Curtea de Conturi recomandă conducerii Portului Constanța să întreprindă demersuri pentru creșterea cotei de piață a Portului la nivel regional, îndeosebi pe segmentul mărfurilor containerizate, inclusiv pentru creșterea competitivității serviciilor oferite comparativ cu porturile regionale concurente. De asemenea, Curtea recomandă analizarea cauzelor care au dus la nerealizarea proiectelor de investiții, precum și luarea măsurilor necesare în vederea utilizării infrastructurii portuare în condiții de eficiență economică.
Recomandările au fost emise în contextul misiunii de audit Performanța administrării infrastructurii portuare și a conectivității Portului Constanța la infrastructura națională de transport rutier și feroviar. Misiunea de audit a avut loc în perioada 28 februarie 2023 – 8 decembrie 2023 și a vizat intervalul ianuarie 2016 – decembrie 2022. Auditul s-a desfășurat la principalele instituții ale statului cu atribuții în domeniul administrării și gestionării infrastructurii portuare, precum și infrastructurii rutiere și feroviare care asigură conexiunea Portului Constanța cu regiunile deservite, respectiv: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța (CNAPM CT), Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. (CN CFR) și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR).
Potrivit concluziilor auditului, în perioada menționată, România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport. Demersurile întreprinse la nivelul României nu au fost eficace pentru dezvoltarea echilibrată a modurilor de transport și pentru promovarea unor modalități de transport mai eficiente și mai sustenabile.
Activitatea CNAPM CT nu s-a desfășurat într-un mediu stabil și pe baza unor indicatori cheie de performanță, adaptați specificului activității, care să asigure folosirea eficientă a resurselor și implementarea unei strategii adecvate de dezvoltare pe termen lung a Portului Constanța. În perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul companiei. Conducerea Companiei a fost asigurată preponderent de administratori și directori provizorii[1], ale căror contracte de mandat/administrare nu au cuprins obiective și criterii de performanță care să facă posibilă monitorizarea eficientă a performanței managementului de către autoritatea publică tutelară.
Demersurile CNAPM CT pentru atragerea unor fluxuri suplimentare de mărfuri au fost numai parțial eficace, comparativ cu alte porturi din regiune, se menționează în sinteza raportului de audit.Din punct de vedere al cantității de marfă manipulată, în perioada auditată, Portul Constanța și-a îmbunătățit poziția în topul porturilor europene care transportă anual peste un milion de tone de mărfuri. Cu toate acestea, România s-a situat sub media europeană din punct de vedere al cantității de marfă manipulată prin porturile maritime, deși Portul Constanța beneficiază de o poziție geografică avantajoasă.
În ce privește traficul de containere, Portul Constanța nu a reușit să recâștige rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate, deținut anterior perioadei auditate[2]. Spre deosebire de Portul Constanța, unele porturi europene au raportat creșteri substanțiale[3] în ce privește traficul de containere. În acest context, începând cu anul 2018, Portul Constanța și-a pierdut poziția în topul primelor 20 de porturi europene clasificate în funcție de volumul containerelor manipulate.
Din punct de vedere al tarifelor aplicate la navele maritime, Portul Constanța este competitiv față de porturile concurente de la Marea Neagră, dar nu este competitiv față de porturile de la Marea Adriatică. În acest context, în opinia echipei de audit, este necesară o analiză a politicii tarifare, precum și a costurilor pe care se fundamentează valoarea tarifelor, în vederea creșterii atractivității și competitivității portului, ca alternativă la rutele actuale de transport al mărfurilor.
Terminalul de pasageri al Portului Constanța a fost subutilizat în perioada auditată[4]. Comparativ cu alte porturi europene, numărul pasagerilor care au făcut escală în Portul Constanța a fost nesemnificativ și a scăzut față de anul 2016, cu impact negativ asupra rezultatelor din această activitate.
Compania are în administrare terenuri nevalorificate prin închiriere, dar și terenuri nesistematizate, neincluse în circuitul economic. Acestea constituie un potențial major de dezvoltare a Portului Constanța, care ar putea contribui semnificativ la creșterea veniturilor companiei și la consolidarea rolului strategic al portului în regiune, menționează auditorii.
În perioada auditată, gradul de realizare a investițiilor nu a atins un nivel care să conducă la modernizarea și dezvoltarea infrastructurii învechite a Portului Constanța și, implicit, la creșterea atractivității și competitivității portului. Cu excepția anului 2022, CNAPM CT nu și-a îndeplinit obligația legală de a utiliza peste 50% din veniturile proprii obținute din exploatarea infrastructurii portuare pentru întreținerea, repararea, modernizarea și dezvoltarea acesteia. De altfel, începând cu anul 2022, după declanșarea războiului din Ucraina, s-a înregistrat o creștere a traficului de mărfuri din Portul Constanța, accentuându-se necesitatea modernizării căilor de comunicații rutiere existente în incinta portului și dezvoltării de noi obiective rutiere, care să acopere necesarul de infrastructură rutieră (drumuri, pasaje, parcări etc.) pentru satisfacerea cererii de transport și fluidizarea traficului de marfă.
Potrivit auditorilor, pentru a se asigura eficacitatea investițiilor în Portul Constanța, creșterea atractivității și competitivității acestuia, sunt necesare investiții suplimentare în rețeaua de drumuri, căi ferate și căi navigabile interioare.
[1]Numai în intervalul decembrie 2018 – septembrie 2019 Consiliul de administrație al CNAPM CT a fost constituit integral din membri selectați definitiv.
[2] În perioada 2006-2008, Portul Constanța a deținut rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate. Sursa: CNAPM CT – Strategia Comercială C. N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța 2021 – 2040.
[3]Portul Zeebrugge (BE) cu 58%, portulPireu (EL) cu 26%, portul Le Havre (FR) cu 23%, portulAntwerpen (BE) cu 21%.
[4]Numai 23.083 de pasageri au tranzitat Portul Constanța în perioada 2016-2022, în condițiile în care terminalul are o capacitate de operare de 100.000 de pasageri pe an.
