În perioada  30 septembrie – 1 octombrie 2022, cercetătorii din consorțiul ReCoNnect invită publicul larg să descopere lumea extraordinară a științei prin zeci de activități destinate minților curioase de toate vârstele, în cadrul evenimentului Noaptea Cercetătorilor Europeni 2022. 

Anul acesta, evenimentul se desfășoară sub patronajul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și prezintă activități dintre cele mai diverse în 19 de locații din țară, toate gravitând în jurul tematicii generale „New science, trends and results”.

Evenimentul aduce zona de cercetare de excelență din România în fața tuturor celor interesați, oferă zone pline de jocuri, concursuri cu premii, experimente sau expoziții pentru stimularea creativității, a gândirii critice, a curiozității. Intrarea este gratuită la toate activitățile propuse de partenerii din consorțiu. Institute de cercetare și de învățământ superior de prestigiu din România și-au unit eforturile pentru a oferi o experiență spectaculoasă publicului într-un mod interactiv, educativ și distractiv.

La București, Noaptea Cercetătorilor se va desfășura vineri, 30 septembrie 2022, între orele 16:00 și 22:00 în Parcul Izvor, Rondul Bicicliștilor. Programul include: observații astronomice, ateliere interactive pentru copii, spectacole cu roboți, experimente cu ferofluide, senzori, plasme, azot lichid și surse de energie verde, dar și alte fenomene spectaculoase, incursiuni interactive în meseria unui geolog, a unui astronaut, a unui biolog sau chiar a unui spion.

La Măgurele, evenimentul se desfășoară a doua zi, sâmbătă, 1 octombrie 2022, între orele 14:00 și 21.00 în Piața Centrală a orașului. Institutele de cercetare de pe platforma de la Măgurele trimit în piață cercetători care vor prezenta cele mai interesante trenduri în știință. Concursuri deschise publicului larg, experimente live și multe momente artistice așteaptă publicul în Măgurele.

„Evenimentele ultimilor ani ne-au dovedit nevoia urgentă de a construi punți mai solide între cercetători și societatea pe care ei o deservesc prin eforturile lor științifice. Faptul că ne putem implica activ în construcția acestor legături este pentru noi, la Universitatea din București, parte din misiunea civică de a fi o instituție care ajută la transformarea în bine a lumii în care trăim. Ne bucurăm să avem implicate în acest an în eveniment cinci facultăți din universitate, cu specialiști de top în zona de cercetare și inovație: Facultatea de Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Geologie și Geofizică, Facultatea de Biologie și Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării”, a explicat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.

„Avem nevoie să aducem știința mai aproape de oameni, iar Universitatea din București investește multe resurse în comunicarea științei și crearea de programe de educație pentru știință. Ne bucurăm mult, așadar, să fim unul dintre partenerii principali ai consorțiului ReCoNnect și să co-organizăm, din nou, împreună cu parteneri de prestigiu, un eveniment dedicat cercetării și inovațiilor pe care ea le aduce în spațiul public pentru transformarea societății”, a declarat conf. univ. dr. Sorin Costreie, prorector pentru Rețele universitare și Relații publice al Universității din București și promotorul programelor UB de comunicare a științei. 

„La fel de importantă ca susținerea științei este promovarea rezultatelor acesteia. Este nevoie ca publicul să cunoască într-o manieră accesibilă rezultatele cercetării, impactul acestora pe termen mediu și lung, felul în care ne-ar putea influența prezentul și viitorul. Nicio vârstă nu e prea mică pentru o anumite etapă a cunoașterii. Provocările lumii actuale, de la conflicte de tot felul, la pandemii, trebuie întâmpinate cu solidă încredere în știință și cercetare, mereu aflate în strânsă legătură cu respectul pentru mediu, cu idealul unei umanități conștiente de responsabilitățile ei pe această planetă”, a completat și prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, prorector pentru Cercetare în cadrul Universității din București.

Noaptea Cercetătorilor Europeni se desfășoară anual în peste 300 de orașe europene, iar în România, anul acesta, are loc în orașe precum București, Timișoara, Cluj-Napoca, Suceava, Galați și multe altele. Cu ocazia evenimentului, publicul larg va putea intra în dialog cu cercetători și va putea urmări experimente spectaculoase, demonstrații live și conferințe fascinante despre știință.

