Bucureștiul a fost, pentru două zile, centrul regional al energiei și locul unde s-au trasat direcțiile de securitate energetică pentru următoarea perioadă. Într-un context geopolitic tensionat, miniștri ai Energiei și alți înalți oficiali din 9 state din regiune (România, Grecia, Bulgaria, Ucraina, Ungaria, Republica Moldova, Azerbaidjan, Turcia și Georgia), reprezentanții unora dintre cele mai mari companii energetice din România și experți s-au reunit într-o întâlnire fără precedent pentru a găsi soluțiile necesare în ceea ce privește siguranța aprovizionării atât pe termen scurt, pentru această iarnă, cât și pe termen mediu și lung. Reuniunea a avut loc în cadrul celei de-a 5-a ediții a Romanian International Gas Conference (RIGC 2022), organizată de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) în perioada 21-22 septembrie, la București. Evenimentul desfășurat sub tema „Bridge To The Future: From Versailles to Bucharest – Natural gas, the bridge between climate action and energy security” a fost realizat cu sprijinul Ministerului Energiei și în parteneriat cu Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze (IOGP).

Concluziile ministerialei regionale, bazate în unanimitate pe solidaritate, au arătat că Europa are nevoie de diversificarea surselor de energie, pentru a face față provocărilor, și, mai mult decât atât, trebuie să ne concentrăm mai mult pe potențialul propriu. Iar, în acest context, România, prin resursele de gaze naturale din Marea Neagră, joacă un rol crucial, având șansa să devină un HUB energetic și un exportator de securitate energetică regională. În plus, avem potențial să contăm pe harta energetică a Europei inclusiv prin dezvoltarea de noi tehnologii precum hidrogenul sau captarea și stocarea carbonului, au subliniat experții prezenți la dezbaterile pe această temă. Liderii celor mai mari companii producătoare de gaze naturale de la noi din țară au subliniat însă încă o dată importanța unui cadru legislativ competitiv, care să asigure continuitatea investițiilor.

Regăsiți în continuare principalele mesaje:

Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă: „Guvernul pe care îl conduc și-a asumat ca obiectiv important obținerea independenței energetice și transformarea României într-un factor de securitate energetică în regiune. O atenție deosebită am acordat sprijinului pentru Republica Moldova, care se confruntă cu efecte acute ale crizei energetice. (…) Guvernul României se concentrează în egală măsură și asupra viziunii de dezvoltare pe termen lung a sistemului energetic național, în acord cu politicile europene. Gazul natural este considerat atât o opțiune viabilă pentru a asigura tranziția verde, cât și, similar energiei nucleare pe care o încurajăm, o resursă vitală pentru echilibrarea rețelei electrice”.

Virgil Popescu, Ministrul român al Energiei: „Cred că concluzia cea mai importantă de astăzi a fost că toți avem dorința de cooperare, de a găsi soluții pentru a avea o aprovizionare bună pe termen scurt, în iarna aceasta, dar și pe termen mediu-lung. Sunt multe proiecte privind interconectarea, de exemplu cu Rep. Moldova și Ucraina. Vrem să existe o cooperare cu Azerbaidjan, Georgia și România. Vrem să legăm Marea Caspică cu Marea Neagră, vrem să avem un coridor cu energie verde care să furnizeze electricitate întregii Europe. România are partea ei de contribuție. (…) Producția de gaze în perimetrul Neptun Deep ar trebui să demareze la finalul anului 2026-începutul anului 2027, moment în care România va fi independentă din punctul de vedere al aprovizionării cu gaze şi va exporta în regiune surplusul. Până atunci, ne pregătim să folosim gazele naturale drept combustibil de tranziție”.

George Sergiu Niculescu, Secretar de Stat, Ministerul Energiei: „România are o situație privilegiată. Consumul este aproape acoperit din producția națională și ne bazăm pe o mică cantitate de importuri de gaze naturale și electricitate. Și avem această ocazie să devenim o forță importantă în regiune, de a putea fi furnizor și pentru statele vecine, dacă facem pașii corecți. Marea Neagră are un potențial mare”.

