Interviu cu profesor Eugenia Trică-Mitici,
Director Colegiul Tehnic Petru Maior, sector 6, București
Colegiul Tehnic Petru Maior are un profil tehnic strategic pentru economia României, cu specializări solide în domeniile electric, mecanic și informatică. Cum definiți astăzi misiunea instituției într-un context în care industria energetică, automatizările și tehnologiile digitale evoluează accelerat?
Eugenia Trică-Mitici: Colegiul Tehnic „Petru Maior” îşi asumă misiunea de a pregăti specialişti în domeniile electric şi mecanic, informatică şi uman, capabili de a utiliza cunoştinţe ştiinţifice, tehnice şi cultural-umaniste valoroase, de a se integra în procesele tehnologice economice şi social-culturale ale societăţii româneşti şi ale lumii contemporane, cu şanse reale în competiţia pe piaţa muncii şi care să le asigure o educaţie completă, cu avantaje pe termen lung. Principalul nostru obiectiv este acela de a contribui la dezvoltarea economică şi socială a României, oferind educaţie şi pregătire profesională de calitate clienţilor noştri (elevi şi societate).
Elevii și părinții nu cred că este un gen de învățământ care să le ofere o carieră de succes, ei cred că este umilitor să muncești într-o fabrică, își doresc profilul uman și pentru a nu susține proba de matematică la examenele naționale.
Odată cu dotările din PNRR, având echipamente IT noi și moderne în fiecare clasă, laboratoare noi, elevii au mai multe șanse să-și dezvolte competențele IT și tehnice.
De asemenea, datorită unui profesor dedicat, domnul Andrei Pițigoi, elevii noștri se pregătesc de mulți ani în domeniul roboticii la cercul de robotică și participă la concursuri în acest domeniu, câștigând numeroase premii, atât la nivel local, cât și național și chiar international.
Care sunt cele mai dificile trei provocări manageriale cu care vă confruntați zilnic: resursă umană, infrastructură, finanțare, curriculum, unde simțiți că sistemul nu vă oferă suficiente instrumente?
Cea mai mare provocare, mai ales în ultimii ani, o constituie lipsa resursei umane la discipline precum: mecanică, fizică, informatică, deja avem profesori care ar trebui să fie pensionari sau chiar sunt pensionari, însă în acest an problema este și mai mare, din cauza reducerii sumei pentru plata cu ora, ceea ce face să fie foarte greu să mai putem acoperi orele libere, chiar și cu pensionari. O a treia provocare este faptul că au apărut noile planuri cadru pentru învățământul liceal, care se vor aplica începând cu anul școlar 2026-2027, la clasa a 9 a, am făcut încadrările și a trebuit să le explicăm noi profesorilor ce și cum ar trebui să alegem din oferta curriculară, s-au organizat ședințe cu inspectorii doar la disciplinele tehnice pentru a explica mai clar aceste modificări, profesorii nu știu foarte exact ce ar trebui să predea la unele cursuri opționale, iar elevii nici măcar atât.
Cea mai mare provocare, mai ales în ultimii ani, o constituie lipsa resursei umane la discipline precum: mecanică, fizică, informatică, deja avem profesori care ar trebui să fie pensionari sau chiar sunt pensionari.
Profilul tehnic al Colegiului Petru Maior presupune rigoare, precizie tehnică și standarde înalte de competență practică. Cum se transferă această cultură profesională către elevi încă din primii ani de studiu?
Colegiul Tehnic „Petru Maior” este o unitate şcolară care satisface în principal nevoia de forţă de muncă specializată a unităţilor cu profil tehnic. Acest obiectiv strategic naţional este deosebit de exigent cu resursa umană. Ne vom asigura că necesităţile şi cerinţele clienţilor noştri sunt definite şi că ele sunt în concordanţă cu cerinţele pieţei forţei de muncă. Standardele de pregătire a forţei de muncă implică un nivel foarte ridicat de tehnicitate, un bagaj mare de cunoştinţe generale şi un comportament social adecvat. Pregătirea elevilor impune o strategie superioară, o conlucrare foarte bună a tuturor factorilor: profesori, directori, beneficiari (agenţi economici sau universităţi) şi nu în ultimul rând, o dotare de excepţie. Centrat pe stabilirea unui echilibru între cererea şi oferta educaţională, parteneriatul dintre şcoală şi agenţii economici are un impact semnificativ, din perspectiva dezvoltării personale şi a inserţiei socio-profesionale a viitorilor absolvenţi.