Activitățile consorțiului ReCoNnect se vor desfășura în București și alte 18 locații din mediul urban mare și mediu (Baia Mare, Bistrița, Brăila, Buzău, Cluj-Napoca, Fălticeni, Focșani, Galați, Măgurele, Pitești, Satu Mare, Suceava, Târgu Neamț, Timișoara) și din mediul rural în zonele Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului, Geoparcului UNESCO Țara Hațegului, Geoparcului Carpaterra și Geoparcului Oltenia de sub Munte.

Evenimentul de anul acesta este organizat de un consorțiu național din care fac parte Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Institutul de Științe Spațiale, Institutul de Fizică Atomică, Universitatea din București, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Universitatea Dunărea de Jos din Galați.

La nivelul Uniunii Europene, Noaptea Europeană a Cercetătorilor se înscrie în seria Acțiunilor Marie Sklodowska-Curie din proiectul cadru Horizon Europe. Evenimentele sunt finanțate prin HORIZON-MSCA-2022-CITIZENS-01, G.A. nr. 101061680.

Mai multe detalii, precum și programul complet al evenimentelor organizate cu ocazia Nopții cercetătorilor 2022, pot fi consultate pe https://noapteacercetatorilor.cest.ro. 

Datele demografice precum vârsta, nivelul de educație și venitul lunar joacă un rol esențial asupra nivelului de cunoștințe al consumatorilor în ceea ce privește metodele de plată. Numerarul este în continuare considerat cel mai sigur și convenabil mod de plată, de către o bună parte a populației. Conform Indicelui Plăților Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard, care analizează evoluția plăților digitale la nivel național, România a obținut 49 de puncte din 100 pentru sub-indicele Cunoștințe. 

„Rezultatele studiului ne arată că, deși românii sunt, în general, deschiși să adopte plățile digitale, foarte mulți consumatori nu înțeleg încă pe deplin cum funcționează și care sunt avantajele acestor noi metode de plată. Ca atare, este nevoie în continuare de inițiative consistente și pe termen lung, de educație financiară pentru toate vârstele; cu precădere pentru noile generații, copii și adolescenți, care devin în curând eligibili ca posesori de carduri, dar și pentru seniori și persoanele din mediul mic urban și rural. Acest obiectiv merge în paralel cu nevoia de dezvoltare a infrastructurii, convergența fiind în creșterea gradului de educație și incluziune financiară în România”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Sub-indicele Cunoștințe analizează înțelegerea metodelor de plată digitale, nivelul de familiaritate al consumatorilor cu anumiți furnizori de soluții de plată, percepțiile acestora cu privire la confortul și securitatea oferite de metodele electronice de plată și nivelul de încredere în soluții și provideri. 

Sub-indicele urmărește trei componente: cunoașterea generală a metodelor de plată digitale, intenția de a le folosi și cunoștințele practice despre cum se folosesc plățile fără numerar, fiecare cu o pondere egală în punctajul final.

Cunoașterea generală a metodelor de plată digitale 

Componenta Cunoașterea generală a metodelor de plată digitale a obținut 49 de puncte. Componenta analizează indicatori precum familiaritatea generală, auto-raportată cu metodele de plată digitale și cu măsurile de securitate de bază, care au înregistrat scoruri de 59, respectiv de 60 de puncte. Totodată, indicatorul care evaluează familiaritatea cu nume de branduri și soluții specifice ale furnizorilor de plăți a înregistrat 27 de puncte. Aceste date sugerează că, deși există un nivel mediu de conștientizare a existenței alternativelor de plată, este posibil ca acesta să nu fie suficient pentru a motiva consumatorii să cunoască în detaliu și să utilizeze multe dintre aceste metode.

Intenția de a folosi metodele de plată digitale

Această componentă a obținut 53 de puncte, indicând o populație predispusă să încerce noi metode de plată (reprezentate de plățile digitale), dar care percepe, în continuare, metodele tradiționale de plată (cele pe bază de numerar) ca fiind mai convenabile și mai sigure. Componenta analizează trei indicatori, respectiv percepția utilizatorilor cu privire la confortul asigurat de diferite metode de plată, percepția utilizatorilor cu privire la securitatea diferitelor metode de plată și deschiderea generală către inovare în domeniul plăților.

