Trecând la aplicarea proiectelor prevăzute în planul de dezvoltare a țării, pe anul în curs și în anii 2020-2021, guvernanții Federației Ruse sunt confruntați cu duritate de vicisitudinile realității interne și internaționale, cărora cu greu le pot face față. Bugetul Guvernului Federal pe 2019, creditat cu un excedent de 1.900 miliarde ruble, este mai mic, cu 17 la sută, decât cel din anul 2018, în raport cu PIB, iar în timp ce cheltuielile sociale se reduc, de la 30 la sută în anul 2017 la 23,5 la sută în 2021, cheltuielile pentru apărare sporesc, în 2021 cu 10 la sută, față de 2018.
În privința perspectivelor, părerile specialiștilor sunt împărțite. Guvernul Federal preconizează o creștere a PIB, de 3-3,5 la sută, în timp ce unii apreciază că el va spori, numai cu 1,7-2 la sută, iar alții cred că sporul va fi de doar 1-1,2 la sută. Se estimează că, dacă OPEC va reduce producția de țiței, prețul acestuia se va menține la 60-65 dolari/baril dar, dacă nu, el va putea scădea până la 40 dolari/baril, reducând, implicit, și veniturile bugetare. Cursul rublei este, în prezent, de 65 ruble/dolar și, potrivit guvernului, s-ar putea menține la acest nivel până la sfârșitul anului.
Specialiștii apreciază că scăderea prețului țițeiului, pe plan mondial, și încetinirea ritmului de dezvoltare a economiei chineze, care ar antrena reducerea cererii de produse energetice rusești, vor putea duce la o cădere a cursului rublei. Unii dintre aceștia cred și că epoca de consolidare a dolarului se apropie de sfârșit, că, indiferent de rezultatul negocierilor economice dintre SUA și China, poziția valutei americane va avea de suferit, la aceasta contribuind, între altele, și disputa dintre președintele Donald Trump și Congres. În opinia expertului financiar, Vladimir Rojankovskii, în 2019, dominația politicii monetare, în SUA, va fi înlocuită de dominația politicii fiscale (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, din 10 ianuarie 2019). Una din cauzele reducerii rolului dolarului ar fi și înlocuirea sa cu valuta virtuală, electronică, bitcoin. Rectorul Academiei Ruse de Economie, Vladimir May, crede că, în viitorul apropiat, aceasta are toate șansele să înlocuiască dolarul (vezi „Lenta.ru”, din 16 ianuarie 2019). Însuși premierul Dmitri Medvedev sugerează economiștilor să nu piardă din vedere facilitățile utilizării acestei monede.
Prognoza pentru inflație, în Rusia, este de 5-6 la sută, dar există temeri că ea va spori mai mult, după 1 ianuarie, în urma majorării TVA, de la 18 la 20 la sută. Este interesant că prețurile au crescut, nu la produsele pentru care TVA a fost majorată, ci la cele la care taxa a rămas neschimbată, adică la produsele alimentare și de larg consum. Fenomenul este pus în legătură cu instabilitatea piețelor mondiale (vezi „Kommersant”, nr 7, din 17 ianuarie 2019). Agenția Antimonopol a fost însărcinată să urmărească mai atent dinamica prețurilor, pentru a contracara din timp fenomenul. O scădere a inflației se așteaptă după 2020.
Situația demografică nu promite îmbunătățiri notabile în anul 2019. Mortalitatea continuă să prevaleze asupra natalității. Perspectiva răsturnării situației se întrevede în 2023-2024. Tatiana Golikova, ministrul sănătății, subliniază că o contribuție esențială la îndeplinirea acestui obiectiv o constituie diminuarea sărăciei celor 19.200.000 locuitori. Președintele Curții de Conturi, Aleksei Kudrin, crede că, întrucât în 2017 nivelul ei era de 13,2 la sută, pragul de 6,6 la sută, fixat de către guvern, este realist. Una din modalități va fi crearea de mai multe locuri de muncă. Se au în vedere restructurări ale pieții muncii care să permită lucrul acasă, îndeplinirea obligațiilor de serviciu de la distanță, electronic, precum și angajarea persoanelor în vârstă. În anul 2018, numărul angajaților în diferite domenii de activitate a fost de 72.600.000, iar cel al șomerilor de 3.700.000.
