Lumea de după războiul rece nu și-a găsit un echilibru rezonabil. Este labilă, imprevizibilă, și – prin aceasta – încărcată de riscuri. Autori americani susțin că sistemul internațional se află în criză, autori ruși afirmă că războiul rece, de fapt, nici nu a încetat o clipă, iar incertitudinea care înconjoară intențiile internaționale ale Chinei sunt un factor preocupant de nesiguranță și precaritate în lumea de azi – fostă bipolară, acum monopolară, dar tot mai presată să-și găsească o nouă formulă cât de cât stabilă, care să dea satisfacție numărului tot mai mare de protagoniști emergenți de pe scena mondială.
Într-un asemenea tablou incert, perpetuu mișcător și mereu susceptibil de surprize este nevoită și România să-și conceapă și să-și desfășoare propria politică externă. O politică externă promotoare a interesului național, adică una care să asigure securitatea și bunăstarea în interiorul granițelor țării și pentru care trebuie – de asemenea – asigurat cadrul regional, european și internațional favorabil proiectului național de țară.
Interesul național merită, însă, o discuție aprofundată, care să antreneze și oficialitățile, și specialiști din multele domenii în diverse feluri implicate. Între timp însă, vorba poetului, „veacul înaintează” și prestația internațională a țării nu poate aștepta concluziile celor care de aproape trei decenii nu au reușit să definească ori să ajungă la consens asupra definiției interesului național. Marele deziderat în materie și-ar putea află o oportunitate în textul Proiectului de țară, în curs de elaborare de către o Comisie creată de președintele țării. Acțiunea va fi una lungă și laborioasă, iar între timp, în țară și în lume, evenimentele și procesele se precipită și aglomerează, solicitând adesea decizii care nu suportă ezitări și întârziere.
„Cadrul major de acțiune în plan extern” (cum formulează Președinția României) este definit de Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la NATO și apartenența la Uniunea Europeană. Opțiunea internațională a României este esențialmente (sau poate chiar exclusiv) euroatlantică și ea se întemeiază pe valorile și rigorile democrației și statului de drept, economiei de piață și drepturilor omului. Iar faptul că libertatea și democrația, normele și valorile lor, trebuie promovate și garantate zi de zi, impune activitate continuă, susținută, consecvență și în domeniul politicii externe, unde problematica de gestionat este pe cât de vastă, pe atât de complexă.
Principalul aliat al României în lume sunt Statele Unite ale Americii, iar includerea României în sistemul global SUA/NATO de apărare antirachetă a dat un plus de consistență ancorării țării la alianțele și instituțiile euroatlantice. Cu toate acestea, deși de la lansarea Parteneriatului Strategic româno-american s-au împlinit 20 de ani, rămân încă de gestionat importante deficite în relațiile bilaterale, începând cu cel din domeniul economic și al investițiilor (unde nivelul de conlucrare este la cote stânjenitor de scăzute) și încheind, să zicem, cu deficitul de încredere (manifestat, între altele, în diferitele moduri de interpretare și nuanțare, la Washington, a faimosului Art. V din Carta Atlanticului de Nord, privind sprijinirea reciprocă a aliaților în caz de agresiune asupra unuia dintre ei). România s-a conformat propunerii americane, aprobată de NATO, de alocare a 2 la sută din PIB pentru apărare, a achiziționat și va achiziționa în continuare înzestrare militară din SUA, își îndeplinește angajamentele asumate în Afganistan și în alte zone fierbinți, dar în domeniul colaborării economice nivelul cronic scăzut în care se mențin relațiile bilaterale contrastează net cu nivelul remarcabil al conlucrării în plan militar. În zona relațiilor economice și de investiții româno-americane apar – sau mai degrabă dispar – din ochii opiniei publice o serie de episoade sulfuroase care se pretează unor interpretări defavorabile interesului comun, iar modalitățile și aria de conlucrare economică reciproc avantajoasă întârzie să aibă impact favorabil asupra României.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament