Peste 2,5 mld. euro au la dispoziție companiile pentru investiții în energie verde, retehnologizare, producție, digitalizare sau reciclare în următoarele luni. Se pot primi între 20.000 și până la 45 mil. euro.

„Este un tren care nu trebuie ratat”

• Nu mai puțin de 6 mari scheme de finanțare au pregătit autoritățile pentru companii în următoarele luni;
• Peste 1,5 mld . euro sunt fonduri destinate exclusiv proiectelor de energie verde;
• Finanțarea nerambursabilă pe anumite măsuri urcă până la 100% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Companiile au la dispoziție peste 2,5 miliarde de euro în următoarele luni pentru investiții în producția de energie verde sau creșterea eficienței energetice, în digitalizarea activității IMM, reciclare, producție sau în retehnologizarea IMM, în cea mai aglomerată perioadă în finanțări nerambursabile pe care a traversat-o țara noastră, de la aderarea la UE, în 2007.

Potrivit unei analize REI, grup de companii specializate în atragerea de finanțări nerambursabile din fonduri europene sau ajutoare de stat, cu peste 80 de specialiști în 13 birouri la nivel național, beneficiarii pot solicita între 20.000 de euro pentru digitalizarea microîntreprinderilor sau până la 45 milioane de euro pentru proiecte de investiții în capacități noi de producție, cu finanțări nerambursabile de până la 80% din valoarea eligibilă a proiectelor.

„Traversăm una dintre cele mai aglomerate perioade în finanțări nerambursabile din istoria României, este un tren care nu trebuie ratat de nicio companie care și-ar putea dezvolta activitatea într-unul dintre sectoarele finanțabile – fie că este vorba despre retehnologizarea producției companiilor din construcții sau industrie alimentară, digitalizarea IMM – prin achiziția de echipamente hardware sau licențe software, investiții în energie verde sau reciclare. Încurajăm companiile să își definească proiectele și planurile de dezvoltare din perioada următoare sau din anii următori și să ia legătura cu o echipă de consultanți specializată în proiecte de anvergură, cu expertiză și care a fost validată prin colaborări încheiate cu succes”, a declarat Roxana Mircea (foto), managing partner REI Grup.

Peste 2,5 mld. euro pentru companii: Lista apelurilor de finanțare din perioada următoare

1.POC 4.1.1. BIS[1] – Investiții în retehnologizarea IMM din Construcții și Industrie alimentară

• Sesiune depunere proiecte: 25.10 – 31.10.2022;
• Buget: 290 mil. euro
• Finanțare: maximum 75% din valoarea eligibilă a proiectului;
• Se acordă de maximum 5 ori cifra de afaceri din 2021, dar nu mai mult de 500.000 euro;
• Sunt eligibile IMM cu profit și capitaluri proprii pozitive;

„Pe această măsură de finanțare, companiile din industria alimentară și alte domenii din producție și servicii precum construcții, lucrări de instalații etc. au la dipoziție 290 milioane euro pentru investiții în retehnologizarea firmelor. Nu se solicită istoric pe codul CAEN, așasar pot solicita fonduri și companiile care activează în alte domenii. Procentul de finanțare variază în funcție de regiune și dimensiunea companiei și este de maxim 75% din valoarea eligibilă a proiectului. Pe lângă achiziția de echipamente, companiile trebuie să mai achiziționeze, în valoare de 10% din valoarea proiectului, echipamente hardware și licențe software, să se digitalizeze; 20% din valoarea echipamentelor trebuie să respecte principiul DNSH, să nu dăuneze mediului înconjurător. Contractele de finanțare se vor semna maxim până la finalul lunii februarie 2023, iar proiectele vor trebui finalizate până la 31.12.2023”, a precizat Roxana Mircea.

2.POIM[2] – 500 mil. euro pentru investiții în energie regenerabilă și eficientizarea energetică a companiilor

• Solicitanți eligibili: IMM, întreprinderi mari;
• Buget total: 500 mil. euro.

A.Investiții în panouri fotovoltaice

• Buget: 200 mil. euro ;
• Finanțare: cel mult 500.000 euro și maximum 0,4 MW/punnct de consum pentru fabrici și spații prestări servicii;
• Termen limită apel: 1 noiembrie 2022, ultima zi în care se vor mai putea depune proiecte.

B. Anvelopare clădiri comerciale

• Buget: 200 mil. euro;
• Finanțare: maximum 500.000 euro, cel mult 75% finanțare nerambursabilă, cu excepția clădirilor administrative;
• Termen limită apel: 2 noiembrie 2022, ultima zi în care se vor mai putea depune proiecte.

C.Schemă de minimis – iluminare LED clădiri comerciale, investiții centrale termice – echipamente energofage

• Buget: 100 mil. euro;
• Finanțare: maximum 200.000 euro, 100% nerambursabil;
• Termen limită apel: 27 octombrie 2022, ultima zi în care se vor mai putea depune proiecte.

3.Digitalizare – PNRR[3] – Componenta 7 – Transformarea digitală –Investiții în echipamente hardware și software pentru IMM

• Ghidul a fost lansat în consultare publică;
• Estimare deschidere apel: noiembrie – decembrie 2022;
• Buget: 347,50 mil. euro;
• Finanțare: între 20.000 și 100.000 euro;
• Co-finanțare: 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru întreprinderile mici și mijlocii; 0% pentru microîntreprinderi;
• Beneficiari eligibili: IMM  din domenii non-IT;
• Valoare maximă ajutor de minimis:
  • Între 20.000 – 30.000 euro pentru microîntreprinderi;
  • Între 20.000 – 50.000 euro pentru întreprinderile mici;
  • Între 20.000 – 100.000 euro pentru întreprinderile mijlocii;
• Cheltuieli eligibile Digitalizare IMM:
  • Achiziții de hardware TIC;
  • Achiziții de echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale;
  • Dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;
  • Achiziții de tehnologii blockchain;
  • Achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;
  • Achiziționare website de prezentare;
  • Achiziția de servicii de tip cloud și IoT;
  • Instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC;
  • Consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile.

4.Schema de ajutor de stat pentru investiții în activități de producție – HG 959/2022[4]

• Sesiune apel: 1 noiembrie – 16 decembrie
• Buget total multianual (2022-2023): 300 mil. euro
• Finanțare: Proiecte de minimum 3 mil. euro, cu finanțări nerambursabile cuprinse între 30-80% din costurile eligibile ale investiției; maximum 45 mil. euro sprijin prin ajutor de stat;
• Criterii de eligibilitate: 
  • Societatea nu are datorii la bugetul de stat;
  • Nu este considerată întreprindere în dificultate;
  • Nu se află în procedură de executare silită, insolvență, faliment ori reorganizare judiciară;
  • Au capital social subscris vărsat în condiţiile legii în valoare de minimum 100.000 lei;
  • Minimum 10% din valoarea proiectului reprezintă investiții care atestă caracterul verde.
  • Asigură o contribuţie financiară de cel puţin 25% din costurile eligibile, fie prin resurse proprii, fie prin finanţare externă, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public.
• Solicitanți eligibili: IMM, întreprinderi mari
  • Clasa C – Industria prelucrătoare.

5.RECICLARE – PNRR[5] – Componenta 3 – Managementul deșeurilor

• A fost publicat deja ghidul final;
• Sesiune apel: 1 noiembrie 2022 – 15 februarie 2023;
• Buget: 286 mil. euro ;
• Finanțare: între 500.000 – 8,4 mil. euro /proiect;
• Cheltuieli eligibile:
  • Cheltuieli cu realizarea construcțiilor necesare amplasării și montării utilajelor, instalațiilor și echipamentelor achiziționate, cu dotările aferente instalații electrice, alimentare cu gaze naturale, instalații de încălzire, ventilare, climatizare (aferente doar incintei construcțiilor);
  • Cheltuieli cu achiziția și montajul utilajelor, instalațiilor și echipamentelor necesare îndeplinirii obiectivelor proiectului (vehiculele achiziționate în cadrul acestei măsuri vor fi echipate cu cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului);
  • Cheltuieli cu achiziționarea activelor necorporale.

6.FONDUL DE MODERNIZARE[6] – Peste 1 mld. euro pentru producție energie din surse regenerabile și autoconsum 

A.Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile – PRODUCȚIE

• Buget total estimat: 550 mil. euro ;
• Deschidere apel: T1 2023;
• Solicitanți eligibili:
  • Societățile (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și întreprinderi mari, inclusiv întreprinderi nou înființate);
  • Regiile autonome, legal constituite și înregistrate la ONRC în România, cu activitate înscrisă în Statutul societății, între altele, CAEN 3511 – Producția de energie electrică.

B. Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile – AUTOCONSUM

• Buget total estimat: 525 mil. euro;
• Deschidere apel: T1 2023;
• Solicitanți eligibili:
  • Societățile comerciale (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și întreprinderi mari, inclusiv întreprinderi nou înființate)sau regiile autonome legal constituite și înregistrate la ONRC în România; min. 70% din producție pentru autoconsum;
• Activități eligibile:
  • achiziționarea de instalații/echipamente pentru construirea de capacități noi de producție a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană, solară, hidro, geotermală, biomasă sau biogaz;
  • construcții care fac obiectul proiectului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană, solară, hidro, geotermală, biomasă, sau biogaz.

[1] https://mfe.gov.ro/poc-ghidul-aferent-actiunii-4-1-1-bis-investitii-in-retehnologizare-acordate-imm-urilor-din-domeniul-industriei-alimentare-si-al-constructiilor-in-vederea-refacerii-capacitatii-de-rezili/

[2] https://mfe.gov.ro/programe/autoritati-de-management/am-poim/

[3] https://mfe.gov.ro/pnrr/

[4] http://economie.gov.ro/anunt-privind-ajutorul-de-stat-privind-acordarea-de-granturi-pentru-investitii-destinate-industriei-prelucratoare

[5] https://www.research.gov.ro/ro/articol/5626/programe-europene-planul-na-ional-de-redresare-i-rezilien-a-pnrr-transformare-digitala-componenta-7

[6] https://energie.gov.ro/category/fondul-pentru-modernizare/

Cu 67.000 de joburi noi postate în ultima lună pe eJobs.ro, piața muncii traversează una dintre cele mai dinamice perioade ale ultimilor ani. Odată cu creșterea numărului de opțiuni disponibile, a crescut și încrederea candidaților în șansele pe care le au pentru găsirea unui nou loc de muncă. Astfel, potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs România, 31,5% dintre respondenți sunt convinși că ar putea să se angajeze în altă parte în cel mult o lună, iar 32,7% în maximum două luni. 23,2% estimează un orizont de așteptare de asemenea scurt, respectiv trei-șase luni, în timp ce doar 8,9% cred că ar avea nevoie de șase luni – un an pentru a-și schimba jobul. Pesimiști cu privire la acest aspect sunt 3,7% din respondenți. Aceștia spun că o nouă angajare ar presupune eforturi de căutare pentru o perioadă mai mare de un an de zile.

În ciuda nivelului ridicat de încredere în oportunitățile pe care le au în acest moment, 59,4% dintre angajații participanți la sondaj au declarat că nu sunt dispuși să își dea demisia fără a avea un plan sigur de rezervă. 19,6% spun că, dacă în piață există suficiente joburi disponibile pentru nivelul lor de pregătire, sunt deschiși să își asume riscul de a-și da demisia fără a avea un plan B. 10,7% ar prefera să rămână o perioadă fără job decât să stea la un loc de muncă unde sunt nemulțumiți și tot atâți recunosc că niciodată nu au avut un plan de rezervă atunci când și-au dat demisia, însă lucrurile s-au așezat, în cele din urmă, în favoarea lor.

„Schimbarea jobului, chiar și în această perioadă eminamente favorabilă pentru candidați, presupune o ieșire, în multe cazuri, chiar brutală din zona de confort profesional și personal. 6 din 10 respondenți asociază acest pas cu ideea de curaj și au nevoie de factori foarte puternic motivatori. Tocmai de aceea, jumătate dintre participanții la sondaj ne-au spus că sunt extrem de calculați și studiază în detaliu toate ofertele primite, de multe ori cerând detalii suplimentare despre companie și echipă. 21% așteaptă până au mai multe oferte pe masă pentru a lua o decizie asumată, iar 13,6% acceptă o ofertă doar dacă salariul este mai mare. 18% au declarat că acceptă pe loc sau în maximum o zi, de teamă ca angajatorul să nu retragă oferta făcută”, detaliază Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Întrebați ce își doresc cel mai mult de la următorul job, 52,6% au răspuns un salariu mai mare. Următoarele criterii menționate, în ordinea importanței, sunt posibilitatea de a avansa în carieră, un loc de muncă mai stabil, un program de lucru mai flexibil, proiecte care să-i motiveze, posibilitatea de a lucra de acasă, mai multe beneficii extrasalariale și colegi mai prietenoși.