Gama de activităţi de instruire specifice unităţii de învăţământ, în profesie, încearcă să satisfacă standardele generale de calitate pentru exprimarea aşteptărilor comunităţii pe care o deserveşte (cererea socială), aspecte care se reflectă în corelarea ofertei şcolare cu cererea înregistrată pe piaţa muncii, prin asigurarea nivelului de competenţe adecvat noilor tehnologii precum şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare, adaptare şi mobilitate profesională, ca deziderate majore pentru integrarea profesională a absolvenţilor.
Există un decalaj între ceea ce solicită piața muncii în special sectorul electric, mecanic și IT și ceea ce poate livra astăzi învățământul preuniversitar? Unde apar cele mai vizibile diferențe?
Specializările oferite de noi sunt cerute pe piața muncii, în fiecare an avem numeroase solicitări din partea agenților economici de a angaja absolvenți, în special cu calificări din domeniul electric și mecanic, însă cea mai mare problemă este aceea că absolvenții noștri, tehnicieni nivel 4, nu doresc să se angajeze pe aceste meserii, ei nefiind nici prea interesați să învețe aceste meserii.
În ce măsură colaborarea cu operatori economici sau companii din domeniile electric, mecanic și informatică influențează formarea practică a elevilor? Avem un model funcțional de parteneriat sau încă funcționăm punctual și fragmentat?
Colaborarea cu agenții economici este foarte bună, lucrăm cu unii dintre ei de foarte mulți ani, cu alții de curând, încheiem contracte de pregătire practică pentru toți elevii claselor a 11 a și a 12 a. Din păcate, am pierdut colaborarea cu unii agenți economici, din cauza faptului că doreau foarte mult să angajeze tineri absolvenți ai liceului nostru și aceștia nu au dorit. Problema este că fiecare liceu trebuie să caute agenți economici și să-i convingă să accepte elevii la practică. În alte țări, pe care le-am vizitat prin programele Erasmus, precum Germania, Cehia, Italia, Franța, am aflat că există la nivel local sau regional instituții specializate, care fac legătura între școli și piața muncii, se ocupă cu încheierea de contracte de practică, iar agenții economici dotează și sponsorizează acele școli.
Problema este că fiecare liceu trebuie să caute agenți economici și să-i convingă să accepte elevii la practică. În alte țări… există la nivel local sau regional instituții specializate, care fac legătura între școli și piața muncii.
Finanțarea învățământului tehnic rămâne un subiect sensibil. Considerați că actualul model de finanțare per elev reflectă corect costurile reale ale unei școli cu profil tehnologic specializat, cum este Colegiul Tehnic Petru Maior?
Finanțarea nu este suficientă, nu ne ajung bugetele pentru anumite activități, nici pentru a recompensa profesorii sau personalul, nici pentru premii sau activități extrașcolare cu elevii, se pune foarte mare accent acum pe învățământul dual, însă părinții sunt mult mai interesați de învățământul liceal, cursuri de zi. Avem foarte multe cereri de înscriere la profilul uman, foarte mulți părinți doresc să-și transfere copiii la acest profil, considerând că elevii au mai multe șanse la o carieră și o viață mai bună.
Observați diferențe semnificative între generațiile de elevi în ceea ce privește disciplina, capacitatea de concentrare și asumarea responsabilității profesionale? Ce s-a schimbat concret în ultimii ani la Colegiul Tehnic Petru Maior?