Pentru a-și satisface numeroasele necesități, locuitorii Federației Ruse recurg, pe scară largă, la împrumuturi. În 2018, ei au efectuat credite bancare în volum de 14.700 miliarde ruble. Faptul nu a marcat și o intensificare a investițiilor în economie, fiind vorba doar de un consum sporit, care a dus la majorarea datoriilor către creditori (2.500 miliarde ruble), numărul datornicilor ajunși în imposibilitate de plată fiind de circa 11.000.000. Potrivit Băncii Centrale, creditele de consum au sporit, în 2018, cu 21 la sută, numărul posesorilor de carduri de credit crescând cu 10.000.000.
La înglodarea cetățenilor în datorii contribuie și reclama bancară deșănțată prin care oamenii sunt îndemnați sau păcăliți să-și cumpere, pe datorie, tot felul de lucruri. În consecință, autoritățile ruse iau măsuri pentru diminuarea tentației cetățenilor de a se întinde „mai mult decât îi ține plapuma”. Prin aplicarea de sancțiuni, băncile sunt influențate să-și desfășoare activitatea cu mai multă transparență, să comunice explicit debitorilor toate costurile împrumuturilor (dobânzi, comisioane, penalități etc.), în așa fel încât să nu ascundă consecințele reale ale recursului la împrumutul bancar. S-a ajuns ca, pentru unele mici „împrumuturi de consum”, să se perceapă dobânzi anuale de 637 la sută (vezi „Moskovskii Komsomoleț”, din 15 ianuarie 2019).
Pe ansamblul economiei, volumul absolut al economiilor bancare ale populației, depășește, deocamdată, volumul absolut al datoriilor acesteia, dar, îngrijorează sporirea mult mai rapidă, de două ori mai mare, a datoriilor, în raport cu economiile. Adâncirea discrepanței dintre categoria cetățenilor care pot face economii și a celor care acumulează datorii sporește pericolul polarizării societății în bogați și săraci. S-a ajuns ca 10 la sută din populație să dețină 89 din bunurile țării. Conform Agenției de rating Bloomberg, numărul miliardarilor în dolari ruși a crescut la 96.
Cele 12 proiecte naționale privind dezvoltarea țării până în 2024 implică demografia, sănătatea, învățământul, spațiul locativ, mediul urban, ecologia mediului, construcția de drumuri, crearea locurilor de muncă, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, introducerea tehnicilor digitale etc. Prin progres tehnologic și depășirea mediei mondiale de dezvoltare, de 3 la sută, se preconizează intrarea Rusiei în plutonul primelor cinci țări din lume, în ce privește puterea de cumpărare, creșterea veniturilor populației, îmbunătățirea condițiilor de locuit, creșterea speranței de viață a locuitorilor. Ținând cont de faptul că, în anul 2018, investițiile nu au ajuns la 27 la sută din PIB, cum s-a planificat, ci doar de 21 la sută, guvernul federal a lansat un împrumut de stat, în valoare de 35 miliarde ruble, prin care se încearcă atragerea de resurse suplimentare pentru finanțarea proiectelor sale.
Guvernanții moscoviți își pun mari speranțe în veniturile pe care le vor putea obține de pe urma sporirii exportului de hidrocarburi. Se apropie finalizarea conductei de gaze prin Marea Baltică North Stream-2, precum și a conductei sudice, prin Marea Neagră, Turkish Stream, cu eventualele variante prin Bulgaria și Serbia. Aflat la Belgrad în 18 ianuarie a.c., președintele Vladimir Putin a declarat că Rusia așteaptă garanții din partea forurilor UE că nu vor pune bețe în roate finalizării conductei sudice, prin invocarea de pretexte, cum au procedat în cazul North Stream-2, cerând Rusiei să continue tranzitul de gaze și prin Ucraina. SUA au recurs la sancțiuni împotriva firmelor angajate în construirea conductei Nord Stream–2, precum și în cazul companiei Rusal, căreia i-au aplicat sancțiuni pentru a-i stânjeni activitatea pe piața aluminiului.