„Am vrut să vedem și care sunt șansele pe care o companie le are pentru a-și întoarce din drum un angajat decis să plece în altă parte, așa că am întrebat ce anume i-ar face să se răzgândească. 56,1% ar face acest lucru dacă ar primi o mărire salarială, 13,6% dacă ar putea să aibă un program de lucru mai flexibil, iar 8,3% dacă angajatorul le-ar include mai multe beneficii în pachetul extrasalarial. Schimbarea managerului direct sau a echipei actuale au fost alte argumente aduse de respondenți”, explică Raluca Dumitra.

Referitor la creșterea salarială necesară pentru a reconsidera decizia de a pleca din companie, 7 din 10 angajați spun că ar fi nevoie de un plus de cel puțin 20% față de cât câștigă în prezent. 21% s-ar răzgândi dacă ar primi o majorare de 15% și aproape 9% ar accepta și creșteri mai mici, respectiv de 5-10%.

„Foarte interesant este faptul că vedem candidați cu o abordare din ce în ce mai matură. Astfel, chiar dacă simt că nu mai pot continua la actualul loc de muncă, aleg să nu mai aplice haotic, ci doar pentru posturile pentru care au experiență – situație valabilă pentru 40,5% din respondenți. Sunt în continuare și candidați care aplică la orice post disponibil găsesc, chiar dacă nu îndeplinesc criteriile necesare sau care își dau demisia și explorează apoi ce opțiuni au, însă numărul lor scade de la an la an”, mai spune Raluca Dumitra.

Sondajul a fost realizat în perioada septembrie-octombrie a acestui an, pe un eșantion de 1.850 de respondenți.

EximBank anunță că „participă la programul de susținere a companiilor IMM Invest Plus, derulat de statul român pentru depășirea dificultăților economice create de invazia Rusiei asupra Ucrainei, program prin care pot fi accesate ajutoare de stat sub formă de garanții pentru împrumuturi și sub formă de granturi.

Prin implicarea în acest program guvernamental, EximBank oferă antreprenorilor posibilitatea de a accesa finanțări care să asigure lichiditățile necesare pentru derularea activității curente sau pentru investiții, în condiții speciale”.

EximBank reamintește „caracteristicile principale ale finanțărilor:

• valoarea maximă a unei finanțării acordate nu poate depăși 5 mil. lei pentru linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru si 10 mil. lei pentru credite de investiții cu excepția beneficiarilor din domeniul agriculturii primare, acvaculturii și pisciculturii pentru care valoarea maximă a finanțării nu poate depăși 5 mil. lei. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul programului nu poate depăși 10 mil. lei, respectiv 5 mil. lei pentru beneficiarii din domeniul agriculturii primare, acvaculturii și pisciculturii
• durata maximă a finanțării este de 72 luni în cazul creditelor de investiții (cu o perioadă de grație de 18 luni), fără posibilitate de prelungire, și 36 luni pentru credit/ linii de credit pentru capital de lucru, fără posibilitate de prelungire, urmând ca în ultimele 12 luni de valabilitate a garanției rambursarea creditului să se facă în rate lunare sau trimestriale pe baza unui grafic de rambursare”

EximBank precizează că „finanțările pot fi accesate cu garanții de stat care acoperă în proporție de maximum 90% creditele acordate pentru realizarea investițiilor și/sau pentru susținerea activității curente, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare, aferente creditului garantat. Beneficiarii schemei de ajutor de stat, care au contractat credite de investiții și/sau credite/linii de credit garantate, pot beneficia și de un grant în limita cumulului rezultat din valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare, aferente garanției acordate, pe toată durata de valabilitate a garanției acordate, și a dobânzilor aferente creditelor/liniilor de credit, acordate pe o perioadă de maximum 12 luni”.

Cea de-a V-a ediție a BucharestFoodSummit.ro 2022, evenimentul toamnei la București, a dus laolaltă antreprenori mari, fermierii, retailerii, proprietari din HoReCa, academicieni și cercetătorii de la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șisești” (ASAS), locul unde se trasează liniile strategiei de mâine a agribusiness-ului românesc și gazda noastră primitoare încă o dată.

