Un salariu mai bun, disponibilizările sau volumul prea mare de muncă au fost principalele motive invocate de cei care și-au căutat un alt loc de muncă. O treime au plecat pe fondul concedierilor.

40% dintre respondenții celui mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că nu și-au mai schimbat jobul dinainte de 2019, decizie motivată de o nevoie crescută de stabilitate în contextul tulbure creat de pandemie și de implicațiile economice care i-au urmat. 2020 și 2021 au fost ani de mutări profesionale pentru 30% dintre angajați, iar 2022 a adus curajul de a încerca un nou job pentru 20% dintre participanții la sondaj. ”Pe o piață destul de fierbinte pentru candidați, în care migrarea de la un loc de muncă la altul se poate face foarte ușor, o astfel de decizie vine doar dacă este însoțită de argumente solide care țin de salariu, program mai bun de lucru, o oportunitate de avansare în carieră sau dacă este impusă, cum este cazul disponibilizărilor. Altfel, este destul de greu să atragi candidați noi pentru că sunt puțini cei care vor să plece într-un loc nou dacă nu au pe masă o ofertă foarte atrăgătoare din toate punctele de vedere”, spune Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Rezultatele sondajului arată că 40% dintre cei care și-au schimbat jobul în ultimii doi ani au fost motivați de un salariu mai mare, 14% spun că nivelul de încărcare la job îi depășea, iar 12% au vrut să un alt domeniu de activitate pentru că nu le mai plăcea ce făceau. 27% au fost nevoiți să plece din companie pe fondul unui val de disponibilizări. Pentru 3% motivul a fost legat de refuzul primit de la angajator de a lucra de acasă. ”Interesant este și faptul că jumătate dintre cei care și-au schimbat jobul au optat și pentru un nou domeniu de activitate. O bună parte dintre ei sunt cei care au fost disponibilizați și și-au pierdut încrederea în stabilitatea sectorului respectiv. Contextul economic și nevoia de stabilitate reapar ca elemente recurente în decizia de a face o astfel de mișcare în carieră pentru că rar se întâmplă să vedem un număr atât de mare de oameni care să dorească să lucreze într-o industrie complet nouă atunci când caută un alt loc de muncă”, mai spune Raluca Dumitra.

41% dintre respondenți declară că noul job a presupus și o promovare, 49% lucrează pe aceeași poziție, iar pentru 11% mutarea a însemnat o retrogradare la nivel profesional. Cu toate acestea, 7 din 10 au acum un salariu mai mare decât la jobul anterior.

Rezultatele sondajului trasează premisele unei perioade care ar putea aduce un val semnificativ de fluctuație a personalului, în condițiile în care 35% dintre respondenți își caută în mod activ un nou loc de muncă și aplică la joburile nou apărute în piață, 44% urmăresc ce poziții scot angajatorii pe platformele de recrutare, însă nu aplică deocamdată și doar 21% sunt complet mulțumiți de locul de muncă actual și, prin urmare, nici nu aplică, nici nu urmăresc oportunități de angajare.

Principalele criterii pe care le au în vedere cei care iau în calcul acest pas sunt obținerea unui salariu mai mare (menționat de 47% dintre participanții la sondaj), să poată lucra de acasă (21%), să intre într-un domeniu mai stabil decât cel în care lucrează în prezent (11%), să aibă mai multe beneficii extrasalariale (8%), să aibă o poziție mai bună decât cea curentă (7%) sau să le ofere ocazia de a se reloca în afara țării (2%).

Sondajul a fost realizat în luna iunie, pe un eșantion de 2.964 de respondenți.

În acest moment, peste 34.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro. 

Compania Nordis Group, singurul dezvoltator de ansambluri hoteliere și rezidențiale de 5 stele din România, anunță vânzări de 123,7 milioane de Ron în primele 6 luni ale anului 2022. Această sumă reprezintă valoarea precontractelor de vânzare de apartamente în cadrul celor 4 proiecte pe care le are în dezvoltare Nordis Group. Semnarea contractelor de vânzare-cumpărare de la Nordis Mamaia, care a început pe 15 iulie și se desfășoară până la finalul anului, va majora considerabil totalul încasărilor anuale. 