Cunoscut expert de orientare liberală, Aleksei Kudrin apreciază că proiectele naționale ale guvernului federal nu vor asigura sporirea PIB cu 3-3,5 la sută, că Rusia nu va putea atinge un ritm de dezvoltare anuală de 3 la sută înainte de 2028, deoarece principalii factori în vederea atingerii acestui obiectiv (resursele forței de muncă, investițiile și productivitatea muncii) ar fi insuficienți și nu pot fi compensați doar prin măsuri de ordin politic. Reforma sistemului de pensii, sporirea stagiului de activitate, afirmă Kudrin, este insuficientă pentru suplinirea forței de muncă și va fi nevoie de recursul la imigranți. În condițiile actuale, productivității muncii îi revine ingrata sarcină de a suplini toate neajunsurile existente. Dar, în ultimii șase ani, ea a sporit cu numai 4 la sută, deși ar fi trebuit să crească cu 50 la sută.
El consideră că, pentru acumularea de investiții, trebuie să se reducă povara administrativă și fiscală care afectează mediul de afaceri (vezi „Vedomosti”, din 16 ianuarie 2019).
Circa 60 la sută din cheltuielile pentru înfăptuirea obiectivelor planificate în planul trienal al guvernului federal revin organelor administrative regionale și locale. În 2018, acestea au obținut un excedent bugetar de 505 miliarde ruble, dar, în următorii ani, vor avea sarcini mult mai mari. Numai proiectele naționale pentru creșterea demografică, învățământ, sănătate și știință însumează 6.000 miliarde ruble. Dar, 57 la sută din impozitele pe profit și 55 la sută din TVA-ul încasat se realizează în doar 10 centre regionale mai bogate, veniturile celorlalte fiind mai mici sau foarte mici. Pentru echilibrarea situației, regiunile deficitare urmează să primească subvenții corespunzătoare de la bugetul federal.
Administrațiile regionale și locale sunt împuternicite să ia măsurile necesare pentru simplificarea formalităților excesive și a fiscalității epuizante care frânează libertatea de mișcare a mediului de afaceri. Acum, el este reglementat prin 9.000 de acte normative care, în opinia ministrului economiei, Maksim Oreșkin, se cer simplificate, pentru a lăsa în vigoare doar prevederi strict necesare. Pentru domeniul alimentației publice, de pildă, există 790 cerințe legale, în timp ce, în SUA, numărul acestora este de doar 78. Deși s-a dat un moratoriu, până în 2020, privind controalele periodice planificate (trimestriale sau lunare), s-au intensificat controalele neplanificate. În anul 2017, oficial, au fost efectuate 1.700.000 controale dar, în realitate, s-au făcut peste 10.000.000 verificări (vezi „Vedomosti”, din 28 octombrie 2018).
Reprezentanții mediului de afaceri insistă asupra necesității împuținării controalelor, mai ales, la întreprinderile mici și mijlocii.
În proiectele guvernului federal se pune accent pe necesitatea modernizării întreprinderilor economice, a dotării lor cu tehnică de vârf. Președintele băncii Sberbank, Gherman Gref, susține că introducerea masivă în administrația de stat a sistemelor electronice de evidență este de natură să ducă și la diminuarea sensibilă a corupției. Înlăturarea factorului uman, subiectiv, în relațiile dintre organele de stat și a mediul de afaceri, în efectuarea licitațiilor, de pildă, prezintă garanția unor decizii nepărtinitoare, înlăturând tentația și posibilitatea mituirii funcționarilor publici (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, din 16 ianuarie 2019).
În viitorul apropiat, guvernul federal nu se așteaptă la reducerea presiunilor exercitate de către unele state occidentale și pleacă de la această premiză, declarând că va urma un curs independent ferm, demonstrându-și disponibilitatea de colaborare cu organismele internaționale, cu statele care, în opinia sa, respectă principiile dreptului internațional. Ministrul de externe, Serghei Lavrov, a precizat că, în cazul suspendării sancțiunilor contra Rusiei, aceasta va reacționa cu promptitudine, în oglindă, cerând ca Rusia să nu fie tratată ca o țară care are numai obligații față de alte țări și față de care nimeni nu are nici o obligație.
Cu aluzie la politica SUA, el a declarat că trebuie pus capăt tentativelor de dictat în relațiile internaționale, încercărilor de a înlocui concurența economică loială între state cu măsuri de intimidare și sancțiuni. Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, este convins că SUA și Rusia nu-și pot schimba una alteia politica externă prin sancțiuni și presiuni.
