Cel mai mare portofoliu al unui investitor individual prin intermediul platformei este de aproximativ 450.000 de euro

• Investitori din cadrul unor companii precum Cyscale și KFactory au realizat exit-uri cu un randament al investițiilor de până la 4.75x prin intermediul pieței secundare
• S-a lansat SeedBlink Circle, o comunitate adresată membrilor activi pentru a facilita interacțiunea și schimbul de idei
• Valoarea medie a portofoliului unui investitor SeedBlink: 20.000 de euro 
• Proces investițional simplificat, prin integrarea cu DocuSign care permite investitorilor să semneze electronic direct pe platformă

SeedBlink, platforma europeană de co-investiții în start-upuri de tehnologie, lansează piața secundară în cadrul căreia investitorii pot tranzacționa între ei activele pe care le dețin, crescând astfel șansele de a realiza profituri din investițiile din portofoliu. 

Această primă versiune de piață secundară conține instrumentele și infrastructura care permit investitorilor să cumpere și să vândă în siguranță activele, prin intermediul platformei, în momentul unei runde noi de finanțare. SeedBlink urmează ca până la finalul anului curent să extindă aceste funcționalități și în afara rundelor noi, oferindu-le investitorilor posibilitatea să tranzacționeze activele tuturor companiilor din portofoliu.

Câteva iterații au fost deja testate și folosite de acționari în cadrul unor companii precum Cyscale și KFactory, cu un randament al investițiilor între 2.5 și 4.75x. 

Cea mai mare sumă totală investită într-un portofoliu prin intermediul platformei: aproximativ 450.000 de euro 

Lansată la începutul anului 2020, platforma SeedBlink a facilitat aproape 3.000 de investiții în peste 60 de start-upuri tech europene. Valoarea medie a portofoliului este de 20.000 de euro, iar valoarea maximă totală investită de un singur investitor este de aproape jumătate de milion de euro. În jur de 25% din investitorii activi au un portofoliu cu peste cinci companii, cel mai diversificat având 30 de companii.

„Platforma SeedBlink oferă un proces de exit simplu și foarte bine pus la punct. A durat foarte puțin să vând acțiunile, iar SeedBlink a intermediat procesul foarte eficient”, declară Cristian Ignat, CEO Aggranda, Fondator Canopy.

„Apreciez că am parcurs un ciclu întreg în relația cu SeedBlink prin exitul Cyscale. Practic am parcurs întreg flow-ul platformei, de la analiza oportunității și investiția în proiectul Cyscale, până la exitul intermediat de platformă.  Această validare îmi conferă încredere pentru a mă expune în continuare pe SeedBlink în anumite start-upuri”, spune Florin M. Pop, Managing Partner la Primainvest Capital Management. 

„Investițiile în start-upuri au un profil ridicat de risc, iar investitorii ar trebui să investească doar atât cât își pot permite să piardă. Inevitabil, apreciem primele rezultate doveditoare ale performanței companiilor din portfoliu și validarea modelului riguros de selecție. Ne dorim să reinventăm investițiile în tehnologie prin eliminarea barierelor de intrare, cu praguri de acces mai mici, o platformă digitală bazată pe date, o piață secundară unică și un ecosistem cu sinergii evidente, construit din firme de venture capital, business angels și investitori individuali din Europa”, spune Andrei Dudoiu (foto), Managing Partner & Presedinte al BoD SeedBlink.

SeedBlink Circle – o comunitate dedicată investitorilor și fondatorilor

Pe lângă lansarea pieței secundare, compania a lansat SeedBlink Circle, o comunitate adresată membrilor activi, pentru a facilita interacțiunea și schimbul de idei.

SeedBlink Circle este un instrument de interacțiune creat special pentru ca investitorii să își împărtășească expertiza și experiența pentru a influența creșterea portofoliului și a afacerilor lor, iar fondatorii să se implice și să rămână în strânsă legătură cu o rețea performantă de parteneri care cred în ideea lor, accelerând spre conceptul propriu-zis de smart money. Acest instrument, integrat cu platforma, este disponibil doar companiilor din portofoliu și investitorilor activi. 

