Ravagiile social-economice și politice produse, în lume, de Coronavirus au impus, intempestiv, reconsiderarea modului de viață a popoarelor, a actualelor stări de lucruri, în vederea găsirii unor soluții și a unei noi conturări instituționale a viitorului. Pe linia unor asemenea preocupări, în perioada 14-15 ianuarie 2021, la Moscova, sub genericul „Rusia și mapamondul după pandemie”, a avut loc reuniunea forumului național „Gaiadar”, organizat de către Academia de științe economice, cu scopul de a dezbate problematica dezvoltării viitoare a țării. Necesitatea valorificării progreselor tehnologice, implicit a inteligenței artificiale, robotizarea, s-au aflat în prim plan. Comentatorii optimiști consideră că, datorită progreselor tehnologiei digitale, omenirea poate beneficia de numeroase îmbunătățiri ale existenței sale materiale și spirituale.
Tehnologiile digitale nu vor fi un privilegiu doar al bogaților, ci vor deveni un bun al tuturor locuitorilor, bogați sau săraci, tineri sau bătrâni, valizi sau invalizi. Necesitatea de a sta acasă pentru a preveni molipsirea cu Covid-19 a învățat pe oameni că numeroase lucruri pot fi realizate de la distanță, „fără contact direct”. Astfel, fără să-și părăsească domiciliul, un angajat dotat cu un computer sau tabletă, își poate duce la bun sfârșit obligațiile de serviciu, își poate comanda masa de prânz, plăti diferite facturi sau rezolva diferite alte necesități, inclusiv de divertisment. Gospodinele sau persoanele în vârstă își pot face cumpărăturile pe internet, acestea fiindu-le aduse direct acasă, elevii pot asista la lecții de la distanță și tot așa pot să fie examinați, iubitorii de muzică clasică pot urmării, stând acasă, concertele formațiunilor simfonice celebre din diferite metropole ale lumii. Ministerul rus al dezvoltării digitale a întocmit o listă cu peste 500 de servicii de care pot beneficia, de la distanță, locatarii aflați în autoizolare sau în carantină.
Potrivit agenției Knight Frank, din cauza pandemiei, 70 la sută din specialiștii din întreaga lume au lucrat acasă cel puțin o zi pe săptămână. Și, după cum evoluează lucrurile, s-ar putea ca această practică să ia amploare. Dacă, la început, ea a fost considerată ca provizorie, acum se caută modalități pentru permanentizarea și lărgirea ei. Compania Facebook a făcut cunoscut că, în viitorii 5-10 ani, va organiza munca la domiciliu a 50 la sută din angajații săi. Pentru a-și menține rentabilitatea și profitul, întreprinzătorii de stat sau privați, din Rusia, vor trebui să recurgă
urgent la mijloacele digitalizate, inclusiv la serviciile „de la distanță” ale angajaților sau ale unor specialiști.
Potrivit statisticilor Uniunii Europene, în luna aprilie 2020, comerțul electronic și livrarea mărfurilor la domiciliu au sporit cu 30 la sută, în comparație cu luna aprilie 2019. În același interval, vânzările tradiționale, la tarabă, s-au redus cu 17 la sută. În Rusia, primele luni ale pandemiei s-au soldat cu un spor de la 12 la 19 la sută a totalului vânzărilor „on line”, vânzările de încălțăminte și îmbrăcăminte sporind de la 8,2 la 76,7 la sută iar a articolelor de sport de la 10,8 la 67,9 la sută. În comparație cu luna ianuarie, în luna aprilie numărul clienților magazinelor „on line” a sporit, în total, cu 40 la sută. Majoritatea noilor cumpărători au reprezentat-o tinerii, dar și numărul persoanelor în vârstă de peste 55 de ani a crescut cu 32 la sută. În mod normal, pentru asemenea creșteri ar fi fost necesari cel puțin 10 ani.
Întreprinzători mai curajoși din unele orașe rusești au anticipat viitorul, deschizând magazine în care vânzarea se face prin intermediu unor automate inteligente, controlul corectitudinii plății și a altor operațiuni fiind efectuat de camere video dotate cu inteligență artificială.
Experimental, în anumite cartiere din Moscova și Kazan, pentru livrarea la domiciliu a unor produse alimentare (pizza, hamburgeri, bere, sucuri ș.a.) au fost folosiți roboți. Este vorba, deocamdată, de utilizarea lor pe distanțe mici, pe aceeași stradă, de la un restaurant la biroul unor instituții sau la locuințe aflate în apropiere. Practica urmează să ia amploare.