Andrei Spînu, Vice-premier, Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Republica Moldova: „Dimineață am vorbit de solidaritate. Moldova și Ucraina au nevoie de solidaritate. Noi nu avem resurse naturale de nici un fel, trebuie să importăm. Când suntem puși în situația de a cumpăra de pe piața internațională, desigur acest lucru lovește puternic în consumatorii finali. Ne dorim un mecanism nou pentru acele țări care nu își permit să plătească pe termen scurt prețurile enorme. (…) Va fi o iarnă geopolitică, nu va fi o iarnă bazată pe piață. Este o iarnă care va rămâne în istorie ca atare. Dacă lucrăm împreună, cred că putem să o depășim”.

Parviz Shahbazov, Ministrul Energiei din Azerbaidjan: „Am avut discuții foarte utile cu miniștrii Energiei, în prezența premierului Nicolae Ciucă, despre probleme legate de securitatea energetică. Este important să nu ne gândim doar la iarna care urmează, ci în același timp să fim siguri de ceea ce se va întâmpla peste cinci sau zece ani. Vrem să dublăm în următorii cinci ani aprovizionarea cu gaze naturale din Azerbaidjan către Europa. (…) Avem cel puţin 10 ţări în Europa care au cerut gazul din Azerbaidjan, dar avem un parteneriat strategic cu România şi facem tot ce putem”.

Kostas Skrekas, Ministrul Mediului și Energiei din Grecia: „Pot să vă asigur că Europa va rămâne unită. Europa și Grecia vor continua să acorde sprijin Ucrainei până la capăt, împotriva acestei invazii rusești devastatoare”.

Rossen Hristov, Ministrul Energiei din Bulgaria: „Investiția în infrastructură reprezintă o prioritate pentru toți. Astfel vom putea ajunge să preluăm gaze din diferite surse și să furnizăm, limitând astfel expunerea noastră și dependența de gazul rusesc. (…) În ceea ce privește România, istoric vorbind, am fost parteneri foarte apropiați în toate domeniile, inclusiv în energie. În acest moment, am discutat posibilitatea de a tranzita gazul din diferite surse prin Bulgaria pentru a fi livrat în România. Am discutat toate celelalte oportunități de parteneriate transfrontaliere”.

Mykola Kolisnyk, Ministrul adjunct al Energiei din Ucraina: „Provocările cu care ne confruntăm nu sunt noi. Am mai avut această situaţie cu agresiunea din 2014 și înțelegem cum trebuie să ne pregătim pentru a putea face față tuturor provocărilor posibile. Referitor la tranzitul de gaze, sigur că ne pregătim pentru situația în care vom primi zero gaze, ceea ce nu ar fi surprinzător, însă trebuie să dăm dovadă de solidaritate, pentru că vor exista efecte regionale. Nu vor exista efecte doar pentru Ucraina, toate țările sunt vizate. (…) Înțelegem ce trebuie făcut și, în același timp, ne concentrăm către noi fluxuri de gaze, de exemplu din Norvegia, din Marea Caspică, astfel încât, practic, va exista o nouă piață”.

George Chikovani, director general JSC Georgian Oil and gas Corporation: „Georgia este țară de tranzit, este situată între Europa și Asia și, în mod natural, această localizare ne-a oferit acest rol foarte important. Noi găzduim numeroase proiecte energetice internaționale și contribuim puternic la securitatea energetică a țărilor europene. Am vrea să transmitem un mesaj clar, și anume că noi vrem să dezvoltăm și să consolidăm acest rol și să contribuim mai mult la securitatea energetică a Occidentului. (…) Se apropie iarna, și există probleme, dar astăzi m-am bucurat să văd că există solidaritate. Am fost cu toții de acord că, dacă lucrăm împreună, vom reuși să trecem peste această iarnă cu bine. Și, dacă rămânem uniți, cred că vom depăși toate problemele”.

Alparslan Bayraktar, Ministru adjunct, Ministerul Energiei şi Resurselor Naturale, Turcia: „Prioritatea numărul unu la ora actuală este securitatea aprovizionării, sustenabilitatea. Ne concentrăm pe surse regenerabile, eficiență energetică, energie nucleară şi gaz natural, pentru că noi considerăm că gazele naturale vor juca un rol esențial în tranziția energetică pe piața energiei din Turcia”.

Péter Sztáray, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului, Ungaria: „Solidaritatea există, însă trebuie să rămânem raționali, realiști. Putem să diversificăm aprovizionarea, și cu această cooperare strânsă chiar vom reuși să obținem diversificarea”.

Adina-Ioana Vălean, Comisar european Transporturi: „Criza este un cuvânt folosit de toată lumea când se vorbește de sectorul energetic. Aș vrea să spun că infrastructura din sectorul gazelor a dat dovadă de reziliență. Ne-am crescut nivelul de pregătire în contextul manipulărilor din partea Rusiei. Vom ieși din aceasta criză mai puternici. (…) Trebuie să susținem producția de gaz. Marea Neagră este o zonă cu potențial, alături de bazinul mediteraneean”.

Christina Verchere, CEO OMV Petrom: „Proiectul Neptun Deep schimbă regulile jocului pentru compania noastră şi pentru întreaga ţară, prin securitatea energetică pe care o conferă şi pentru faptul că transformă ţara în hub regional. Proiectul este esenţial pentru ţară, întrucât producţia onshore de gaze este în declin şi este important să vedem surse noi. Trebuie să depășim aceste provocări și să aducem cât mai multe beneficii țării, pentru că acesta este scopul resurselor, să servească țara. Trebuie să existe cadrul de reglementare potrivit. Când nu există, apetitul pentru investiții se reduce”.

Răzvan Popescu, CEO Romgaz: „Dezvoltarea gazelor în Marea Neagră este un obiectiv pe care trebuie să se concentreze întregul stat, dat fiind potențialul strategic al acesteia”.

Mark Beacom, CEO, Black Sea Oil & Gas (BSOG): „Potențialul în Marea Neagră este imens. Am văzut studiile geologice, sunt vești extraordinare să vezi acest potențial și descoperirile ulterioare sunt mult mai promițătoare”.

Franck Neel, Președintele FPPG: „Fundamentele energetice se schimbă chiar în fața ochilor noștri; toate resursele energetice sunt expuse la numeroase volatilități. Pandemia, războiul din Ucraina și seceta severă au creat furtuna perfectă cu care ne vom confrunta în următoarele luni. Criza actuală ne arată că avem nevoie de investiții pentru a aborda cea mai mare vulnerabilitate a sistemului energetic: creșterea producției locale de energie cu resurse locale, diversificarea surselor de aprovizionare la import și avansarea în tranziția energetică”.

François-Régis Mouton, Director Regional pentru Europa, IOGP: „Ce aud aici la Bruxelles este că ne pregătim să repetăm aceleași greșeli din trecut, ceea ce nu este în regulă. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește discuțiile privind măsurile în contextul crizei energetice. Cetățenii vor să se întreprindă acțiuni pentru că nu există o producție de gaze suficientă pentru a răspunde cererii. Totuși, problemele care sunt puse în discuție, cum ar fi plafonarea prețurilor, creșterea taxelor, ar agrava situația pe termen scurt, pentru că ar deveni din ce în ce mai greu să se răspundă cererii și ar fi mult mai greu să crească producția locală”.

Dezbaterile care au avut loc pe parcursul celor două zile ale RIGC 2022 pot fi revăzute aici.

_____

Despre FPPG

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) reprezintă peste 95% din producția internă de petrol și gaze naturale, sectorul de transport petrol și gaze naturale, furnizare gaze naturale, precum și o parte semnificativă din activitățile de rafinare, comercializare și distribuție de produse petroliere din România.

FPPG susține constant principiile stabilității, predictibilității și competitivității cadrului legislativ aplicabil domeniului energetic din România, precum și responsabilitatea companiilor din sector în ceea ce privește siguranța, sănătatea și securitatea operațiunilor și a personalului.

FPPG este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura confederație patronală românească afiliată la International Organization of Employers – IOE și la Business Europe – BE.

Despre IOGP

Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze (IOGP Europe) este vocea industriei producătoare de hidrocarburi din Europa. Cei peste 80 de membri ai săi reprezintă 90% din producția de petrol și gaze naturale a Europei și 40% la nivel global. IOGP Europe sprijină obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică în Europa și solicită un cadru de politică incluziv pentru a ajuta la atingerea acestuia.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului, marcată în fiecare an la 27 septembrie, Storia.ro prezintă evoluția turismului în România și realizează un top al celor mai valoroase hoteluri aflate la vânzare pe platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață.

TURISMUL INTERN ÎN PRIMUL SEMESTRU DIN 2022

Conform Institutului Național de Statistică, s-au înregistrat creșteri ale numărului de turişti români și străini, a capacității de cazare turistică, precum și creșteri ale plecărilor vizitatorilor români în străinătate.

Astfel, capacitatea de cazare turistică a fost cu 6,7% mai mare față de semestrul I al anului 2021, hotelurile deținând cea mai mare pondere (58,6%), urmate de pensiuni agroturistice (15,6%), pensiuni turistice (11,4%), vile turistice (4,3%), hosteluri (3,4%), moteluri (2,9%), în timp ce alte tipuri de structuri au totalizat 3,8%.

Ca indice de utilizare netă a structurilor turistice, calculat prin raportarea numărului de înnoptări la capacitatea de cazare turistică aflată în utilizare, staţiunile balneare au fost pe primul loc, cu 32,1%, urmate cu 28,1% de Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv Tulcea. Pe locul al treilea s-au situat staţiunile din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa – 27,6%. Staţiunile din zona montană au avut un indice de 20,8%, iar zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea, au totalizat 19,5%. 

CU 221,2% MAI MULȚI TURIȘTI STRĂINI

În semestrul I al anului 2022, față de același semestru al anului anterior, turismul din România a înregistrat o creștere de 35,4% ca număr de sosiri. Din partea turiștilor români, sosirile au crescut cu 23,5%, în timp ce din partea celor străini, creșterea este de 221,2%. Din totalul sosirilor, 85,8% au fost turiști români.

Înnoptările turiștilor români au înregistrat o creștere cu 21,4%, în timp ce turiştii străini au înregistrat o creștere la capitolul înnoptărilor cu 215,0%. 

CU 133% MAI MULTE CĂLĂTORII INTERNAȚIONALE
ÎNREGISTRATE ÎN ROMÂNIA 

În primul semestru din 2022, sosirile vizitatorilor străini în România au fost de 5.514,0 mii, în creștere cu 133% faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Cel mai utilizat mod de a călători spre România a fost transportul rutier (76,7% din numărul total de sosiri), urmat de transportul aerian (18,4%), naval (3,7%) şi feroviar (1,2%). 

ROMÂNIA REDEVINE DESTINAȚIE TURISTICĂ – 4,4 MILIOANE DE TURIȘTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A ANULUI 2022

Conform Institutului de Statistică, cifrele din iunie 2022 se apropie de cele din 2019, cel mai bun an turistic dinainte de pandemie. Astfel, numărul turiștilor din România a crescut cu 34% față de iunie 2021, depășind un milion de turiști. Dintre aceștia, 14% au fost străini, în număr de 153.000, dublu față de aceeași lună a anului trecut. 

În prima jumătate a anului 2022, România a fost vizitată de 4,4 milioane de turiști, dintre care 630.000 fiind din afara țării. În topul țărilor de proveniență se află Germania, Israel, Italia, Statele Unite și Franța. Orașele preferate de turiștii străini sunt București și zona Ilfov, urmate de județele Brașov, Cluj, Sibiu și Iași. Atât turiștii români, cât și cei din afara țării, au avut o durată medie de ședere de două zile. 

TOPUL ORAȘELOR DIN ROMÂNIA CU CREȘTERI ÎN TURISM

Cele 5 orașe unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri din perspectiva numărului de turiști, din iunie 2021 până în iunie 2022, sunt: București – cu 116%, ajungând la 1,2 milioane, Cluj – 64%, ajungând la 488.000, Sibiu – 53%, noua valoare fiind 476.000. În Brașov și în Constanța, creșterile au fost de 27%, respectiv 25%, ajungând la 1 milion, respectiv 1,3 milioane de vizitatori.

Bucureștiul a înregistrat cea mai mare creștere și ca număr de înnoptări: 147%, ajungând la 2,3 milioane. Pe locul 2 se află Clujul, cu o creștere de 69%, noua valoare fiind 865.000 înnoptări, urmat de Bihor – 29% și 1,2 milioane de nopți de cazare și de Constanța și Brașov, cu câte 24%, Constanța ajungând la 4,6 milioane de înnoptări, iar Brașov la 2 milioane. 

• Este prima dată când BEI acordă un sprijin financiar unei companii de mobilitate din România și este prima investiție pe care BEI o acordă Autonom Group;
• Această inițiativă va permite celui mai mare furnizor de servicii de mobilitate din România să achiziționeze 895 de vehicule electrice și hibride;
• Închirierea vehiculelor cu emisii reduse de carbon va ajuta utilizatorii persoane juridice să își optimizeze costurile și să își reducă amprenta de carbon;
• Investiția va sprijini reducerea emisiilor, poluării și a zgomotului generat de mașinile oferite spre închiriere.

Noul parteneriat dintre Banca Europeană de Investiții și Autonom va permite creșterea gradului de utilizare a vehiculelor electrice și a celor cu o amprentă redusă de carbon de către companiile din România. Finanțarea de 15 milioane EUR anunțată oficial astăzi, la București, va sprijini accelerarea acestei tranziții pentru a ajuta companiile din România să își reducă amprenta de carbon.

Este prima finanțare pe care Banca Europeană de Investiții o acordă Autonom, cel mai important jucător independent de pe piețele de leasing operațional și rent-a-car din România, cu scopul de a susține tranziția și de a crește gradul de utilizare pe termen lung a mașinilor electrice și hibride de către companii. 

„Astăzi marcăm un moment important în tranziția Autonom spre un viitor mai sustenabil și în tranziția către mijloace de transport green în România. Prima cooperare cu Banca Europeană de Investiții ne aduce o finanțare de 15 milioane de euro destinată îndeplinirii obiectivului de reducere a emisiilor de carbon ale flotei operaționale cu 51% până în 2030 și a poluării din țara noastră”, a declarat Marius Ștefan, CEO și co-fondator al Autonom. 

„Transporturile reprezintă aproape un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale Europei și sunt principala cauză a poluării aerului din orașe. Noua finanțare de 15 milioane EUR acordată Autonom de către Banca Europeană de Investiții va permite ca 895 de vehicule verzi să fie date spre utilizare companiilor din România, iar această nouă cooperare arată cum responsabilitatea climatică poate fi o parte integrantă a investițiilor în companii”, a declarat Christian Kettel Thomsen, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții.

O nouă investiție green pentru transformarea soluțiilor de transport pentru companiile din România

Prima finanțare acordată de către BEI pentru un transport green în România, va permite Autonom să achiziționeze 895 de mașini cu emisii reduse de carbon, din care se estimează că 705 vor fi mașini electrice și 190 hibride. 

De asemenea, Autonom ia în considerare instalarea de panouri fotovoltaice și stații de încărcare electrice în locațiile din țară unde acest lucru va fi posibil, pentru a utiliza energie verde în alimentarea autoturismelor. 