În piața imobiliară, anul 2022 a urmat trendul ascendent al anului trecut, o dată cu relaxarea situației pandemice, dar mai ales cu mărirea pragului de TVA de 5% până la suma de aproximativ 140.000 de Euro. Acest aspect, coroborat cu tendința de creștere a inflației, a reprezentat un imbold pentru investitorii care doresc un randament anual mai bun pentru economiile lor. Cumpărătorii pot beneficia de avantajul TVA-ului de 5% pentru unitățile de până la 140.000 de Euro doar până la finalul acestui an. Pentru 2023 au fost deja anunțate modificări în legislația fiscală.

Războiul din Ucraina a cauzat o perioadă de analiză cu privire la a achiziții, însă acest moment a fost depășit, paradoxal, tocmai pentru că inflația a crescut, de la 8,4% în ianuarie până la 15% în luna iunie. În acest context, oamenii au dorit să își protejeze economiile și să facă investiții sigure. Astfel, Nordis Group a semnat promisiuni de vânzare, în primele 6 luni ale anului, pentru 255 de unități din proiectele sale: Nordis Mamaia, Nordis Sinaia, Nordis Brașov și Nordis View din București. 

Nordis Group dezvoltă, în cele mai atractive stațiuni din România, un concept complex, respectiv ansambluri hoteliere și rezidențiale de 5 stele, cu mix de facilități inclus: SPA de 3.200 mp, sală de fitness, piscine interioare și exterioare, restaurante și cafenele, sală polivalentă pentru evenimente, loc de joacă, Cinema VIP, clinică de recuperare medicală, plajă privată de 26.000 mp.  

Cumpărătorii au optat pentru o investiție într-un apartament rezidențial – casă de vacanță, în care vor experimenta calitatea vieții prin prisma confortului și serviciilor de 5 stele, într-un cadru natural de poveste, atât la munte (Brașov, Sinaia) cât și la mare (Mamaia Nord). 

Acest tip de produs imobiliar se apreciază în timp cu aproximativ 40% și aduce un randament de 10% anual, cumpărătorii având posibilitatea de a alege servicii de property management din partea Nordis. 

Investitorii interesați de o opțiune sigură, mai bună decât depozitele bancare, acțiunile la bursă sau criptomonede, au ales să investească în cel mai atractiv concept imobiliar: o cameră de hotel în cadrul ansamblurilor Nordis. Această variantă este un bun imobiliar ce are caracteristicile unui produs financiar. 

Pe o perioadă de 30 de ani, fiecare investitor primește un venit pasiv lunar, cu un randament anual de 7% garantat contractual, dar și o vacanță gratuită de 7 zile pe an, estimată la 2.000 de Euro/an. 

Bunul imobiliar beneficiază de apreciere în timp de 40% și este ușor de înstrăinat în caz de nevoie, prin prisma venitului generat de închiriere, de care va beneficia următorul proprietar. 

„Am început predarea apartamentelor finalizate din etapa I Nordis Mamaia, ceea ce devine cel mai important factor de credibilitate pentru publicul nostru. Faptul că mai avem disponibile numai 11% din volumul unităților gata de predare din Nordis Mamaia sporește interesul. Pentru partea a doua a anului 2022 ne așteptăm la rezultate superioare comparativ cu prima parte a anului. Gradul de recomandare a clienților existenți, pe care îl avem la nivelul tuturor proiectelor noastre se apropie de 40%, aspect ce validează nivelul de încredere și satisfacție a cumpărătorilor, dar și faptul că investitorii vor, în comunitățile nou create, persoane similare lor”, declară Florin Poștoacă, Sales Manager Nordis Group. 

Din data de 15 iulie, Nordis Group a demarat procesul de predare a unităților finalizate de la Nordis Mamaia. Semnarea contractelor de vânzare-cumpărare va avea loc etapizat, până la finalul anului urmând să fie predate proprietarilor până la 1.000 de unități. 

În primele 6 luni ale anului, în cadrul Nordis Mamaia au fost vândute 135 de unități din etapa II și 57 unități din etapa I. Cele mai bine vândute unități au fost apartamentele rezidențiale de tip studio din etapa a II-a de dezvoltare a Nordis Mamaia. 

