevențe și scheme de reducere a impozitelor, acces la fondurile UE, precum și acces la opțiuni de credit mai avantajoase pentru ca producătorii de petrol și gaze să poată, cel puțin, să mențină nivelul actual de producție, să continue operațiunile în toate zonele exploatate în prezent și în câmpurile mature și să mențină nivelul de ocupare a personalului. Scheme similare de sprijin economic sunt, de asemenea, necesare pentru a ajuta la recuperarea sectorului industrial general și a consumului pe piața românească, deoarece procesul de recuperare este estimat a fi unul relativ lent, industria din România fiind afectată semnificativ de actuala criză COVID-19.

Cătălin Niță – director executiv,
Federația Patronală Petrol și Gaze

E: Cum va evolua piața în 2021?
Cătălin Niță: Industria recunoaște responsabilitatea comună în gestionarea crizei sanitare și este gata să contribuie într-un mod constructiv și cu certitudine vom continua astfel și anul următor. Considerăm că subvențiile de stat acordate pentru a sprijini consumul general al populației pentru principalele produse, utilități și combustibil trebuie să continue până când criza epidemiologică se oprește, deoarece acestea se transpun în mod pozitiv într-o creștere economică generală prin recuperarea potențialului investițional al operatorilor, cererea populației urmând a crește.

Măsura ar stimula, de asemenea, celelalte sectoare, stresul asupra veniturilor populației dat de achizițiile de produse esențiale, utilități și combustibil fiind redus. Au fost reluate dezbaterile privind regimul consumatorului vulnerabil de energie, iar federația se implică activ în activitatea grupului de lucru interministerial.

E: Tranziția energetică, rolul gazelor naturale în mixul energetic autohton, în lumina noilor reglementări la nivel european, noile reglementări aferente pieței libere, digitalizarea, sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă în prezent companiile energetice. Cum le vor face acestea față în perioada următoare?

Cătălin Niță: Federația lucrează constant în vederea identificării și implementării soluțiilor optimale, ca răspuns la tranziția energetică. Rolul gazului natural este și se va dovedi esențial în acest proces, fiind o resursă sigură ce poate avea multiple întrebuințări în sectoare distincte precum transport, agricultură. La nivel global, cererea de energie este în creștere, grație noilor tehnologii vor exista sinergii între industrii, iar aici know how-ul companiilor din sectorul de petrol și gaze va fi definitoriu.

Cătălin Niță – director executiv,
Federația Patronală Petrol și Gaze

E: Care este poziția asociației cu privire la stabilirea prețului de referință la gaze naturale?
Cătălin Niță: În repetate rânduri, federația a susținut că statul român, în calitate de deținător al resurselor de gaze naturale, trebuie să se aștepte ca valoarea producției de gaze naturale extrase în România, utilizată pentru calcularea redevenței petroliere, să reflecte venitul net care poate fi obținut în realitate pentru o astfel de producție.

Prin urmare, FPPG consideră că prețurile de referință stabilite pentru calcularea redevenței pentru gaze naturale trebuie să reflecte valoarea de piață a gazelor naturale produse. O divergență structurală între un preț de referință și valoarea pe piață a gazelor naturale poate fi, pe de o parte, în detrimentul titularilor de acorduri petroliere dacă prețul de referință este prea ridicat (și investițiile vor fi afectate în consecință), sau, pe de altă parte, în detrimentul statului român dacă prețul de referință este prea scăzut.

Sintetizând, prețul de referință ar trebui să reflecte caracteristicile locale, prețurile realizabile și, poate înainte de toate, să fie rezultatul unui dialog între toate părțile implicate de la autorități la producători, operatori de piețe, mediu academic și inclusiv consultanți cu expertiză atestată în domeniu.

E: FPPG a reiterat de mai multe ori importanța digitalizării pentru dezvoltarea sectorului de petrol și gaze autohton. Ce așteptări aveți pentru viitor?
Cătălin Niță: Digitalizarea României este o axă prioritară a politicilor guvernamentale și un motor al dezvoltării economice. În ceea ce privește digitalizarea industriei petroliere din România, aceasta poate fi realizată doar prin actualizarea cadrului legislativ și corelarea acestuia cu progresul tehnologic. Clasificarea unor date îngreunează utilizarea (impact operațional) lor și face complicată valorificarea lor prin tehnologii aflate în afara României.

Prin limitarea accesului la digitalizare a companiilor și autorităților din industria petrolieră, acestea sunt dezavantajate în competiția pentru capital față de alte industrii din regiune sau piața globală. Nevoia de utilizare a unor instrumente avansate de tehnologie a informației este cu atât mai presantă în cazul României, care are în exploatare zăcăminte mature, cu un semnificativ declin natural al producției. În prezent există deschiderea din partea autorităților, recunoscând deficiențele din prezent, însă soluțiile nu pot fi puse în practică de la o zi la alta. Avem o colaborare strânsă cu actorii relevanți în acest proces, iar acest lucru se va întâmpla și pe viitor astfel că, în baza răspunsurilor și demersurilor realizate până acum, ne declarăm optimiști.

E: Care are este mesajul transmis unor potențiali investitori interesați de resursele naturale ale României?
Cătălin Niță: Este deja unanim recunoscut faptul că legislația din domeniu trebuie să fie modernizată. Pentru orice parte interesată care ne solicită opinia, FPPG va susține și va acționa întotdeauna în favoarea unui cadru de reglementare clar și stabil, capabil să stimuleze proiecte de investiții substanțiale. Ne propunem să inițiem negocieri oneste între industrie și factorii de decizie – oferind expertiză pentru probleme generale și specifice. România este o țară bogată în resurse, având un potențial imens, astfel că mesajul general adresat unui investitor va fi întotdeauna unul încurajator. Pe partea de legislație, eforturile din prezent vor fi continuate în vederea soluționării unor blocaje.

E: În opinia dvs., mai are România șanse să devină un pol de securitate energetică în regiune?
Cătălin Niță: Cu o producție anuală de 11,8 mld. mc în 2017, România este cel mai important producător de gaze naturale din Europa de Est. Securitatea aprovizionării cu gaze naturale a României depinde, pe termen lung, de dezvoltarea resurselor interne. În orizontul anului 2030, cel mai mare aport îl pot avea zăcămintele din Marea Neagră.

Producția din Marea Neagră ar conferi și investitorilor în segmentele de consum al gazelor naturale încrederea că planurile lor de investiții pot genera valoarea așteptată, pe termen lung și în condiții de predictibilitate. În condițiile asumării unor ținte ambițioase de reducere a emisiilor de carbon în sectorul energetic și de creștere a procentului de surse regenerabile de energie, gazele naturale vor avea un rol de bază în producerea energiei electrice, datorită flexibilității sale (timpi scurți de pornire și oprire a grupurilor), emisiilor reduse și necesarului de capital relativ scăzut în comparație cu cel al altor combustibili. În plus, disponibilitatea resurselor de gaze naturale în România conferă țării noastre o poziție privilegiată de securitate energetică la nivel regional în următoarele decenii. În baza unor decizii inspirate și atent calculate, România are toate șansele să devină un pol de securitate energetică în regiune.

DISTRIBUIȚI