Autonom operează cea mai extinsă rețea de mobilitate din România și furnizează clienților săi, companii și persoane fizice, o varietate de soluții de transport și închirieri auto, prin intermediul a peste 46 de agenții, prezente în peste 33 de orașe din România și Ungaria. 

Anul trecut, Banca Europenă de Investiții a oferit 907 milioane EUR pentru noi investiții în România.În ultimii 31 de ani, Grupul BEI a oferit peste 18 miliarde EUR pentru investiții din sectorul public și privat din România.

În perioada 14-17 septembrie, o delegație a FNGCIMM S.A – IFN, condusă de domnul Dumitru Nancu – directorul general al FNGCIMM, vicepreședinte al AECM și membru în Consiliul de Administrație, a participat la reuniunile Asociației Europene a Instituțiilor de Garantare (AECM), care s-au desfășurat la Viena – Austria.

Delegația FNGCIMM s-a alăturat oficialilor și membrilor AECM din 31țări, membre AECM, de reprezentanți ai Băncii Mondiale, ai Comisiei Europene, ai OECD și ai organizațiilor partenere din America de Sud, Asia și Africa, pentru a dezbate și propune soluții la teme privind tranziția către o nouă economie rezilienta.

Prin participarea reprezentanților României și contribuția acestora adusă în cadrul lucrărilor reuniunii,  FNGCIMM continuă demersurile de creștere a vizibilității internaționale, în vederea dezvoltării și diversificării produselor de garantare și a unei abordări noi, de perspectivă în politicile de garantare. În același timp, susținerea oferită de FNGCIMM a facilitat aderarea Organizatiei de Dezvoltare a Antreprenoriatului (ODA) din Republica Moldova la AECM, având în vedere cooperarea deschisă între ODA si FNGCIMM.

„De la preluarea mandatului de vicepreședinte al AECM am avut două obiective pe termen scurt: primul a fost creșterea ajutoarelor de stat pentru IMM-urile din România, fapt care a fost confirmat prin Decizia Comisiei Europeane nr. C(2022) 6579 /09.09.2022 de aprobare a Schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS- SA.103626 (2022/N), în valoare de 4 mld euro, ceea ce reprezintă cel mai mare sprijin financiar aprobat la nivel European, pentru IMM-urilor. Prin votul Adunării Generale a AECM, din 15.09.2022 de la Viena, am realizat cel de-al doilea obiectiv privind aderarea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului” (ODA) din Republica Moldova, ca membru cu drepturi depline în cadrul Asociației Europene a Instituţiilor de Garantare. Pe lângă satisfacția de a contribui la împlinirea aspirației europene a ODA, nu pot să nu remarc că acest fapt va deschide calea promovării unor produse specifice bilaterale și de vecinatate comune dedicate IMM-urilor, cu implicarea membrilor AECM și spre beneficiul tuturor părților implicate. Ne bucură, de asemenea, decizia de a se organiza în  primavara anului 2023. Sedinta Consiliului de Administratie al AECM, ceea este reprezintă o continuare firească a demersurilor de deschidere instituțională, pe care am abordat-o de la începutul mandatului meu de vicepreședinte AECM”, a declarat domnul Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM.

„Prin aderarea la AECM, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului a realizat un pas important în parcursul pe care și l-a asumat, de a dezvolta o cooperare economică puternică cu principalii parteneri europeni. Mulțumim  Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri din România  și în special domnului Dumitru Nancu, director general al FNGCIMM și vicepreședinte AECM, care ne-a susținut candidatura și ne-a împărtășit din experiența sa bogată, facilitând accesul ODA în AECM. Suntem convinși că această asociere care ne onorează, va contribui la o susținere mai puternică a IMM-urilor din Republica Moldova și a mediului de afaceri, în ansamblul său”, a declarat directorul interimar al ODA, Dumitru Pîntea.