Astfel de unități aduc prin închiriere un randament anual de aproximativ 10%. Apartamentele oferă vedere spre Marea Neagră sau Lacul Siutghiol, având avantajul poziționării în cea mai dorită arie a litoralului românesc. 

La finalul anului este planificată inaugurarea Nordis Hotel Mamaia, moment în care întreg conceptul financiar devine nu doar activ, ci și viabil pentru modelul de business administrat de Nordis Group. 

Primii cumpărători din ansamblul Nordis Mamaia, care au rezervat o unitate încă din 2019, la lansarea proiectului, beneficiază în prezent de o apreciere a investiției de 125%, influențată de dezvoltarea conceptului la standardul unui resort de 5 stele, etapa de maturitate a ansamblului, activitatea de marketing a produsului și evoluția pieței.  

Chimcomplex, inaugurează astăzi la Rm. Vâlcea cea mai nouă instalație de producție polioli speciali din Europa, după o investiție de 40 milioane de euro, parte dintr-un proiect de 101 milioane de euro. Instalația mărește capacitatea de producție de polioli la peste 187.000 de tone pe an. Adică în România se va produce aproape 9% din producția europeană de polioli, ceea ce va aduce compania pe locul 6 în topul producătorilor din Europa.

Noua instalație de polioli speciali, care este parte integrantă a platformei Oltchim, este proiectată să aibă caracteristici performante din punct de vedere al eficienței energetice, digitalizării și eliminării deșeurilor de fabricație. 

Capacitatea sa de producție anuală este echivalentă cu 3.500 km liniari de noi saltele flexibile de 2mx2m. Dacă ar fi puse cap la cap, saltelele ar străbate Uniunea Europeană de la cel mai estic punct al ei, orașul Sulina, până la cel mai vestic, în Portugalia. Poliolii produși la Rm. Vâlcea vor fi utilizați atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.

„Instalația noastră este una dintre cele mai moderne din Europa și din întreaga lume. 400 de specialiști au lucrat la acest proiect în diferite etape ale sale, le mulțumesc tuturor, știu că a fost un proiect greu. Conceptul instalației integrează producția poliolilor, cu proiectarea, pe care o facem împreună cu clienții, adaptând formula în funcție de nevoile acestora, cu ingineria de produs, cu asistența tehnică pentru clienți, și chiar și colectarea deșeurilor în vederea reciclării. Aici vor fi produși și polioli speciali, cum ar fi biopoliolii 100% vegetali, din ulei de ricin, sau poliolii ignifugați, care vor fi folosiți în spumele rigide pentru construcții, utilizat de exemplu la renovarea saloanelor de spital. Prin implementarea acestei investiții, vom putea obține, pe lângă o structură de producție mai modernă și o creștere a produselor cu cerere și valoare mare” a declarat Victor Avram, CEO Chimcomplex.

Noua instalație, cea mai mare investiție realizată cu capital autohton în România, se întinde pe o suprafață de 5.6Ha și are o capacitate de 4 ori mai mare decât cea a fabricii de polioli speciali existente. Instalația permite funcționarea cu o eficiență tehnologică și energetică cu 30% mai mare decât instalațiile actuale, întrucât utiliajele și echipamentele de ultimă generație au fost proiectate pe baza celor mai moderne tehnologii specifice.

Cei mai mari producători și furnizori de echipamente de automatizare și control din lume au venit cu expertiza lor pentru finalizarea investiției, totodată implementându-se și cele mai noi variante de hard și soft pentru controlul proceselor chimice. Astfel că tehnologii de ultimă generaţie pentru industria chimică sunt acum disponibile şi în România pe platforma de la Rm. Vâlcea.

Instalația are 12 reactoare de sinteză eficiente energetic, în care se vor produce și poliolii verzi care utilizează ca materie primă CO2, reducând astfel amprenta de dioxid de carbon a României. 

„Suntem mândri că munca noastră, a tuturor, pune România la un loc de cinste pe harta producției chimice mondiale! Au trecut 51 de ani de la realizarea primului poliol în România și 15 ani de când ultima instalație de polioli a fost dată în folosință în țara noastră. În 3 ani de la achiziția activelor Oltchim am scos din conservare această investiție, stagnată de 14 ani, am reproiectat-o și am investit în ea ca să o transformăm într-o fabrică de referință pentru Europa. Chimcomplex, singurul producător de polioli pentru poliuretani din România și-a orientat strategia de dezvoltare spre eficiența tehnologică, eficiența energetică și spre chimia verde și sustenabilă, aceasta este direcția noastră și mergem cu pași repezi înainte” a declarat Ștefan Vuza, Președinte Chimcomplex.

