Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins pe 12 noiembrie toate cele șapte acțiuni în anulare introduse de Polonia împotriva unor acte din pachetul climatic Fit for 55. Hotărârile lasă în vigoare, între altele, legislația care a introdus comercializarea certificatelor de emisii pentru combustibilii folosiți în clădiri și transportul rutier (ETS2) și mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). Curtea a confirmat că actele puteau fi adoptate prin procedura legislativă ordinară, în care Consiliul decide cu majoritate calificată.
Pe scurt
-
Polonia a cerut anularea a șapte acte adoptate în 2023. Ele privesc ETS2, CBAM, standardele de CO₂ pentru vehicule noi, rezerva de stabilitate a pieței ETS, emisiile și absorbțiile din utilizarea terenurilor și silvicultură, obiectivele naționale de reducere a emisiilor și eficiența energetică.
-
Varșovia a invocat, între altele, caracterul fiscal al unor dispoziții și impactul asupra aprovizionării cu energie. Curtea a confirmat temeiul juridic de mediu pentru șase acte și temeiul de politică energetică pentru directiva privind eficiența energetică.
-
Judecătorii au respins și criticile privind proporționalitatea și egalitatea de tratament și au delimitat aplicarea principiului solidarității energetice.
-
Hotărârile lasă calendarul de aplicare la legislația în vigoare. ETS2 devine pe deplin operațional în 2028, în baza modificării separate a Legii europene a climei. Regimul definitiv CBAM se aplică de la 1 ianuarie 2026.
Miza juridică a fost modul de adoptare a actelor. Polonia a invocat excepțiile din tratat care cer unanimitate în Consiliu pentru măsuri de mediu în esență fiscale sau care afectează semnificativ alegerea surselor de energie și structura generală a aprovizionării unui stat membru. Curtea a arătat că temeiul fiecărui act se stabilește după obiectivul și conținutul său, ținând cont de contextul legislativ. Niciunul dintre cele șapte acte nu avea ca scop principal să schimbe semnificativ mixul energetic al unui stat membru. Efectele indirecte asupra acestuia nu impun, prin ele însele, o procedură specială.
Pentru șase acte, Curtea a confirmat articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE, care stă la baza politicii de mediu. Pentru directiva privind eficiența energetică, temeiul este articolul 194 alineatul (2), privind politica energetică. Directiva stabilește un obiectiv comun de reducere a consumului de energie până în 2030 și obligații de eficiență pentru statele membre.
Cele șase acte de mediu fac parte din efortul UE de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de 1990 și de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050.
În cauza privind reforma pieței certificatelor de emisii, Polonia a contestat directiva care extinde sistemul existent la transportul maritim și instituie separat ETS2 pentru combustibilii folosiți în clădiri, transport rutier și alte sectoare acoperite. Obligațiile ETS2 revin furnizorilor de combustibili vizați. Costul certificatelor se poate transmite în prețurile plătite de consumatori.
Funcționarea deplină a ETS2 a fost mutată din 2027 în 2028 prin modificarea din martie a Legii europene a climei. Hotărârea asupra directivei din 2023 lasă acest calendar în vigoare și nu stabilește prețul certificatelor.
În dosarul CBAM, Polonia a contestat temeiul juridic de mediu al mecanismului, susținând că dispozițiile sale aveau în esență caracter fiscal. Curtea a respins acțiunea. CBAM aplică un cost al carbonului pentru emisiile încorporate în anumite mărfuri importate, cu scopul de a reduce riscul de relocare a emisiilor.
Regimul definitiv CBAM se aplică de la 1 ianuarie 2026. Obligațiile importatorilor și excepțiile aplicabile decurg din regulamentul în vigoare și din normele de punere în aplicare.
Printre celelalte acte rămase în vigoare se află regulamentul care stabilește, de la 2035, o reducere cu 100% a emisiilor de CO₂ la nivelul parcului de autoturisme și camionete noi vizat în UE. Ținta se aplică vehiculelor noi. Mașinile deja înmatriculate pot continua să circule în condițiile aplicabile. Curtea a respins și acțiunea împotriva deciziei care prelungește până în 2030 regula de dublare a numărului minim de certificate plasate în rezerva de stabilitate a pieței ETS existente. Această rezervă este distinctă de rezerva ETS2.
Două hotărâri privesc obiectivele naționale. Una vizează utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura, unde statele au obiective obligatorii privind absorbțiile nete de gaze cu efect de seră. Cealaltă privește repartizarea eforturilor de reducere a emisiilor în sectoare precum transportul rutier, clădirile, agricultura și deșeurile. Aceste ținte rămân obligații ale statelor membre, inclusiv ale României.
Curtea a precizat că principiul solidarității energetice se aplică măsurilor de politică energetică. Principiul general al solidarității cere instituțiilor să cântărească interesele statelor membre și ale Uniunii. Curtea a indicat Fondul social pentru climă ca exemplu de măsură compensatorie prin care legiuitorii au ținut cont de interesele statelor membre.
În privința proporționalității, Curtea a reamintit că legiuitorii UE au o marjă largă de apreciere când fac alegeri politice, economice sau tehnice complexe. Judecătorii nu au considerat măsurile vădit inadecvate pentru obiectivele urmărite. În cauzele privind terenurile și reforma ETS, Curtea a respins și criticile de tratament inegal, considerând că diferențele invocate reflectau situații obiectiv diferite, precum capacitatea statelor de a îmbunătăți absorbțiile din sectorul terenurilor și posibilitatea anumitor instalații de a transfera costul certificatelor către consumatori.
Polonia a invocat și riscul unor prețuri mai mari la energie și al pierderii de locuri de muncă. Curtea a arătat că tratatul enumeră bunăstarea, coeziunea și protecția mediului printre obiectivele generale ale Uniunii, fără a stabili o ierarhie între ele. Această dispoziție generală nu putea servi drept temei pentru anularea actelor contestate.