În cazul tuturor metodelor de plată, există o corelație puternică între confort și securitate: cu cât o metodă de plată este mai convenabilă, cu atât este percepută ca fiind mai sigură de către respondenți. Există, totodată, o corelație puternică între percepția asupra modalităților de plată și frecvența cu care acestea sunt utilizate de către consumatori. Cu cât o metodă de plată există de mai mult timp pe piață, cu atât consumatorii au mai multe oportunități de a se familiariza cu aceasta, de a o încerca și, posibil, de a o adopta. De exemplu, 90% dintre români știu să blocheze cardurile furate și 60% știu cum să modifice limita zilnică pentru cheltuielile cu cardul. 

În cazul portofelelor digitale, cunoștințele practice privind modul de utilizare a acestora sunt mult mai reduse: de exemplu, doar 52% știu că portofelele pot fi folosite atât pentru achiziții online, cât și offline, și doar 17% știu unde sunt stocate detaliile cardului pentru plăți cu portofele digitale.

Un alt factor care împiedică afinitatea consumatorului mediu de a încerca noi metode de plată este lipsa generală de deschidere către inovație. În timp ce 60% dintre consumatori s-au auto-raportat ca fiind interesați de informații noi despre soluțiile de plată, doar 39% au căutat să obțină aceste informații în mod proactiv.

Cunoștințele practice despre cum se folosesc plățile fără numerar

Această componentă a obținut 48 de puncte, ceea ce arată că populația din România nu cunoaște caracteristicile tehnice ale plăților digitale, ceea ce limitează înțelegerea și folosirea acestora.

Chiar dacă anumite metode de plată sunt disponibile deja de câțiva ani și sunt prezentate frecvent în mass-media și de către emitenți, consumatorii încă nu sunt familiarizați cu detaliile. Cu alte cuvinte, procesul de acumulare și asimilare a cunoștințelor are loc într-un ritm relativ lent. De exemplu, plățile în rate au fost introduse în România în urmă cu câțiva ani, dar doar 32% dintre consumatori știu care sunt beneficiile pentru utilizator; doar 35% dintre respondenți au identificat corect modalitățile prin care pot autentifica o tranzacție; și doar 16% cunosc avantajele oferite de open banking. 

Indicele Plăților Digitale (Digital Payment Index; DPI) este un instrument de analiză, care urmărește evoluția plăților digitale la nivel național. După prezentarea cu succes în Ungaria în 2021, Indicele a fost replicat anul acesta în alte șase țări: Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Serbia și România, analizând datele înregistrate în 2021. România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale a celor trei sub-indici: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare.

În România, profilul consumatorilor vulnerabili de energie este, de obicei, analizat de ministerele responsabile de tratarea sărăciei energetice cu referință insuficientă la date concrete din teren, studii de caz sau alte detalii legate de mediul de viață al acestor oameni (regiuni montane/de câmpie, rural/urban, locuințe informale etc.). Măsurile generalizate la nivel de populație sau care nu fac distincție între vulnerabilități nu pot produce o acoperire corectă a nevoilor diferitelor categorii de gospodării, atrag atenția experții Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). 

De pildă, faptul că cele mai multe gospodării sărace se încălzesc cu lemne este cunoscut, dar cantitatea medie de lemne necesară în anotimpul rece, nu. Acest fapt a făcut ca, în Legea consumatorului vulnerabil, acest aspect să nu fie corect reflectat în ajutorul financiar asociat gospodăriilor. 

Consumatorul vulnerabil de energie este „persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale”, conform Legii nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Cooperarea între instituții este uneori dificilă, cu precădere pe teme noi și transversale, cum este sărăcia energetică. Aceasta conduce la declinarea de competențe între instituții care ar trebui să aibă un rol important în tratarea sărăciei energetice, ceea ce reprezintă una dintre cauzele majore care conduc la blocaje și la dificultăți de a aplica măsuri reale de sprijin pentru cei aflați în nevoie. Experții ORSE semnalează că ministerele care au un interes în adresarea sărăciei energetice din perspectiva obiectivului de tranziție justă asumat de către țara noastră ar trebui să faciliteze cooperarea pe acest subiect printr-un schimb constant și curent de date și informații. Acest tip de parteneriat are trebui să se extindă și către organizații din mediul privat, neguvernamental sau comisii de specialitate din Parlament.