Instalația de polioli speciali va beneficia și de experiența Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Avansată a Poliolilor deja existent pe platformă, care operează de peste 40 de ani și cooperează cu clienții din toată lumea şi cu laboratoarele universităţilor şi instituţiilor de cercetare românești și internaționale. 

Proiectele de inovație și flexibilitatea echipelor de dezvoltare sunt atuurile companiei, de aceea produsele Chimcomplex sunt exportate și utilizate în peste 50 țări din Europa, Asia și Africa.

Principalele utilizări ale poliolilor produși aici sunt spumele flexibile și semiflexibile, spumele rigide, agenții de etanșare, cernelurile, elastomerii și adezivii. Cea mai mare parte a producției de polioli devine ulterior componente ale automobilelor, ale panourilor termoizolante sau piele ecologică, mobilier, saltele, izolații, etc

Investiţia în noua unitate de producţie a fost susţinută din fonduri proprii şi va fi amortizată în maxim patru ani.

Saint-Gobain Glass devine pionierul unei inovații tehnice de referință, reușind să ofere pieței construcțiilor de fațade un nou tip de sticlă cu cel mai scăzut nivel de carbon încorporat din lume. Această premieră industrială, obținută printr-un proces de producție care combină un conținut ridicat de sticlă reciclată (aproximativ 70% cioburi de sticlă) cu energia regenerabilă, se datorează efortului susținut al echipei de Cercetare & Dezvoltare și a excelenței echipelor industriale ale Saint-Gobain.

Având în vedere că fațadele reprezintă până la 20% din amprenta de carbon a unei clădiri, această inovație va reduce semnificativ amprenta de carbon a construcțiilor și va accelera dezvoltarea economiei circulare.

Inovația Saint-Gobain Glass succede primei producții zero emisii de carbon finalizată în mai 2022 la fabrica din Aniche, Franța, o producție pilot care a permis companiei să își perfecționeze considerabil procesele de producție și know-how-ul.

Saint-Gobain Glass integrează acum în portofoliul său de soluții pentru fațade produse cu conținut redus de carbon, începând cu gama COOL-LITE® XTREME cu control solar, fără a compromite performanțele tehnice sau estetice.

Noile produse vor utiliza o sticlă cu o amprentă de carbon estimată la numai 7 kg CO₂ eq/m² (pentru un substrat cu grosime de 4 mm). Acest nou tip de sticlă cu conținut redus de carbon este folosit ca substrat pentru depunerile de control solar din gama existentă COOL-LITE® XTREME, care reduce deja considerabil emisiile de carbon generate de consumul de energie necesar pe durata de viață a clădirii, grație performanțelor sale ridicate în ceea ce privește aportul de lumină naturală, controlul solar și izolarea termică.   

Astfel, noua gamă va avea cea mai redusă amprentă de carbon de pe piață, cu aproximativ 40% mai mică față de produsul nostru european de bază. Informațiile referitoare la mediu, verificate de o terță parte, vor fi detaliate în Declarațiile de Mediu ale Produselor (EPD). În prezent, acestea sunt în curs de elaborare și vor fi disponibile la începutul anului 2023.

Ca o primă confirmare a interesului crescut manifestat de piață, trei parteneri importanți din domeniul imobiliar – Bouygues Immobilier, Icade Santé și Nexity – au decis deja să utilizeze sticla COOL-LITE® XTREME cu conținut redus de carbon în proiectele lor. Bouygues Immobilier o va integra în cadrul proiectului său de clădiri de birouri Kalifornia (Hauts-de-Seine, Franța). Icade Santé o va instala la Polyclinique du Parc, administrată de grupul Elsan în Caen (Calvados, Franța), în timp ce Nexity o va utiliza în cadrul proiectului de reabilitare Carré Invalides (Paris, Franța) – trei proiecte ambițioase din punct de vedere ecologic.

Această inițiativă de pionierat este un prim pas către o ofertă extinsă de produse cu conținut redus de carbon pe diferitele piețe ale Saint-Gobain Glass, fiind pe deplin aliniată cu planul strategic „Grow & Impact” și în special cu ambiția noastră de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050. 

Un studiu realizat cu sprijinul Ericsson arată o corelație semnificativă între viteza serviciilor mobile în bandă largă și productivitatea muncii.

Încetinirea semnificativă a creșterii economice globale, pe care o vedem astăzi, ne amintește să nu pierdem din vedere importanța productivității. Dificultățile economice în creștere afectează majoritatea oamenilor de la nivel global, însă au un impact chiar și mai mare asupra populațiilor vulnerabile din țările cu venituri mici. Potrivit FMI, dificultățile de la nivelul lanțurilor de aprovizionare și creșterea prețurilor mărfurilor (fenomen influențat și de contextul socio-economic și politic, generat de conflictul din Ucraina) ar putea duce la o inflație de 5,7% în economiile dezvoltate și de 8,7% în cazul piețelor emergente și în curs de dezvoltare, în anul 2022 (sau poate chiar la valori mai mari, un exemplu în acest sens fiind chiar România, unde rata inflației în luna iunie a anului curent, comparativ cu iunie 2021, este de 15,1%). 

Prin definiție, productivitatea vizează utilizarea eficientă a resurselor în producerea de bunuri și furnizarea de servicii. O creștere a nivelului de productivitate ne permite, așadar, fie să producem mai mult cu aceleași resurse, fie să menținem nivelul producției, utilizând mai puține resurse. Astfel, în viitor, va deveni tot mai important ca statele să își îndrepte atenția spre politicile de creștere incluzivă, creând oportunități la toate nivelurile societății, pentru întreaga populație. Însă, în lipsa unor câștiguri în materie de productivitate, acestea (oportunitățile care pot determina creșterea nivelului de trai) vor fi limitate. 

Un studiu recent, realizat cu sprijinul Ericsson, la nivelul a 116 țări de la nivel global, analizează asocierea istorică dintre productivitatea muncii și viteza serviciilor mobile în bandă largă. Rezultatele, publicate în lucrarea intitulată „Impactul economic serviciilor mobile în bandă largă mai rapide”, arată o creștere puternică a productivității în economia națională a fiecărui stat analizat, datorită implementării rețelelor mobile în bandă largă mai rapide. Odată cuantificată, o creștere de 10% a vitezei serviciilor mobile în bandă largă s-ar corela cu o creștere de 0,2% a productivității muncii. 

Statele incluse în cercetare au niveluri diferite de dezvoltare economică, iar eșantionul a fost împărțit în 2 categorii – țări cu venituri mari și țări cu venituri mici – pe baza clasificărilor Băncii Mondiale. Acestea sunt clasificate în funcție de venitul național brut (Gross National Income – GNI): statele cu venituri mici au un venit național brut de 4.095 USD sau mai mic, în timp ce statele cu venituri mari înregistrează o valoare de 4.096 USD sau mai mult. De asemenea, cercetătorii au avut în vedere și apartenența la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) a țărilor analizate. Ca urmare a acestei divizări s-a dovedit faptul că țările care nu fac parte din OECD și statele care au venituri mici beneficiază mai mult de investițiile în serviciile mobile în bandă largă deoarece anterior nu au putut aloca investiții majore în dezvoltarea infrastructurii de servicii fixe.

Studiul arată, așadar, că serviciile mobile în bandă largă de mare viteză sunt strâns legate de creșterea nivelului de productivitate. Astfel de investiții pot impulsiona creșterea continuă a productivității în multe dintre statele de la nivel global aflate în curs de dezvoltare. Mai mult, odată cu implementarea la nivel global a tehnologiei 5G, atât viteza de downlink, cât și cea de uplink în rețelele mobile vor crește considerabil. Alături de alte beneficii – precum rezistența și capacitatea sporite sau eficiența energetică îmbunătățită – acestea alcătuiesc o nouă platformă pentru inovare care să susțină creșterea economică la nivel global. 

Studiul include și se bazează pe datele furnizate de platforma Speedtest Intelligence, realizată de compania Ookla, acestea fiind, mai apoi, procesate de Ericsson.