SeedBlink a adaugat mai multe îmbunătățiri pe platforma de investiții și pe website, printre cele mai importante fiind  simplificarea procesului investițional. Astfel, prin integrarea cu DocuSign, un software dedicat, investitorii pot să semneze electronic contractele de facilitare a investițiilor și actele adiționale direct pe platformă, de pe laptop sau smartphone.

Începerea sezonului de concedii în primul an fără restricții determină mulți angajați români să își evalueze stilul de viață din ultimii doi ani. Doar 27% dintre români au reușit să aibă un regim de viață sănătos în timpul pandemiei, prin menținerea activității fizice și atenție la alimentație, și aproape 4 din 10 angajați români spun că au luat în greutate în ultimii doi ani, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs. 

Pentru 20% dintre angajați, faptul că nu au mai mers fizic la birou, ci și-au mutat activitatea acasă în pandemie a fost principalul factor care a contribuit la schimbarea stilului de viață. Teama de a pierde jobul sau de a se îmbolnăvi, dar și efectele sociale ale pandemiei de Covid-19 au influențat rutina în cazul altor 30% dintre angajați, în timp ce restul au amintit despre stresul de la job (9%), volumul mare de muncă (7%), programul lung de lucru (6%) și problemele de sănătate (3%). Doar 25% spun că nu au făcut nicio schimbare în stilul de viață în această perioadă. 

Peste 19% recunosc că nu au făcut mișcare și nici nu au acordat atenție alimentației în ultimii doi ani. În schimb, alți 17% s-au concentrat mai mult pe a mânca sănătos și mai puțin pe sport, în timp ce doar 6% au avut activitate fizică în mod regulat. 30% și-au menținut obiceiurile în ciuda schimbării contextului, mai arată sondajul BestJobs. Dintre angajații care au constatat creșterea în greutate, 71% spun că au luat până în 5 kilograme, 16% între 6 și 10 kilograme, în timp ce 13% au adăugat peste 10 kilograme. 

Din primăvara acestui an, odată cu ridicarea restricțiilor anti-Covid 19, 57% dintre angajați sunt preocupați de schimbarea stilului de viață în vederea scăderii în greutate. În acest sens, peste 47% fac plimbări lungi zilnic sau cât de des este posibil și le permite programul de la locul de muncă, în timp ce peste 30% mănâncă mai puțin și au mai multă grijă la alimentele pe care le consumă.

Obiceiurile nesănătoase adoptate în raport
cu munca, în timpul pandemiei

70% dintre români consideră că lipsa activității fizice este principalul factor care a contribuit la creșterea în greutate, mai ales că 43% simt că volumul ridicat de activitate de la locul de muncă îi împiedică să facă exerciții fizice înainte sau după program. Alți 46% dintre angajați au spus că mâncatul pe fond de stres a contribuit cel mai mult, în timp ce 42% consideră că statul la birou pentru o perioadă lungă de timp, fără pauze de mișcare, a avut un impact negativ asupra greutății lor.

Aproape jumătate dintre angajați și-au propus să slăbească înainte de a merge în concediu și mare parte dintre ei consideră că angajatorul i-ar putea sprijini în acest demers, mai ales că stilul de viață este foarte mult influențat de activitatea la job. Astfel, aproape 32% din aceștia se așteaptă ca angajatorul să le ofere un program mai flexibil, pentru a putea face sport mai des, peste 21% se așteaptă ca volumul de muncă să fie redus, iar peste 20% consideră că ar fi potrivit ca angajatorul să le ofere un abonament la sală.

Sondajul a fost efectuat în perioada 7 – 24 iunie pe un eșantion de 1.117 utilizatori de internet din România.

Pentru următoarele trei cicluri ale derulării în alternanță anuală, Festivalul Internațional „George Enescu” (ediția următoare, 27 august-24 septembrie 2023) și Concursul Internațional „George Enescu” (2022) beneficiază de conducerea asigurată de dirijorul Cristian Măcelaru în calitate director artistic. Latura organizatorică este asigurată, ca și până acum, de Artexim, director interimar, Cristina Uruc.

În contextul prezentării noii conduceri și a unor repere din programul evenimentelor, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a înmânat organizatorilor diploma de Înalt Patronaj al Preşedintelui României oferit festivalului și concursului George Enescu.

