Sună a alarmă: „Ne putrezește lemnul în păduri, deși prețul acestuia a explodat”. O spun profesioniști ai silviculturii și ai industriei de prelucrare a lemnului. Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi i-a reunit pentru a atrage atenția că „sectorul pădure-lemn este afectat de o explozie a prețurilor pe piața de materie primă, cu efecte grave. Dacă se prelungește, criza riscă să afecteze și populația în sezonul rece, prin escaladarea prețurilor la lemnul de foc. Cu maxime istorice la prețul lemnului de lucru, atât la rășinoase cât și la foioase, piața materiei prime se confruntă cu o criză extrem de serioasă, ale cărei efecte riscă să se amplifice la toamnă și să afecteze inclusiv piața lemnului de foc pentru populație”.
Frumusețea și biodiversitatea pădurilor României se datorează lucrărilor silvice promovate de silvicultură și silvicultori
Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, identifică birocrația și suprareglementarea drept cauze majore ale situației: „Prin blocarea aplicării amenajamentelor silvice, am ajuns să blocăm executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, extragerea doborâturilor de vânt și arborilor atacați de insecte dăunătoare și implicit să afectăm starea de sănătate a pădurilor. Este absurd! Este ca și cum s-ar reglementa să nu se mai facă lucrările de îngrijire a culturilor agricole ca să protejăm buruienile, să lăsăm grâul nerecoltat pentru că se hrănesc șoriceii cu grăunțele care cad singure! Este nevoie de echilibru – este o știință și o practică a gestionării durabile a pădurilor – silvicultura. Frumusețea și biodiversitatea pădurilor României cu care ne mândrim se datorează tocmai lucrărilor silvice, regenerării naturale, gestionării durabile promovate de silvicultură și silvicultori”.
István Tőke, președintele executiv al Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva: „O primă problemă este expirarea anumitor amenajamente silvice, care au o valabilitate de 10 ani. Refacerea amenajamentelor are nevoie de un studiu de mediu, care poate dura până la un an și jumătate. În acest interval, nu se poate recolta lemn, deci nu ajunge lemn pe piață, oferta este mai mică decât cererea, iar prețurile explodează. De asemenea, există o problemă a marcărilor în proprietățile mici după operaționalizarea SUMAL 2.0. SUMAL 2.0 este benefic, conduce la reducerea tăierilor ilegale, dar conduce și la scăderea tăierilor legale. Ajungem la momentul actual să nu punem în valoare decât 20-30% din volumul pus în valoare anii trecuți”.
Avem o subfinanțare a sectorului silvic
Silvicultorii atrag atenția în egală măsură asupra imperativului unei finanțări corespunzătoare a sectorului, prin Strategia Forestieră Națională, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin alte mecanisme de finanțare. Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva: „Bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nu a inclus niciodată o finanțare care să se întoarcă la păduri mai mare de 2% în ultimii
30 de ani. Avem o subfinanțare a sectorului silvic”.
Producătorii de mobilă, o comunitate care adaugă valoare pădurii
Producătorii de mobilier semnalează la rândul lor că se confruntă cu cea mai gravă criză din perioada recentă. Aurica Sereny, președinta Asociației Producătorilor de Mobilă din România – APMR: „Prețul exagerat al lemnului, care în luna mai s-a dublat față de aprilie 2021, precum și lipsa lemnului fasonat și a altor materiale lemnoase (PAL brut, MDF, placaj) determină închiderea multor capacități de producție sau nerealizarea comenzilor primite din cauza neîncadrării în costurile de fabricație. Noi, producătorii de mobilă, suntem o comunitate care ajută ca pădurea să fie gestionată durabil și să realizeze produse cu o valoare adăugată cât mai mare”.
Subiectul tăierilor ilegale a fost exacerbat,
încât nu mai vedem pădurile de cioturile-vedetă
Tăierile ilegale, temă spectaculoasă și telegenică (inclusiv cu confuzii de termeni, precum sinonimia cu „defrișări”), necesită clarificări cantitative, subliniază profesioniștii pădurii: „În ultimii ani, estimările fenomenului au variat între mai multe ordine de mărime. Organele de control raportează 150.000-200.000 mc pe an. În 2015, doamna ministru Grațiela Gavrilescu a comunicat public și a prezentat inclusiv în CSAT cantitatea de 8,6 milioane mc tăieri ilegale, ca rezultat intermediar al ciclului II al Inventarului Forestier Național. În 2019, domnul ministru Costel Alexe a asumat o cantitate medie a recoltei de masă lemnoasă de 38 milioane mc/an, tot ca rezultat al ciclului II al IFN. Într-o comunicare oficială, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor ne-a transmis că recolta de 38 milioane mc anual nu se regăsește recepționată ca rezultat al Inventarului Forestier Național. Cert este că pădurile României cresc ca suprafață și volum de masă lemnoasă. O demonstrează nenumărate studii satelitare comparative, inclusiv față de perioada comunistă”.
Cătălin Tobescu apreciază că „subiectul tăierilor ilegale a fost exacerbat, încât nu mai vedem pădurile de cioturile-vedetă. Ne dorim dezbateri și politici publice bazate pe dovezi și pe argumente raționale, nu pe imagini cu puternic impact emoțional și manipulatoare”.
Silvicultorii accentuează cerința unei dezbateri științifice privind rezultatele ciclului II al Inventarului Forestier Național și publicarea periodică a rezultatelor intermediare ale ciclului III.
Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos (primul ministru în domeniu participant la o reuniune cu asemenea temă a specialiștilor), dă asigurări asupra deschiderii dezbaterii științifice cu mediul universitar, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltate în Silvicultură „Marin Drăcea” și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.
