În contextul intrării în funcțiune la 31 ianuarie a noii forme a Sistemului Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos – SUMAL 2.0 odată cu aplicarea prevederilor HG 497/2020,  Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq analizează efectele pe care posibil să le producă noua versiune. Observând „lipsa unei metodologii clare și coerente privind popularea bazelor de date” introduse în sistem, forestierii semnalează:

Cine  răspunde? La 5 ani de la începutul dezvoltării, testarea și pregătirea implementării SUMAL 2.0, la 31  ianuarie, reprezintă un haos!

Intrarea în vigoare a HG 497/2020 și implicit operationalizarea SUMAL 2.0 de la 31 ianuarie 2021 ar putea duce la blocaje majore și haos pe întreaga ramură a sectorului forestier, a industriei lemnului și pe întregul lanț de comercializare a materialelor lemnoase. Motivul principal al acestei situații este lipsa unei metodologii clare și coerente privind popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0.

Practic, peste 100 000 de operatori economici vor avea obligații în SUMAL 2.0 peste numai 12 zile, iar aceștia nu au la dispoziție modalitatea de a intra în legalitate și nu știu:

– cum să se înregistreze ca profesioniști SUMAL

– cum să își înregistreze partizile aflate în lucru, stocurile din depozite, care  trebuie transferate din SUMAL 1 în SUMAL  2

Comunitatea Forestierilor – Fordaq a organizat pe data de 18 ianuarie 2021 o  dezbatere în cadrul căreia specialiștii din domeniu au arătat că SUMAL 2.0  suprareglementează, risipește resursele de control direcționându-le greșit după  false alerte satelitare și către industria lemnului, în loc să le direcționeze conform directivelor și practicii europene, la prima punere pe piață a masei  lemnoase, acolo unde se pot constata și combate tăierile ilegale sau poate fi impiedicat accesul în piață al lemnului fără proveniență legală.

Logica SUMAL 2.0 este ca transporturile de materiale lemnoase să fie urmărite  GPS, cu ajutorul unui telefon mobil și al unei aplicatii Wood Tracking instalată pe telefon. Dar se pare că autoritățile nu au luat în calcul că o parte semnificativă din transporturi sunt pe cale feroviară. Mijlocul de transport este  vagonul! Cum poate fi implementat sistemul pe aceste transporturi? Să stea oare un CFR-ist în fiecare vagon, având asupra sa telefonul și aplicația Wood  tracking? În triaje, vagoanele se mută de la o garnitură la alta, oare să alerge  mecanicul de locomotivă prin triaj să predea telefonul cu Wood –Tracking?  Este  absurd!

Definiția profesioniștilor SUMAL ca fiind  „orice operator care depozitează,  deține, procesează, comercializează materiale lemnoase“ va conduce, în evaluarea Ministerului, la crearea de obligații de utilizare a SUMAL pentru   100.000 de operatori economici. Grav este faptul că, deși sistemul SUMAL 2.0  este prorogat la implementare de aproape 5 ani de zile, Ministerul nu a pregătit  implementarea nici până în prezent!

Potrivit art. II din Hotărârea Guvernului nr. 923/2020, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și până la data de 30 ianuarie 2021, pentru aplicațiile SUMAL 2.0 .[…] aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020, se realizează popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0 potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Adică în perioada 30 octombrie-30 ianuarie, de la ultima prorogare, trebuia să se facă această pregătire a implementării. Acest ordin, această metodologie nu există nici astăzi. Ceea ce se numește generic SUMAL 2.0 este un softare și o reglementare – HG 497/2020, care intră în vigoare la 31 ianuarie 2021! Odată cu această operaționalizare nu mai știm cum să facem lucruri banale:

  • Nu mai știm cum să operăm în SUMAL un refuz banal de marfă în portul Constanța și să aducem marfa înapoi în firmă, pentru această operațiune trebuie autorizat în port un depozit SUMAL
  • Nu mai știm cum să facem achiziție de marfă, orice achiziție transformă  punctul respectiv de achiziție în depozit SUMAL 2.0
  • În SUMAL 2.0 nu mai există recepție în depozit, datele se preiau automat din avizul de expediție. Recepția se face din ochi, inclusiv la o barjă de 1000 de mc!
  • SUMAL 2.0 ține o evidență scriptică în metri steri pentru tocătură și  rumeguș, recepțiile în viața reală sunt în tone! Evidențele din SUMAL nu mai au nicio legatură cu evidența contabilă, devin registre paralele!
  • Firmele care fac decojirea bușteanului înainte de procesare pur și simplu nu pot înregistra coaja ca rezultat al sortării și apoi să expedieze acest  sortiment!
  • dacă un operator economic găseste un transportator de pe bursa  transporturilor pentru un transport banal de orice materiale lemnoase, transportatorul nu poate efectua transportul, trebuie să se întegistreze ca  profesionist SUMAL la Garda Forestieră, să doteze șoferul cu un telefon cu GPS și Wood Tracking!

„Pentru industria lemnului tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările  europene, de concurență neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte legislația, din partea celor care nu o respectă. Reprezintă costuri de certificare și de audit al  provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne  dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care poate furniza economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă –   lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice”, Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolem.

DISTRIBUIȚI