Este de menționat și faptul că tot mai mulți investitori din Rusia își fac plasamentele prin intermediul internetului. Peste 60 la sută din volumul diferitelor fonduri de investiții se realizează „on line”. Utilizarea acestui gen de servicii este de natură să ușureze și închirierea sau vânzarea de imobile, apartamente și terenuri. Având la dispoziție, „on line”, cataloagele și prospectele edilitare de rigoare, persoana interesată poate face alegerea dorită și încheia, pe aceeași cale, contractul de cumpărare sau închiriere.
Deosebit de utile sunt aplicațiile inteligenței artificiale în verificarea abilităților profesionale ale angajaților. Prin intermediul unui program computerizat (Human Resource Manager-s Assistant), principala bancă rusească, „Sberbank”, a recurs la selecționarea personalului calificat. Se pot stabili, astfel, capacitatea unor angajați cu munci de răspundere, calitatea și consistența trăsăturilor lor intelectual-psihice, rezultatele fiind superioare celor obținute prin evaluările efectuate de către specialiștii serviciului de cadre al instituției.
Un domeniu care beneficiază din plin de trecerea la sistemul „on line” este contabilitatea. Nu numai că, prin el, se realizează o importantă economie de timp, de hârtie și consumabile, de documente în mai multe exemplare, dar se simplifică și se sistematizează modul de abordare și analiză a problemelor, ușurându-se și accesul la documentele arhivate. S-a făcut auzită chiar aprecierea că, pentru Rusia, anul 2020 a însemnat o revoluție în contabilitate, determinând schimbări pentru care, în mod normal, ar fi fost necesar un secol („Kommersant”, din 1 ianuarie 2021). În același timp, faptul pozitiv că ministerele și instituțiile centrale pot primi, pe această cale, un volum de informații mult mai mare decât înainte este umbrit de greutatea prelucrării, analizării și valorificării informațiilor colectate. Modernizarea trebuie, astfel, continuată și în direcția restructurării metodelor analitice, a sistematizării concluziilor, precum și a recalificării de circumstanță a personalului angajat.
În urma creșterii interesului investitorilor pentru plasamente ferite de sechelele pandemiei, a luat avânt recursul la valuta „virtuală”. În câteva luni de la finele anului 2020, cea mai populară criptovalută – bitcoinul – și-a triplat valoarea. La 3 ianuarie 2021, acesta era evaluat la 34.000 dolari. Cu doar 3 zile mai înainte, era cotat cu 29.000 dolari. La începutul noului an, volumul criptovalutei menționate achiziționat în întreaga lume era de 19 milioane bitcoin. Se estimează că, în 2021 se va ajunge la 21 milioane bitcoin („Lenta.ru”, din 3 ianuarie 2021).
Pentru achiziționarea de criptovalută este necesară o aparatură specială, mare consumatoare de electricitate. Pe ansamblu, cantitatea de electricitate necesară receptorilor de bitcoin din întreaga lume este egală cu consumul Belgiei („Moskovskii Komsomoleț”, din 31 decembrie 2020). De aceea, activitățile bursiere cu criptovalută s-au concentrat în regiuni cu energie electrică ieftină, cum este China, de pildă, Rusia fiind, și ea, atractivă, într-o anumită măsură. Speculatorii de bitcoin mai norocoși ajung să câștige 5-600 dolari (40-50.000 ruble), lunar, din care trebuie scăzute 9-10.000 ruble reprezentând costul energiei electrice consumate.
Receptorii instalați la domiciliul brokerilor interesați de variațiile valutare bursiere trebuie să funcționeze 24 de ore din 24, consumând mult curent electric și provocând, adesea, căderi de tensiune sau scurt circuite care deranjează vecinii. Dar, în condițiile crizei, când cursurile celor peste 30.000 de criptovalute cotate la bursă au început să înregistreze pierderi, foarte mulți dintre cei 400.000 de posesori de receptoare din întreaga lume și-au încetat activitatea, vânzându-și sau aruncând la gunoi aparatura a cărei menținere în funcție nu mai era rentabilă.
Din cauza carantinelor sanitare, programele digitalizate au fost introduse pe scară largă și în sistemul de învățământ, la toate nivelurile. Academicianul Victor Bolotov observa că, dealtfel, a venit vremea „homeschuler”-ilor, posesia de tablete și receptoare internet încetând să mai fie un apanaj doar al unora. Discriminări vor continua să existe, însă, în ce privește calitatea aparaturii sau viteza internetului, care sunt diferite la sate, față de oraș, sau la săraci, față de cei înstăriți. Totodată, Academicianul Bolotov atrage atenția că mersul la școală va rămâne necesar pe mai departe din rațiuni de socializare, contactul educativ cu pedagogul și relațiile directe între elevi neputând fi, deocamdată, substituite.
Constrângerile sanitare au dus la și la extinderea semnificativă a modului de funcționare a instituțiilor culturale, impulsionând sistemul „de la distanță”, bazat pe spectacole de teatru și cinematograf „on line”, care ajung să concureze tot mai insistent televiziunea. Potrivit unor evaluări, pe plan mondial, în decursul anului 2020, încasările pentru spectacolele
„on line” au depășit pe cele ale cinematografelor, fiind de 49,4 miliarde dolari, față de numai 14,3 miliarde dolari („Vedomosti”, din 25 decembrie 2020). În prima jumătate a anului 2020, numărul beneficiarilor de asemenea spectacole a sporit, și în Rusia, de la 20 la sută la 39 la sută. Tot mai multe concerte ale unor prestigioase instituții teatrale sau simfonice, ale interpreților de muzică ușoară sunt audiate prin intermediul „You Tube”. Pe parcursul pandemiei, audiența programului menționat a sporit de 50 de ori.
Inteligența artificială, automatele industriale și casnice, roboții, comerțul electronic, munca sau învățatul de la distanță sunt pe cale de a deveni atribute de rutină ale vieții social-economice cotidiene. În Rusia, acestea se impun cu deosebire sectorului de stat care, după părerea unora, datorită birocratismului și rutinei, se află în stagnare, comparativ cu sectorul privat. Guvernanții cunosc situația. Prin decretul semnat de președintele Vladimir Putin la finele anului 2020, se preconizează introducerea experimentală a unor programe de utilizare a inteligenței artificiale în diverse domenii de activitate a întreprinderilor și instituțiilor de stat. Guvernul moscovit a adoptat măsuri organizatorice punctuale pentru stimularea introducerii de mecanisme, aparatură și dispozitive cibernetice, implicit robotizarea unor activități productive. Introducerea tehnologiilor de vârf este încurajată și prin alte măsuri ale autorităților. Hotărârea guvernului moscovit de a mări, de la 1 ianuarie a.c., de trei ori, premiile pentru invenții a fost foarte bine primită. Dacă, înainte, pentru o inovație, premiul era la nivelul unui salariu mediu, acum el este de trei salarii medii („Rossiiskaia Gazeta”, din
5 ianuarie 2021).
În legătură cu digitalizarea diferitelor operațiuni de producție sau birocratice se ridică problema valorificării frauduloase, de către organizații sau infractori individuali, a unor informații digitalizate. Este, în Rusia, cazul sustragerii datelor personale ale 100.000 de utilizatori ai programului „anticoronavirus” sau apariția pe piața neagră a datelor din 60.000 cărți de credit ale „Sberbank” („Izvestia”, din 4 ianuarie 2021). Legislația rusă privind această problemă este deficitară, permițând fuga de răspundere a instituțiilor și organizațiilor care gestionează date personale sau diferite alte informații cu caracter secret. Maximumul pedepsei pentru o abatere în materie este o amendă de 75.000 ruble (1.000 dolari).
În Uniunea Europeană și SUA autoritățile recurg la măsuri severe pentru controlul modului în care marile corporații IT utilizează datele personale ale beneficiarilor. La 14 decembrie, Comisia comercială federală americană a cerut companiilor Amazon, Facebook, Twitter, Whats App, You Tube ș.a. să-și facă cunoscute metodele de prelucrare a informațiilor stocate, pentru a putea fi controlate. Se știe că țările Uniunii Europene aplică amenzi usturătoare companiilor IT care se fac vinovate de scurgeri de informații confidențiale. Amenda aplicată, nu demult, companiei Twitter a fost de 450.000 euro.
Datorită progreselor tehnologice, sistemele electronice, aparatura automatizată, computerele, serverele, devin accesorii obligatorii pentru orice întreprindere sau instituție care dorește să prospere. Nici un stimul nu ar fi putut impulsiona progresul economiei mondiale, așa cum a făcut-o criza provocată de pandemie.