De asemenea, o colectare a datelor integrată și sistematică ar facilita procesul de luare a deciziilor. În acest moment, fiecare instituție urmărește culegerea de date în izolare față de celelalte instituții ale statului. Mai mult, există o transparență limitată a proceselor de proiectare de politici publice. Programele naționale ar trebui să aibă obiective și sarcini clare și limitate, care să poată fi transpuse în acțiuni ușor de cuantificat. În prezent, direcțiile care reies din Legea consumatorului vulnerabil rămân din acest punct de vedere încă neclare și greu de urmărit. 

„E important, în primul rând, ca instituțiile să înțeleagă clar rolul pe care îl au pe această temă și miza acestor mari obiective pentru societate: tranziția energetică cu toată complexitatea ei, alcătuită din teme precum sunt sărăcia energetică, reabilitarea termică, performanța clădirilor, competitivitatea economică, decarbonarea sistemelor energetice în general, etc. Toate acestea sunt integrate, iar atingerea obiectivelor de tranziție justă presupune o înțelegere clară a acestor teme și a acțiunilor care derivă din ele. În cazul consumatorilor vulnerabili și al persoanelor care încă nu sunt conectate la o formă de energie, situația lor reală, de pe teren, e insuficient cunoscută la nivelul instituțiilor statului. În acest moment ne confruntăm cu o cunoaștere limitată a evidențelor din teren, ceea ce duce la multe stereotipuri și măsuri nerealiste”, a declarat Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatorul ORSE.

Experții ORSE consideră că este necesară o publicare periodică a datelor colectate, în rapoarte ușor de înțeles și de parcurs de către alți actori din societate, inclusiv instituții publice cu alte portofolii administrative, cu atât mai mult cu cât sărăcia energetică este o provocare care antrenează eforturi administrative dintre cele mai diverse.  

O cale de acțiune recomandată de ORSE presupune dezvoltarea unui comitet de lucru interministerial sub coordonarea unui viceprim-ministru, pe modelul de lucru privind implementarea Strategiei Naționale de Renovare pe Termen Lung sau pe modelul departamentului guvernamental pentru Dezvoltare Durabilă. Cu un leadership asumat, aceste modele sunt funcționale și au la bază o cooperare intensă inter- și intra-instituțională. O instituție cu rol clar de leader ar îmbunătăți cooperarea și între toate tipurile de actori (public, privat, ONG-uri) și ar fluidiza procesul de luare a deciziilor, inclusiv la nivel local, oferind sprijin pentru accesarea de date, transfer informațional și implementarea de programe. Mai mult, actorii din societate ar putea înțelege mai ușor mizele cooperării pe subiecte precum sărăcia energetică.

O altă soluție recomandată de ORSE este implementarea ghișeului unic – un model de cooperare între actori de la nivel local sau regional implementat cu succes în multe state membre UE. Ghișeul unic are la îndemână informațiile legate de beneficiari, soluții și finanțări disponibile și oferă asistență personalizată consumatorului vulnerabil, ajutându-l în identificarea celor mai bune opțiuni pentru depășirea situației de vulnerabilitate.

Mai multe recomandări ale experților pe marginea acestui subiect, formulate în cadrul grupurilor de lucru, pot fi consultate online, pe website-ul Observatorului Român al Sărăciei Energetice, la adresa: https://saracie-energetica.ro/recomandarile-expertilor/

Interesul românilor pentru locurile de muncă remote atinge cel mai ridicat nivel de anul acesta: 130.000 de aplicări în ultima lună.

Aproximativ 35.000 de joburi noi au fost postate în luna septembrie pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Dintre acestea, 7.4% sunt locuri de muncă exclusiv remote și 6.8% se adresează candidaților care vor să lucreze în străinătate.

Un element de noutate al ultimei luni este legat de evoluția joburilor, pe domenii. Astfel, în timp ce retailul marchează o temperare a nevoii de candidați noi, sectoare precum serviciile, industria alimentară sau turismul înregistrează un număr mai mare de locuri de muncă scoase pe piață comparativ cu lunile anterioare. Dintre acestea, turismul a crescut cel mai mult, în luna septembrie fiind al patrulea cel mai activ domeniu, din punctul de vedere al angajărilor, după comerț, servicii și industria alimentară.