Pe de altă parte, domnul Guy Selbherr – Președintele AECM a apreciat contribuția conducerii FNGCIMM în cadrul forului european:  „Fondul a devenit membru AECM la doar doi ani de la înființare și din 2007 este reprezentat permanent în Consiliul de Administrație al AECM. Mă bucur că Dumitru Nancu este din toamna anului trecut unul dintre vicepreședinții mei. Suntem foarte recunoscători pentru angajamentul dumneavoastră puternic față de familia noastră europeană de instituții de garantare, pentru rolul activ pe care îl jucați în cadrul asociației noastre și pentru contribuțiile dumneavoastră prețioase la munca noastră.”

Tematica evenimentelor AECM și punctul comun al dezbaterilor din cadrul ședințelor adunării generale, a conferinței internaționale si a seminarului, au avut ca focus Promovarea unei schimbări structurale pentru o nouă și sustenabilă Europa-Garanții cu țintă pe start-upuri.

În cadrul sesiunii publice a adunării generale a AECM, a fost reiterată preocuparea pentru susținerea unor economii reziliente în contextul actualei crize, principalul obiectiv fiind Deblocarea viitorului: tranziția rezistentă a IMM-urilor, cu prezentări susținute de către reprezentanții Comisiei Europene, a domnului Kerstin Jorna – director general, Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) și de către doamna Barbara Brandtner, Director Piețe și Servicii financiare din cadrul Direcției Generală Concurență (DG COMP). 

O altă temă de interes care s-a desprins din lucrările reuniunii a fost Interacțiunea instituțiilor de garantare mutuale, private și publice în beneficiul IMM-urilor, vorbitorii din cadrul acestei sesiuni, împărtășind exemple de bune practici din țări precum Franța, Germania, Grecia și Spania.

În cadrul Conferinței Internaționale, susținute în marja lucrărilor AECM, președintele Comitetului OCDE pentru IMM-uri și antreprenoriat (CSMEE), dl.Martin Godel, a propus în prelegerea sa De la criză la redresare: sprijin optim pentru IMM-uri, soluții la provocările perioadei actuale, iar reprezentanții Băncii Mondiale, dl. Pietro Calice, Economist Financiar Senior, Europa și Asia Centrală și  dl. Henk Jan Reinders, Economist din Sectorul Financiar privind Finanțe, Competitivitate și Inovare Global Practice din cadrul aceleași instituții, au continuat în aceeași notă, în cadrul panelului Cum să facem durabile instituțiile de garantare și IMM-urile.

Panelul privind Strategia de transformare corectă pentru instituțiile de garantare, a oferit ocazia exprimării unor opinii din afara spațiului comunitar, cu intervenții remarcabile ale  invitaților din Coreea de Sud și din partea Rețelei globale a instituțiilor de garantare (GNGI), iar în cadrul seminarului anual al GNGI, principala temă supusă dezbaterii a fost „Promovarea schimbării structurale pentru o nouă Europă durabilă – Garanții cu accent pe start-up-uri”. 

Reuniunea Anuală a Rețelei Generale a Instituțiilor de Garantare s-a încheiat cu o dispoziție principală: „Greening the Guarantee World”.

În marja reuniunilor, reprezentanții României au avut intalniri de networking și discutii bilaterale cu reprezentantii: SOCAMA(Franta), SAECA(Spania), WORLD BANK (biroul de reprezentare de la Viena), COMISIA EUROPEANA (DG COMP), BPI FRANCE, AWS(Austria), GARANTIQA(Ungaria), ODA(Republica Moldova), SME United, HDB Bank (Grecia), KOREG (Coreea de Sud) si cu presedintele AECM precum si cu Secretarul General al Organizatiei. În cadrul acestor întâlniri, a fost reiterată deschiderea părților pentru colaborarea directă sub egida AECM pentru transferul de bune practici și identificarea unor noi produse adecvate pietelor comune pentru susținerea IMM-urilor.