Intrând în noul an cu un președinte socialist, ruso-fil, și cu un guvern de orientare liberală, pro-europeană, Republica Moldova se vede confruntată, în continuare, cu grave probleme economice și social-politice, a căror rezolvare ar impune, în mod firesc, coabitare politică, eforturi conjugate, consensuale, din partea tuturor factorilor statali. Deziderat ce pare însă foarte dificil date fiind interesele centrifuge ale formațiunilor politice implicate în varii scenarii geopolitice.
De la distanță autoritară, Banca Mondială estimează că, în 2016, economia Moldovei a crescut cu 2,2%, urmând să crească cu 2,8%, în 2017, cu 3,3%, în 2018 și cu 3,7, în 2019, datorită relansării economiilor din Ucraina și Rusia, de care este încă strâns legată. Bugetul pe 2017, aprobat de către Parlament la 9 decembrie 2016 (32,8 miliarde lei – venituri, 36,9 miliarde lei – cheltuieli și 4,1% –deficit), a fost construit pe anticiparea unei creșteri economice de 3%, a unei rate a inflației de 4,4% și a unui curs de schimb valutar de 20 lei/dolar („Moldova suverană”, din 12 ianuarie 2017). La finele anului trecut, rezervele valutare ale țării erau de 2,2 miliarde dolari.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament