Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, deschidere spre mediul de afaceri

a lansat un ciclu de dialoguri academice pe teme stringente ale economiei naţionale între universitari şi exponenţi ai mediului de afaceri. Iniţiator este prof. univ. dr. Momcilo Luburici, preşedinte fondator al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”. Obiectivul, aşa cum l-a definit prof. univ. dr. Mircea Coşea, în calitate de coordonator al demersului, îl reprezintă „stabilirea unei legături mai intense între universitate şi mediul de afaceri, prin intermediul profesorilor, pentru introducerea a cât mai mult din problematica la zi în activitatea didactică şi de cercetare”.
Reuniunea inaugurală – la care au participat rectorul Universităţii, prof. univ. dr. Cristiana Cristureanu, profesori dintr-un spectru larg de specializări – l-a avut ca invitat pe Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni Piarom, recomandat de activitatea directă în economia reală şi implicit de cunoaşterea actualităţii concrete a acesteia.
Pivotul tematic al dezbaterii l-a constituit salariul minim pe economie, cu diversitatea de abordări curente, de implicaţii şi de efecte în perspectivă.
Subliniind că „salariul minim trebuie contextualizat, pentru a vedea despre ce economie vorbim”, preşedintele Piarom a semnalat specificul fiecărei perspective de abordare din spaţiul public (patronală, sindicală, mediatică), apreciind că fiecare îşi are doza ei de dreptate, datoria profesioniştilor, inclusiv din mediul academic, fiind aceea „de a vedea ce este raţional în aceste abordări”. O observaţie a fost aceea că una dintre sursele îngrijorărilor din mediul de afaceri este legată de creşterea surprinzătoare a salariului minim, care, practic, s-a dublat în perioada 2012-2016. De luat în seamă, a atras atenţia preşedintele Piarom, este structura economică pe ale cărei coordonate s-a produs această creştere: o economie low tech, în care se practică un veritabil „lohn generalizat, cu puţine excepţii”.
Dezbaterea academică a atins subiecte precum influenţa salariului minim asupra grilei salariale în ansamblu, eventualul recurs (deocamdată, la noi, ipotetic) la salarizarea orară, fiscalizarea orelor suplimentare de lucru, dezechilibrele salariale dintre diverse zone ale țării, „tentația” ajutoarelor sociale, calificarea profesională, nevoia de promovare a competenţelor, de recunoaştere a valorii sociale a muncii etc.
Prof. univ. dr. Mircea Coşea a reiterat aprecierea că „România încă este o ţară cu probleme, care practică o economie manufacturieră”. În sens larg, observaţia sa a vizat deficitul de educaţie financiară care se manifestă la nivelul populaţiei. O cale de înţelegere a mecanismelor specifice şi de propagare a lor din surse autorizate la cote înalte de profesionalism poate fi urmată prin dezbateri de felul celor iniţiate acum de Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, dezbateri care vor continua.