Ministrul culturii, Lucian Romaşcanu, a oferit informații de ordin economic și logistic privind cadrul organizării și desfășurării. În esență, este vorba despre  amendarea Ordonanţei guvernului nr. 51/1998, pentru finanţarea proiectelor culturale, în sensul introducerii finanțării multianuale și a posibilității declarării prin ordin al ministrului a unor proiecte culturale ca fiind proiecte strategice, în această calitate putând să primească finanţare separate în cazul unei imposibilități de susținere din bugetul ministerial inițial.

Sub aspectul infrastructurii, în condițiile persistenței problemei referitoare la (in)existența unei săli de concerte adecvate unui astfel de eveniment, ministrul a subliniat desfășurarea unor demersuri pentru preluarea, din nou, a Sălii Palatului de la RAAPPS. Eșalonat, se va face întâi o intervenție pentru ameliorarea condițiilor de acustică la ediția 2023 a festivalului și, ulterior, va fi obţinută o finanţare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru definitivarea proiectului. Situația terenului pentru construirea unei săli de concerte rămâne incertă, cu trimiteri și conexiuni la nivelul municipalității bucureștene. 

Foto: Alex. Damian

De Ziua Internațională a Dunării, 29 iunie, Administrația Națională „Apele Române” lansează filmul documentar „Spune-mi despre Dunăre!”, producție proprie 100%, recomandat ca resursă documentară care „prezintă Dunărea din perspectiva beneficiilor și a potențialului său unic (hrană, cale de transport, habitat sau hidroenergie). Prezentarea unor construcții de infrastructură rutieră (poduri) din administrarea Ministerului Transporturilor și al structurilor din subordine, precum și a hidrocentralei de la Porțile de Fier din administrarea Hidroelectrica au drept scop abordarea Dunării din perspectiva utilităților sale multiple. 

În același timp, orașele de la Dunăre sunt prezentate printr-o împletire de obiceiuri, istorii și obiective turistice. Aici au apărut și trăiesc comunități întregi care se dezvoltă pe baza beneficiilor pe care le oferă Dunărea”. 

ANAR reamintește că, „de 28 de ani, România susține, în calitate de semnatară a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, acțiunile și evenimentele comune organizate în bazinul Dunării”. 

Filmul „Spune-mi despre Dunăre!”

• Un studiu realizat de Forumul bunurilor de larg consum și EY a colectat opiniile liderilor din întreaga industrie a bunurilor de larg consum
• Liderii companiilor și-au împărtășit ideile cu privire la măsurile necesare pentru a accelera progresul în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU
• Publicarea raportului a coincis cu reuniunea la nivel înalt a CGF, care a avut loc la Dublin în intervalul 20-23 iunie 2022 

Forumul bunurilor de larg consum (Consumer Goods Forum, CGF) și EY au publicat un nou raport cu opiniile liderilor din industria bunurilor de larg consum, care subliniază prioritățile stringente pe care sectorul trebuie să le adopte pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU până la termenul limită din anul 2030. 

La jumătatea intervalului până la termenul limită 2030 (de la stabilirea ODD în 2015), liderii companiilor sunt optimiști în legătură cu posibilitatea obținerii unor progrese mai rapide prin intermediul a cinci măsuri de accelerare a impactului. Cele cinci domenii prioritare identificate care vor ajuta membrii CGF și alte companii din întreaga industrie să accelereze progresul sunt:

1. Colaborare în vederea obținerii succesului – Profitabilitatea și concurența în materie de venituri fac parte dintr-o economie sănătoasă, dar rezolvarea problemelor sistemice ale durabilității necesită colaborare. Companiile producătoare de bunuri de larg consum se pot ridica la înălțimea provocărilor viitoare, de la combaterea schimbărilor climatice la reducerea inegalităților la nivel mondial, numai dacă își unesc eforturile.
2. Cuantificarea progreselor și efectelor – Companiile nu pot gestiona ceea ce nu măsoară și există o nevoie clară de integrare a ODD în alte sisteme și de elaborare a unor standarde internaționale sau regionale uniforme. Numărul tot mai mare de sisteme face ca acest lucru să fie dificil, însă organizațiile la nivel de ramură, cum este CGF, au puterea de a se consulta și de a milita pentru standarde uniforme. 
3. Integrarea durabilității în ADN-ul companiei – Companiile care integrează ODD în cultura lor operațională, eventual prin recompense și stimulente, au mult mai multe șanse de a le atinge. 
4. Implicarea consumatorilor în procesul de atingere a ODD – Companiile producătoare de bunuri de larg consum ocupă o poziție privilegiată care le conferă o mare putere, dar și o mare responsabilitate în modelarea consumului. Acestea pot stimula un comportament mai bun din partea consumatorilor și pot crește gradul de conștientizare cu privire la ODD în moduri care nu sunt la îndemâna altor actori interesați. Consumatorii recompensează acele companii care procedează corect în direcția îmbunătățirii stării de sănătate a comunităților. Acele companiile care nu acționează în privința problemelor sociale și de mediu stringente, vor fi lăsate în urmă.
5. Toate ODD trebuie sprijinite, dar trebuie acordată prioritate domeniilor în care companiile au puterea de a produce schimbările cele mai mari – Indiferent dacă este vorba de malnutriție, de salubritate sau de deșeuri, anumite companii pot avea o contribuție mai mare decât altele la atingerea anumitor ODD, în funcție de experiența și sfera lor de influență. Stabilirea unor obiective concrete va ajuta companiile să aducă schimbări tangibile în domeniile cele mai potrivite pentru ele.

Raportul, elaborat în colaborare cu echipele EY și publicat chiar înainte de reuniunea globală la nivel înalt a CGF, care a avut loc la Dublin în perioada 20-23 iunie, cuprinde interviuri cu lideri a 13 dintre cele mai mari companii producătoare de bunuri de consum din lume: Ahold Delhaize, Alibaba Group, Ajinomoto Group, A.S. Watson Group, The Coca-Cola Company, DFI Retail Group, Grupo Éxito, Kerry Group, Kirin Holdings, Musgrave Group, Procter & Gamble, Unilever și Woolworths Holdings. 

Raportul a evidențiat, de asemenea, faptul că numeroase companii consideră că activitățile lor accelerează o schimbare de mentalitate, de la a considera obiectivele de durabilitate drept „ceva preferabil”, la a fi văzute în prezent ca fiind parte integrantă a succesului. Acest lucru reflectă prioritatea din ce în ce mai mare acordată schimbărilor climatice în rândul consumatorilor, alături de biodiversitate, acestea fiind prezentate ca principalele priorități în studiul EY Future Consumer Index. Totodată, și tehnologia permite această schimbare, prin faptul că face ca evaluarea și progresul durabilității să fie mai viabile și mai accesibile. La rândul său, această situație poate accelera progresele pe care companiile le fac în direcția atingerii ODD și poate susține noi sisteme și măsurători care să urmărească și să amelioreze efectele.

Wai-Chan Chan, director general al The Consumer Goods Forum, a declarat: „Intervalul de timp rămas până în 2030, termenul limită pentru atingerea ODD, este scurt. Dar putem și trebuie să construim o lume mai rezistentă la șocuri, în care nimeni să nu fie lăsat în urmă. Industria bunurilor de larg consum are un rol esențial în atingerea ODD, iar colaborarea nu a fost niciodată mai importantă ca acum pentru îndeplinirea acestui scop. Noul nostru raport subliniază importanța solidarității mediului de afaceri. Companiile poartă o responsabilitate fără precedent: problemele globale stringente ale societății nu pot fi rezolvate de către guverne, mediul de afaceri, organizațiile civice sau de către cetățeni acționând în mod solitar. S-au făcut pași mari în accelerarea măsurilor de acțiune pozitivă, dar trebuie să ne autodepășim cu toții și să facem mult mai multe eforturi, pentru a putea îndeplini ODD până în 2030. Printr-un etos al cooperării, ne putem împărtăși cunoștințe și ne putem uni resursele pentru a inova și a ne adapta”. 

CGF este singura organizație condusă de directorii generali ai companiilor membre care reprezintă atât producătorii, cât și comercianții cu amănuntul la nivel global. Rețeaua sa de lideri își reunește eforturile pentru a accelera schimbările care au efecte pozitive durabile asupra oamenilor, planetei și mediului de afaceri, folosind influența CGF pentru a încuraja adoptarea de practici și standarde la nivel mondial. 