„Această dinamică nu afectează însă poziția de lider a retailului, care, cu aproape 8.000 de joburi noi, rămâne cel mai mare angajator din economie, nu doar din perspectiva volumului, ci și a ratei de penetrare – este domeniul cu cea mai extinsă prezență, din punct de vedere geografic, dar și al adresabilității către toate categoriile de candidați, de la entry level până la top management”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Jumătate din joburile disponibile se adresează candidaților din București, urmând cele postate de angajatorii din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov și Constanța. 2.400 de locuri de muncă remote au fost postate în luna septembrie și puțin peste 2.200 au intrat în categoria „joburi în străinătate”. Entry level (0 – 2 ani de experiență) și mid – level (2 – 5 ani de experiență) sunt categoriile de candidați care au, în acest moment, cele mai multe oportunități de angajare în piață.

În ceea ce privește aplicările, septembrie este luna în care interesul candidaților pentru joburile remote a atins cel mai ridicat nivel din acest an. 130.000 de aplicări, reprezentând 15% din numărul total, au mers către locurile de muncă remote. Aproape jumătate au fost adunate de angajatorii din call – center / BPO și 40.000 de către cei din IT / Telecom. Advertising / marketing / PR, servicii și financiar – bancar au fost alte trei domenii spre care s-au orientat candidații care își doresc să lucreze de acasă.

„Dacă și-a imaginat cineva că vremea remote-ului a trecut și că există o dorință la unison a angajaților și a angajatorilor de a reveni la birou, iată că cifrele arată că tendința este de a menține pentru o perioadă de timp nederminată acest mod de a lucra. Tocmai de aceea, companiile au început să transforme în beneficiu pentru angajați posibilitatea de a lucra de acasă permanent sau un anumit număr de zile pe săptămână. Până la finalul anului, ne așteptăm să crească atât numărul de astfel de joburi, cât și numărul de aplicări atrase”, explică Roxana Drăghici. În acest moment, mai mult de 2.600 de locuri de muncă de acasă sunt disponibile pe eJobs.ro.

La nivel general, domeniile care au suscitat cel mai mult interesul candidaților în luna septembrie au fost retailul, call center / BPO, servicii, IT / telecom și banking.

Românii au utilizat anul trecut asigurările voluntare de sănătate de peste 620.000 de ori, dublu în comparație cu 2020, potrivit unei analize UNSAR. În același timp, valoarea totală a serviciilor medicale plătite anul trecut de către companiile de asigurări (indemnizații) în baza acestor polițe a fost cu 31% mai mare decât în 2020, adică peste 280 milioane lei. Acești bani au acoperit costuri cu serviciile medicale de care au avut nevoie cei care și-au încheiat o asigurare voluntară de sănătate, sume care, așadar, nu a mai fost necesar să fie cheltuite din fondul public de asigurări sociale de sănătate.

De altfel, potrivit datelor ASF- Autoritatea de Supraveghere Financiară, protecția financiară suplimentară contractată de români în 2021 în baza asigurărilor voluntare de sănătate a crescut cu 10% față de anul precedent. Evoluția primelor brute subscrise reflectă și rezultatele celei mai recente cercetări sociologice realizate de IRES pentru UNSAR: 4 din 10 români spun ca sunt mai interesați de acest tip de poliță.

“Asigurările voluntare de sănătate protejează suplimentar bugetul familiei în cazul producerii unei îmbolnăviri sau a unui accident cu consecințe nedorite și costisitoare. O astfel de poliță poate acoperi, total sau parțial, costurile rezultate și oferă asiguraților noștri soluții rapide și flexibile de acces la serviciile medicale necesare. Este important să ne îndreptăm atenția către instrumentele financiare care ne asigură protecția de care noi și familiile noastre avem atât de multă nevoie”, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.

În scopul unei mai bune informări a românilor privind soluțiile de protecție financiară existente, UNSAR a lansat recent o nouă ediție a campaniei #gatapentruVIATA, găzduită de platforma Asiguropedia.ro. Aceasta își propune să vină în sprijinul celor care doresc să afle mai multe despre cum se pot proteja financiar.

“Asigurările voluntare de sănătate sunt o soluție concretă ce facilitează accesul românilor la servicii medicale diverse și de calitate. Interesul crescut al oamenilor pentru acest tip de asigurări este îmbucurător, iar asigurările de sănătate sunt cu adevărat o soluție de protecție financiară suplimentară. În plus, ele degrevează sistemul public de asigurări de o parte din cheltuieli, sume care rămân disponibile în fondul public de asigurări“, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.