Intrând în noul an cu un președinte socialist, ruso-fil, și cu un guvern de orientare liberală, pro-europeană, Republica Moldova se vede confruntată, în continuare, cu grave probleme economice și social-politice, a căror rezolvare ar impune, în mod firesc, coabitare politică, eforturi conjugate, consensuale, din partea tuturor factorilor statali. Deziderat ce pare însă foarte dificil date fiind interesele centrifuge ale formațiunilor politice implicate în varii scenarii geopolitice.
De la distanță autoritară, Banca Mondială estimează că, în 2016, economia Moldovei a crescut cu 2,2%, urmând să crească cu 2,8%, în 2017, cu 3,3%, în 2018 și cu 3,7, în 2019, datorită relansării economiilor din Ucraina și Rusia, de care este încă strâns legată. Bugetul pe 2017, aprobat de către Parlament la 9 decembrie 2016 (32,8 miliarde lei – venituri, 36,9 miliarde lei – cheltuieli și 4,1% –deficit), a fost construit pe anticiparea unei creșteri economice de 3%, a unei rate a inflației de 4,4% și a unui curs de schimb valutar de 20 lei/dolar („Moldova suverană”, din 12 ianuarie 2017). La finele anului trecut, rezervele valutare ale țării erau de 2,2 miliarde dolari.
Economia Republicii Moldova se află într-o situație deplorabilă
În opinia fostului prim-ministru, Valeriu Muravschi, economia Republicii Moldova se află într-o situație deplorabilă. În pofida reformelor și modernizărilor produse în cei 25 de ani de la câștigarea independenței, ea poartă, încă, amprenta economiei sovietice de până la 1990, putând fi caracterizată ca slabă și necompetitivă. Neputând intra pe piața occidentală, ea are puternice puseuri nostalgice pentru piața fostei Uniuni Sovietice. Ca rezultat al unor programe inadecvate de reformă și privatizare, potențialul economic al țării a fost distrus, conducând la pauperizarea a 90% din locuitori și la exodul a peste 30% din populația activă (vezi „Jurnal de Chișinău”, din 13 ianuarie 2017). Totodată, prin privatizări ilicite, persoane aflate în poziții cheie au acaparat proprietățile statului, ajungând să domine mediul economic și să se interfereze intempestiv în politică. Se consideră că majoritatea actorilor politici au mimat doar eforturile pentru reformă și integrare europeană, urmărind, de fapt, meschine interese personale.
Guvernanții nu acționează conform legilor, ci potrivit intereselor lumii interlope
Evoluția contradictorie a vieții social-economice și politice a Republicii Moldova sporește numărul celor care cred că guvernanții nu acționează conform legilor, ci potrivit intereselor lumii interlope. Reacția majorității populației față de situația existentă este tot mai vehementă. Greva generală a profesorilor, din ianuarie a.c., pentru o majorare cu 50% a salariilor, a inaugurat o nouă serie de proteste și revendicări din partea moldovenilor nemulțumiți. Dezvoltarea economică precară, faptul că doar 40% din populația activă are asigurate locuri de muncă (față de 65% media UE), salariile de mizerie (salariul mediu, în 2017, urmând a fi 5.300 lei, respectiv, 265 dolari), ritmul inflației reale, reculul sistemelor de sănătate și învățământ constituie motive firești de nemulțumire.
Legalizarea capitalului subteran din economie
Mediul de afaceri continuă să stagneze, din cauza lipsei de interes a investitorilor timorați de legislația schimbătoare, sistemul juridic defectuos, birocrația și corupția din administrația de stat. Un domeniu profund afectat de malversațiunile mafiote este și cel bancar, din care, prin devalizarea a trei bănci, a dispărut fraudulos un miliard de dolari, sumă uriașă raportată la volumul PIB-ului moldovean (6-7 miliarde dolari). Contează foarte mult și factori externi, cum sunt conflictul transnistrean, instabilitatea din Ucraina și vecinătatea cu Rusia, ale cărei intenții în regiune sunt imprevizibile. De câtva timp, în dezbaterea parlamentului moldovean se află un proiect de lege vizând legalizarea capitalului subteran din economie. Ar fi vorba despre intrarea în evidența statului, pentru a putea fi impozitate, a tuturor averilor acumulate pe parcursul ultimilor 25 de ani, fără cercetarea provenienței lor (în majoritatea cazurilor ilicită). Nu pot fi legalizate sume provenind din spălare de bani negri, contrabandă, droguri, armament. O asemenea reglementare ar pune capăt perioadei acumulării primare (barbare, sălbatice) de capital, permițând o infuzie de resurse autohtone „sănătoase” în diferite sectoare ale economiei. Oponenții proiectului se tem însă că el nu va putea da rezultate pozitive, atât timp cât justiția moldoveană se afă la cheremul unui grup oligarhic capabil să manipuleze în folos propriu întreaga operațiune de „albire” (vezi „Economist”, din 15 decembrie 2016).
Acordurile de cooperare cu Uniunea Europeană rămân în mare parte lipsite de efecte palpabile
La expoziția națională „Fabricat în Moldova”, organizată la Chișinău, la începutul lunii februarie a.c., peste trei sute de companii autohtone vor prezenta produse de calitate, pe care însă nu vor reuși să le valorifice și la export (în principal, IT, auto , industrie ușoară, fructe, vinuri, conserve), piața internă neavând capacitatea asimilării lor în totalitate. Acordurile de cooperare cu Uniunea Europeană rămân în mare parte lipsite de efecte palpabile, deși, pentru 2017, Moldova beneficiază, din partea Comisiei Europene, de un sprijin financiar de 100 milioane euro (40 milioane granturi și 60 milioane credite). Dezamăgiți de slaba deschidere spre piețele din Vest, dar și de lipsa de interes a întreprinzătorilor din UE, implicit, din România, de a face investiții majore în Republica Moldova, o bună parte a oamenilor de afaceri moldoveni își pun speranța în intensificarea relațiilor cu mediul de afaceri din Rusia, țară a cărei cuprinzătoare și diversificată piață oferă importante oportunități. Vizita președintelui Igor Dodon la Moscova, din luna 16-18 ianuarie a.c., întrevederile sale cu președintele Vladimir Putin, cu șeful Sberbank, Gherman Gref și șeful Gazprom, Aleksei Miller, au oferit prilejul unui tur de orizont lucrativ, ale cărui rezultate concrete se vor vedea în perioada următoare.
