Parlamentul European susține votul prin procură pentru eurodeputate înainte și după naștere

0
Lara Wolters vorbește la microfon în plenul Parlamentului European.
Eurodeputata Lara Wolters, raportoarea pentru modificarea Statutului privind votul prin procură, ia cuvântul în ședința de vot a Parlamentului European, la Bruxelles, pe 12 noiembrie 2026.

Parlamentul European a susținut joi, 12 noiembrie, modificarea Statutului eurodeputaților pentru ca o membră însărcinată sau care a născut recent să poată desemna un coleg care să voteze în numele ei în plen. Rezoluția a primit 578 de voturi pentru, 25 împotrivă și 4 abțineri. Este votul prin care plenul își stabilește poziția înainte de a cere avizul Comisiei Europene și acordul Consiliului UE.

Pe scurt

  1. Eurodeputatele ar putea delega voluntar votul în plen cu până la trei luni înaintea datei estimate a nașterii și cel mult șase luni după naștere.

  2. Un eurodeputat ar putea prelua o singură delegare la un moment dat. Numele celor doi membri ar apărea în procesul-verbal al ședinței, iar rezultatele publicate ar indica voturile exprimate prin procură.

  3. Parlamentul trebuie să voteze din nou după avizul Comisiei și acordul Consiliului. Normele practice fac obiectul unui dosar separat privind Regulamentul de procedură.

  4. Pentru ca mecanismul să poată fi folosit, toate cele 27 de state membre trebuie să notifice aprobarea modificării Actului electoral. România a notificat Consiliul pe 14 octombrie.

În prezent, eurodeputații își exercită votul personal. Dacă o eurodeputată nu poate participa la plen înainte sau după naștere, ea nu poate cere unui coleg să voteze în locul ei. Propunerea permite delegarea doar la voturile în plen și lasă restul atribuțiilor parlamentare persoanei alese. Perioadele de trei și șase luni sunt limite de utilizare a mecanismului. Eurodeputata decide dacă recurge la el și își poate retrage delegarea cu suficient timp înainte de vot.

Colegul desemnat și-ar păstra propriul vot și ar putea prelua o singură delegare la un moment dat. Procesul-verbal ar consemna numele celor doi membri, iar rezultatele publicate ar identifica voturile exprimate prin procură. Eurodeputata care a delegat votul ar fi luată în calcul la stabilirea cvorumului, a pragurilor și a majorităților. Ea ar putea cere corectarea votului potrivit regulilor obișnuite, însă corectura sau un dezacord cu persoana desemnată nu ar schimba rezultatul.

Raportoarea Lara Wolters, eurodeputată neerlandeză din grupul S&D, arată în raport că ar fi susținut o reformă mai amplă, care să țină seama și de situația taților și a părinților adoptivi. Textul votat joi se limitează la sarcină și perioada de după naștere. Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului susținuse raportul la 8 octombrie, cu 24 de voturi pentru.

Modificarea Statutului fixează condițiile generale. Tratatul cere avizul Comisiei Europene și acordul Consiliului UE înainte ca Parlamentul să poată adopta definitiv noul text. Separat, comisia pentru afaceri constituționale a votat la 10 noiembrie propunerile de modificare a Regulamentului de procedură, care ar stabili cum se desemnează persoana împuternicită, cum se înregistrează sau se retrage delegarea și cum se consemnează voturile. Dosarul este prevăzut pentru sesiunea plenară din 23–26 noiembrie, potrivit calendarului indicativ al Parlamentului.

Temeiul pentru derogarea de la votul personal se află în modificarea Actului electoral european, adoptată de Consiliu la 26 mai. Decizia intră în vigoare în ziua următoare primirii ultimei notificări din partea celor 27 de state membre. România a transmis notificarea la 14 octombrie. Eurodeputatele alese în România vor putea folosi mecanismul după intrarea în vigoare a modificării la nivelul UE și finalizarea normelor Parlamentului. Deocamdată, nu există o dată confirmată.