Comisia Europeană propune testarea mai sistematică a algoritmilor de recomandare înaintea alegerilor, o evidență a modificărilor importante operate în cele șase luni anterioare votului și rapoarte confidențiale în cel mult 30 de zile după scrutin. Măsurile apar în proiectul de revizuire a orientărilor electorale din cadrul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), pus în consultare marți, 10 noiembrie 2026. Observațiile pot fi transmise până la 23 noiembrie.
Proiectul se adresează furnizorilor desemnați de platforme online foarte mari și de motoare de căutare online foarte mari. El detaliază felul în care aceștia pot reduce riscurile pentru alegeri, obligație care există deja în DSA. Orientările nu sunt un regulament nou și nu sunt obligatorii în sine: furnizorii pot utiliza alte măsuri dacă demonstrează un nivel echivalent sau mai ridicat de protecție. Revizuirea nu a fost încă adoptată.
Pe scurt
-
Consultarea Comisiei este deschisă între 10 și 23 noiembrie 2026. Proiectul revizuiește orientările DSA pentru platformele și motoarele de căutare desemnate ca fiind foarte mari; nu a fost încă adoptat.
-
Algoritmii de recomandare ar fi testați cel puțin anual și înaintea alegerilor naționale și a referendumurilor. Principalele schimbări operate în cele șase luni anterioare votului ar fi documentate pentru evaluarea ulterioară.
-
Proiectul propune publicarea zilnică a celor 1.000 de postări publice cu cele mai multe afișări în țara scrutinului, începând cu cel puțin o lună înaintea votului și continuând cel puțin două săptămâni după acesta.
-
Etichetele deepfake-urilor ar trebui păstrate inclusiv la descărcare și export către alte servicii. Candidații ar avea canale dedicate pentru semnalarea amenințărilor, hărțuirii și imitării înșelătoare a identității, cu protejarea criticii legitime și a satirei.
-
Rapoartele de după alegeri ar fi trimise confidențial Comisiei și coordonatorului relevant al serviciilor digitale în cel mult 30 de zile. Este prevăzută și o versiune publică, fără același termen explicit. Orientările detaliază obligații DSA existente și nu sunt obligatorii în sine.
În centrul propunerii se află modul în care platformele selectează și amplifică informația. Un sistem de recomandare poate face ca un mesaj să ajungă rapid dincolo de publicul care urmărește contul respectiv, inclusiv atunci când răspândirea sa este stimulată artificial. Comisia urmărește identificarea vulnerabilităților care ar permite rețelelor de conturi neautentice sau operațiunilor de manipulare să exploateze acest mecanism. Printre riscurile vizate se află manipularea informațiilor și ingerințele străine, inclusiv rețele care își ascund originea sau imită instituții și persoane publice.
Pentru a le identifica, proiectul recomandă exerciții de tip red teaming: simulări ale unor tentative realiste de manipulare, adaptate limbilor și contextului electoral din fiecare țară. Acestea ar trebui organizate cel puțin anual și înaintea alegerilor naționale și a referendumurilor din statele membre. Dacă într-un an au loc mai multe asemenea voturi, rezultatele primului exercițiu pot fi folosite pentru pregătirea următoarelor, cât timp împrejurările relevante nu s-au schimbat semnificativ.
Furnizorii ar urma să evalueze și influența sistemelor de recomandare asupra răspândirii conținutului și să analizeze ulterior incidentele pentru a vedea ce măsuri au funcționat. Proiectul cere documentarea testelor și a principalelor modificări ale algoritmilor din cele șase luni anterioare scrutinului, inclusiv schimbări ale filtrării vizibilității sau ale restricționării conținutului. Această evidență ar intra în raportul de după alegeri; ea nu presupune înghețarea algoritmilor sau publicarea codului lor sursă.
O altă propunere ar permite observarea directă a conținutului cu cea mai mare audiență. Furnizorii ar trebui să publice zilnic lista celor 1.000 de postări publice care au acumulat cele mai multe afișări în ultimele 24 de ore în statul membru unde are loc scrutinul. Lista ar include linkurile postărilor, numărul afișărilor și o defalcare între cele provenite de la utilizatori care urmăresc contul și cele din afara acestei rețele. Publicarea ar începe cu cel puțin o lună înaintea votului și ar continua cel puțin două săptămâni după acesta.
Datele ar ajuta la urmărirea mesajelor amplificate masiv, fără a constitui prin ele însele un clasament al dezinformării. Proiectul recomandă și detectarea creșterilor neobișnuite ale interacțiunilor, pentru ca echipele platformelor să poată verifica dacă ele ascund un comportament coordonat neautentic. Acțiunile legitime ale susținătorilor unui candidat nu trebuie confundate cu rețele care își ascund identitatea sau creează artificial impresia unui sprijin popular.
Atunci când intervin asupra distribuirii, furnizorii trebuie să țină seama de libertatea de exprimare și de pluralismul politic. Limitările temporare ar trebui ridicate dacă verificarea nu confirmă încălcarea legii sau a condițiilor platformei. Proiectul urmărește manipularea și activitățile nelegitime, nu reducerea vizibilității unui punct de vedere doar pentru că este politic.
Deepfake-urile pot face ca o persoană reală să pară că rostește cuvinte sau participă la evenimente care nu au avut loc. Pentru aceste materiale, Comisia propune etichete clare, vizibile fără o acțiune suplimentară a utilizatorului, care să indice că imaginea, vocea sau înregistrarea a fost generată ori modificată artificial. Etichetele ar trebui păstrate atât la redistribuire, cât și la descărcare sau export către alte servicii, inclusiv aplicații de mesagerie. Platformele nu ar trebui să elimine marcajele deja încorporate în fișiere.
Proiectul prevede și supraveghere umană și posibilități de contestare pentru situațiile în care un material autentic este etichetat greșit. Etichetarea conținutului sintetic și eliminarea unui material ilegal sunt operațiuni diferite: folosirea inteligenței artificiale nu face automat un mesaj ilegal. În cazul deepfake-urilor care imită candidați, evaluarea trebuie să țină seama de legislația aplicabilă, precum și de libertatea de exprimare, parodie și satiră. Dacă ilegalitatea nu este stabilită, o avertizare poate fi o măsură mai puțin restrictivă decât eliminarea.
Candidații și reprezentanții lor autorizați ar primi canale dedicate, ușor accesibile, pentru semnalarea amenințărilor, hărțuirii sau folosirii înșelătoare a identității. Furnizorii ar trebui să evalueze rapid sesizările și să ofere un răspuns util, aplicând mecanismele neutru și fără discriminare. Critica politică legitimă trebuie deosebită de conținutul ilegal sau de încălcarea regulilor serviciului.
După scrutin, raportul propus ar permite verificarea modului în care au fost aplicate aceste măsuri. În cel mult 30 de zile, furnizorii ar trebui să îl transmită confidențial Comisiei și coordonatorului relevant al serviciilor digitale, autoritatea națională responsabilă de coordonarea aplicării DSA. Analiza ar acoperi incidentele, eficiența intervențiilor, timpii de reacție, audiența conținutului înainte și după măsurile luate, publicitatea și utilizarea etichetelor pentru conținutul generat cu IA, precum și evidența modificărilor algoritmice.
Ar urma să existe și o versiune publică, în care informațiile pot fi agregate sau eliminate pentru protejarea datelor personale, a securității și a secretelor comerciale. Aceasta trebuie totuși să permită înțelegerea măsurilor și a rezultatelor lor. Termenul explicit de 30 de zile privește transmiterea confidențială către autorități; proiectul nu stabilește același termen pentru publicarea versiunii destinate publicului.
Mai multe principii nu apar pentru prima dată în această revizuire. Orientările publicate în Jurnalul Oficial la 26 aprilie 2024 recomandau deja testarea rezistenței la manipulare, evaluarea sistemelor de recomandare, etichetarea conținutului artificial și analiza măsurilor după alegeri. Proiectul din 2026 detaliază calendarul, evidențele și raportarea, iar în privința etichetelor precizează păstrarea lor și când fișierele părăsesc platforma.
Revizuirea urmează solicitării Consiliului European din 15–16 octombrie de consolidare rapidă a protecției proceselor electorale online. Ea se bazează pe experiența aplicării DSA și pe cooperarea din cadrul Codului de conduită privind dezinformarea. Acest cod include un sistem de reacție rapidă care facilitează schimbul de informații în perioade electorale. Cooperarea cu autoritățile, cercetătorii și societatea civilă rămâne parte a pregătirii și a răspunsului la incidente. Cadrul privește riscurile asociate alegerilor europene, naționale, regionale și locale, precum și referendumurilor, cu măsuri adaptate situației; recomandările precise privind testele înaintea votului vizează alegerile naționale și referendumurile.
DSA obligă deja serviciile desemnate ca fiind foarte mari să evalueze și să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele pentru dezbaterea civică și procesele electorale. Măsurile trebuie să fie rezonabile, proporționale și eficace. Respectarea orientărilor nu garantează automat conformitatea, iar abaterea de la o recomandare nu dovedește singură o încălcare: evaluarea și eventualele sancțiuni se raportează la obligațiile din regulament. Pragul de desemnare este de cel puțin 45 de milioane de destinatari activi lunar în UE. Consultarea nu extinde automat aceste cerințe la toate site-urile sau publicațiile online și nu stabilește o dată de intrare în vigoare a noilor orientări. Comisia urmează să examineze observațiile primite înainte de finalizarea textului.