Prin activitatea sa, CGF întreprinde deja demersuri semnificative pentru a contribui la îndeplinirea mai multor ODD, printre care:

• Obiectivul 1 – Eradicarea foametei 
• Obiectivul 12 – Consum și producție responsabile 
• Obiectivul 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor
• Obiectivul 15  – Viața terestră. 

Rețeaua CGF este o dovadă a beneficiilor cooperării în abordarea marilor probleme. De exemplu, membrii săi au lucrat constant în timpul pandemiei pentru a asigura menținerea circulației bunurilor esențiale de-a lungul lanțurilor de aprovizionare și până la rafturile comercianților cu amănuntul. În același timp, au depus eforturi pentru a proteja sănătatea și bunăstarea angajaților și clienților lor, înregistrând în același timp progrese importante în abordarea unor probleme cheie, precum deșeurile de plastic și defrișările. Membrii Coaliției pentru acțiune în privința deșeurilor de plastic din cadrul CGF, care reprezintă împreună peste 10% din piața globală a ambalajelor din plastic, au făcut front comun în direcția stabilirii unor reguli de bune practici pentru proiectarea, producția și reciclarea plasticului, în vederea accelerării trecerii la o economie circulară. Totodată, Coaliția pentru acțiune pozitivă în privința pădurilor din cadrul CGF a publicat anul trecut primul său raport, angajându-se să raporteze în baza unor măsurători care să permită încetarea defrișărilor în scop de consum. 

Kristina Rogers, lider EY Global Consumer, a declarat: „Colaborarea între companii, autorități și organizații neguvernamentale va fi esențială pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă acum, când ne aflăm la jumătatea parcursului în această direcție. Însă, companiile din industria bunurilor de larg consum au și o ocazie unică de a îi implica pe consumatori în acest demers în moduri care nu se află la îndemâna altor actori interesați. Aceste companii nu numai că dețin o poziție de influență semnificativă, dar au și responsabilitatea de a modela și inspira comportamente mai bune de consum, crescând gradul de conștientizare a obiectivelor și creând emulație în vederea obținerii unor reale progrese în direcția îndeplinirii ODG”.

Georgiana Iancu (foto), Partner, Leader Consumer Products & Retail EY Romania, a declarat: „Afacerile din domeniul bunurilor de consum privesc din ce în ce mai mult spre bunele practici ce le ajută spre o sustenabilitate cât mai mare. Modul de măsurare al succesului unei companii s-a schimbat față de acum 20 de ani, în prezent succesul este probat atât după rezultatele comerciale cât și după nivelul de adeziune al consumatorilor la valorile spre care o companie se îndreaptă. Toate acestea în linie și cu concluziile desprinse din ultimul studiu Future Consumer Index al EY România, de la finalul lunii aprilie, care arată că sustenabilitatea este un aspect care influențează din ce în ce mai mult decizia de cumpărare.”

Raportul este disponibil pentru descărcare aici

Lansat de grupul Schwarz în 2022, River Cleanup Collective @Dunăre este un program de colectare a plasticului din Dunăre, ce are loc simultan în țările riverane Dunării unde Grupul este prezent.

În România, în cadrul programului River Cleanup Collective @Dunăre, atât Kaufland România, cât și Lidl România vor avea acțiuni de colectare a plasticului de pe malurile Dunării. Astfel, Kaufland România va organiza pe 3 septembrie 2022 o serie de acțiuni de ecologizare pe malurile Dunării și la vărsarea celor mai mari afluenți în Dunăre, râurile Cerna, Jiu, Olt și Argeș, împreună cu partenerul său strategic, Asociația Act for Tomorrow. Cu ocazia acestui program, Lidl România lansează România Limpede și își continuă angajamentul de a implementa programe pe termen lung pentru protejarea mediului. Astfel că, pentru a colecta plasticul de pe Dunăre, în perioada 1-7 septembrie 2022, România Limpede aduce împreună voluntari din echipa Lidl și 3 ONG-uri, cu care retailerul deja colaborează: ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), Mai Mult Verde și WWF România, pentru a realiza acțiuni de ecologizare, cât și de educare și prevenție asupra poluării cu plastic, pentru un viitor mai bun.

Ca parte din REset plastic, strategia sa internațională din domeniul plasticului, grupul Schwarz a demarat River Cleanup Collective @Dunăre, un program de colectare a plasticului în țările riverane Dunării. Astfel, în țările în care este prezent Grupul, prin companii precum Lidl și Kaufland și prin care trece Dunărea, vor avea loc simultan, în perioada 1 – 15 septembrie 2022, acțiuni de colectare a plasticului din apa și de pe albiile fluviului. Acțiunea răspunde ariei REmove, din cadrul strategiei REset Plastic, prin care grupul Schwarz contribuie activ la eliminarea deșeurilor de plastic din mediul înconjurător. Celelalte arii din strategia REset Plastic sunt: REduce (renunțarea la plastic atunci când este posibil și sustenabil), REdesign (optimizarea ambalajelor), REcycle (închiderea circuitului reciclării), REsearch (investiții în cercetare și dezvoltare) și împreună constituie abordarea Grupului în problematica plasticului, într-o manieră holistică. Acțiunile River Cleanup Collective @Dunăre se vor desfășura în Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Ungaria. 

Kaufland România împreună cu partenerul strategic Asociația Act for Tomorrow, alături de care a dezvoltat programul strategic de protejare a apelor Acționăm pentru Ape – A.P.A, va organiza pe 3 septembrie 2022 acțiuni de ecologizare pe malurile Dunării și la vărsarea celor mai mari afluenți în Dunăre, râurile Cerna, Jiu, Olt și Argeș. Pentru acțiunea River Cleanup Collective sunt vizate zonele cu cele mai mari acumulări de deșeuri, ce vor fi curățate pe 3 septembrie. Voluntari din comunitatea locală și angajați Kaufland din toată țară se vor echipa cu mănuși, mincioguri și saci pentru a curăța malurile Dunării de deșeurile care sufocă natura. Pentru a acoperi zonele greu accesibile, se va interveni cu caiace, iar „vedeta” ecologizărilor va fi Ebisu, prima ambarcațiune din Europa, 100% electrică, cu zero emisii de carbon, care colectează deșeurile din apă. Ambarcațiunea, denumită EBISU după zeul japonez considerat protectorul apelor, este compusă dintr-un motor electric, alimentat cu energie din baterii model Tesla 3. Noutatea constă în încărcarea directă de la panourile solare, care îi conferă independenţă deplină în procesul de colectare a deşeurilor. Într-un interval de câteva ore, Ebisu poate colecta peste 300 kg (plastic, sticle, metal, textile), cu lățimi de până la 80 cm. 

În cadrul River Cleanup Collective @Dunăre, Lidl va implementa acest program sub umbrela România Limpede, în cadrul căruia unește 3 ONG-uri cu care colaborează pe termen lung pentru protejarea mediului. ASAP, Mai Mult Verde și WWF România vor desfășura acțiuni de ecologizare a Dunării, în perioada 1 – 7 septembrie 2022. Lidl este o companie care acționează cu responsabilitate față de oameni, societate și mediu în toate domeniile sale de activitate. Astfel că, cele 3 ONG-uri, împreună cu voluntari din echipa Lidl, vor participa la acțiuni de combatere a poluării cu plastic ale Dunării.  

Astfel, Mai Mult Verde, asociația cu care Lidl România implementează programul Cu Apele Curate, va organiza o serie de acțiuni de ecologizare de la punctul de intrare al Dunării în țară, până la Galați. Activitățile de combatere a poluării cu plastic vor fi completate de două proiecții de filme tematice, la Giurgiu și Oltenița, menite să atragă atenția atât asupra problemei, cât și asupra soluțiilor potrivite pentru a păstra apele curate.

Mai mult, ASAP va organiza workshopuri în Giurgiu, Călărași, Brăila și Galați. Participanții vor avea ocazia să învețe cum să spele corect plasticul, folosindu-se de plasticul strâns din Dunăre de către Asociația Mai Mult Verde,  ca apoi să poată realiza din acest plastic diverse obiecte utile traiului de zi cu zi.

În aceeași perioadă, WWF România va organiza o ecologizare-maraton în care vor implica autorități locale, cu opriri ale Patrulei Zero Platic în puncte-cheie din zona Deltei, unde vor fi organizate activități pentru tinerii din comunitate.