Da, sunt diferențe între generațiile de elevi, ei sunt mai disciplinați, mai inteligenți, însă, din păcate, sunt tot mai dezinteresați de tot ce se întâmplă la școală. Capacitatea lor de concentrare este tot mai mică, din cauza faptului că ar dori să stea mereu cu telefonul și a faptului că acasă pierd foarte mult timp cu jocurile pe calculator.
Problemele sistemice din educație: subfinanțare, instabilitate curriculară, presiune administrativă, ajung inevitabil la elevi. Cum se manifestă aceste vulnerabilități în parcursul educațional al viitorilor tehnicieni electricieni, mecanici și informaticieni?
Cred că am răspuns deja la această întrebare, elevii nu doresc să se angajeze pe meseriile pe care se specializează. Este adevărat că foarte mulți absolvenți, chiar și de la filiera tehnologică, își continuă studiile cu cele universitare.
Educația financiară devine esențială într-o economie tehnologică și competitivă. Cum se manifestă interesul liceenilor de la Colegiul Tehnic Petru Maior pentru noțiuni precum buget personal, salariu net vs. brut, taxe, contribuții sau economisire?
Elevii au fost interesați de aceste noțiuni, au participat la activitățile organizate în cadrul orelor de educație financiară din proiect.
Recent a fost lansat Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR), un demers strategic pentru formarea competențelor financiare ale tinerei generații. În ce măsură Colegiul Tehnic Petru Maior integrează sau intenționează să integreze elemente din acest program în oferta educațională, mai ales pentru elevii din profilul tehnic?
Categoric vom folosi experiența obținută în cadrul acestui proiect și, cu voia și colaborarea persoanelor care s-au implicat în acest proiect, vom realiza curriculum opțional cu aceste conținuturi, în concordanță cu noile planuri cadru.
Considerați că participarea la inițiative precum PNEFR ar putea ajuta elevii din învățământul tehnic să înțeleagă mai bine realitățile economice: fiscalitate, costul forței de muncă, productivitate, antreprenoriat tehnic? Ce impact concret anticipați în formarea viitorilor specialiști?
Da, desigur, elevii vor fi mai bine pregătiți pentru a-și dezvolta propriile afaceri, așa cum foarte mulți dintre ei își doresc. De asemenea, cred că prin astfel de programe vor înțelege și faptul că jocurile de noroc, pariurile și creditele la diverse instituții financiare nu sunt o soluție pentru îmbogățire rapidă, ci, dimpotrivă, un mare pericol pentru ei și familiile lor.
Prin astfel de programe vor înțelege și faptul că jocurile de noroc, pariurile și creditele la diverse instituții financiare nu sunt o soluție pentru îmbogățire rapidă, ci, dimpotrivă, un mare pericol pentru ei și familiile lor.
România discută frecvent despre criza forței de muncă specializate. Credeți că învățământul tehnologic, așa cum este cel oferit de Colegiul Tehnic Petru Maior, este tratat strategic la nivel național sau încă este perceput ca o alternativă secundară față de liceele teoretice?
Cred că se fac mari eforturi pentru reorganizarea învățământului tehnologic, însă așa cum am mai spus, agenții economici nu au prea multe beneficii, iar elevii și părinții nu cred că este un gen de învățământ care să le ofere o carieră de succes, ei cred că este umilitor să muncești într-o fabrică, își doresc profilul uman și pentru a nu susține proba de matematică la examenele naționale.
Privind spre următorii 5–10 ani, care sunt prioritățile majore ale Colegiului Tehnic Petru Maior pentru a rămâne relevant pe piața muncii și pentru a contribui la dezvoltarea economică sustenabilă a României?
Deja am cerut încă o clasă de profil uman, specializarea filologie, în anul școlar 2026-2027, în Planul de Școlarizare, pentru a răspunde numeroaselor cereri ale părinților, însă ne gândim foarte serios să mai diversificăm și oferta liceului, prin autorizarea unor calificări noi, precum operator sisteme fotovoltaice.