Confruntați cu provocări multiple – inflația accelerată și explozia prețurilor, războiul din Ucraina și instabilitatea securității, perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare, criza energetică și criza climatică – aceștia au încercat să identifice soluțiile care să le permită să meargă mai departe.

A fost alături de noi ministrul agriculturii Petre Daea, care a adus „salutul de respect” fermierilor români, celor care ne pun pe masă hrana cea de toate zilele, și a oferit propuneri de business major, soluții și bani disponibili pentru actorii implicați pe lanțul alimentar, de la producător și până la ultima verigă, comerciantul care pune produsul pe raft. A venit și cu o veste extraordinară: primul contract semnat de Casa de Comerț Agroalimentar Unirea cu un retailer. Un nou început, dar și un parteneriat, sperăm noi, de durată, menit să dea un plus de valoare muncii micilor producători români.

Nu în ultimul rând, Daea a mai anunțat și pornirea pentru prima dată a Stației pentru punere sub presiune și irigarea primilor 7,5 kilometri de canal Siret-Bărăgan și bani în Bugetul Ministerului pentru continuarea lucrărilor, o veste care reaprinde speranța în rândul fermierilor români.

Ionuț Olteanu, Alexandru Baciu, Dimitrie Muscă, Luchi Georgescu, sunt doar câțiva dintre titanii sectorului agroalimentar românesc care și-au spus păsurile și au cerut sprijin din partea autorităților pentru a-i ajuta pe producătorii români să treacă peste această perioadă de criză cu majorări de prețuri incredibile la energie și un context de piață complicat care riscă să-i îngenuncheze definitiv.

De cealaltă parte, retailerii, în frunte cu Profi România și Auchan, au insistat pe soluția pe care o văd ei salvatoare pentru accesul micilor producători în comerțul modern: asocierea în cooperative și înființarea depozitelor și centrelor de colectare și sortare cu sprijinul statului, fără de care producătorii locali nu au cum să se dezvolte și să reziste în piață.

„Lipsește o verigă și fără ea degeaba se face producție, dacă nu există posibilitatea comercializării. Este vorba de asociere și de centre de colectare și sortare, iar în absența lor este imposibil să se lucreze. Nu în ultimul rând, avem nevoie de centre de sortare și suprafețe protejate pentru a se extinde sezonul”, declară Călin Costinaș, Deputy CEO la PROFI.

„Lucrăm cu producători mici, medii și mari, iar pe lângă producătorii locali, avem producători ultralocali care livrează în magazinele din oraș sau în cele din zonele apropiate”, declară Tiberiu Dănețiu, Directorul de Marketing de la Auchan.

Nu în ultimul rând, am privit spre viitor prin prisma senatorului Varujan Pambuccian, care vrea să implementeze agricultura în medii controlate în România printr-un proiect de lege.

Am trecut apoi la industria HoReCa, ai cărei reprezentanți de marcă s-au arătat doritori să devină un partener de cursă lungă pentru producătorii români, cu condiția să ofere calitate și, mai ales, constanță, de altfel, aceasta fiind și cheia unei colaborări de succes.

Mulțumim sponsorilor noștri, Smart Home Development, Sponsor Platinum, ComputerLand România – Sponsor Gold, partenerilor Casa de Avocatură Biriș – Goran, Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șisești”, HORA, Quantum Garden, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, Academia de Studii Economice, dar și tuturor antreprenorilor care sunt alături de noi și ne-au încântat cu produsele lor savuroase: celebra telemea de Ibănești de la Mirdatod, vinurile produse de cercetătorii de la ASAS, vinurile de la Beciul Domnesc, gustărilor de la Ferma Baciu, aranjamentelor florale realizate de către Trifoiul de Opal, produselor BIO de la Sanovita dar și delicioasele prăjituri de la Lanach.

Ce urmează? TimișoaraFoodSummit.ro în 23-25 noiembrie 2022, unde îi vom descoperi pe cei mai importanți oameni de afaceri din Vestul țării, alături de care vom încerca să identificăm soluțiile și, mai ales, oportunitățile care se nasc în această perioadă de criză.

Calea dialogului este deschisă pentru toată lumea.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro