• Salariul minim ar trebui să asigure un standard de viață decent
• Normele UE vor respecta practicile de stabilire a salariilor de la nivel național
• În țările în care negocierea colectivă acoperă mai puțin de 80% din lucrători, aceasta va fi consolidată 
• Dacă normele sunt încălcate, lucrătorii, reprezentanții lor și membrii de sindicat au dreptul la reparații

Salariile minime din toate țările UE ar trebui să permită standarde de viață și de muncă decente, iar statele membre ar trebui să promoveze negocierea colectivă a salariilor.

Cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, Parlamentul a adoptat miercuri o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE.

Legislația UE, convenită cu Consiliul în iunie, urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și/sau de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

Evaluarea caracterului adecvat al salariului minim

Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă națională, însă statele membre trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor. Pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut.

Încurajarea negocierilor colective

Potrivit noilor norme aprobate astăzi de eurodeputați, negocierea colectivă la nivel de sector și la nivel intersectorial este un factor esențial în asigurarea unui nivel adecvat al salariului minim și, în consecință, trebuie încurajată și consolidată. În țările în care negocierea colectivă acoperă mai puțin de 80% din lucrători, statele membre trebuie să stabilească – cu implicarea partenerilor sociali – un plan de acțiune pentru creșterea gradului de acoperire al acesteia.

Monitorizarea și dreptul la reparații

Textul convenit obligă țările UE să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv o monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a combate subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă, nedeclararea orelor suplimentare sau creșterea intensității muncii.

Raportorul Dennis Radtke (PPE, Germania) a declarat: „Situația actuală demonstrează încă o dată în mod clar că avem nevoie de un parteneriat social solid și funcțional în Europa. Politica nu poate oferi un răspuns cuprinzător la fiecare aspect al acestei crize.”

Raportoarea Agnes Jongerius (S&D, Olanda) a declarat: „Prețurile alimentelor, energiei și locuințelor sunt în creștere. Oamenii se străduiesc cu adevărat să facă față cheltuielilor de zi cu zi. Nu avem timp de pierdut, munca trebuie să aducă din nou beneficii. Această directivă stabilește standardele pentru cum ar trebui să arate un salariu minim adecvat. În același timp, oferim un impuls negocierilor colective, astfel încât mai mulți lucrători să fie mai bine protejați.”

Se preconizează ca acordul să fie aprobat oficial de Consiliu în septembrie. Statele membre au apoi la dispoziție doi ani pentru a se conforma directivei.

În iulie membrii Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale au susținut acordul neoficial la care s-a ajuns cu Consiliul la 6 iunie 2022.

Cele mai mari salarii minime sunt în Luxemburg, Irlanda și Germania, iar cele mai mici în Bulgaria, Letonia și Estonia. În UE 21 din 27 de țări au salariu minim prevăzut de lege, iar în celelalte șase (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia) nivelurile salariilor sunt determinate prin negocieri salariale colective.

Comisia Europeană propune o intervenție de urgență pe piețele europene ale energiei pentru a face față recentelor creșteri dramatice ale prețurilor.

UE se confruntă cu efectele unei neconcordanțe grave între cererea și oferta de energie, în mare parte din cauza utilizării continue ca armă a resurselor energetice de către Rusia. Pentru a reduce presiunea sporită pe care această situație o exercită asupra gospodăriilor și întreprinderilor europene, Comisia face acum un pas înainte în abordarea acestei probleme, propunând măsuri excepționale de reducere a cererii de energie electrică, care vor contribui la reducerea costului energiei electrice pentru consumatori, precum și măsuri de redistribuire a excedentului de venituri din sectorul energetic către consumatorii finali. Acest lucru este urmarea măsurilor convenite anterior privind umplerea instalațiilor de stocare a gazelor și reducerea cererii de gaze naturale în vederea pregătirii pentru iarna următoare. De asemenea, Comisia își continuă activitatea de îmbunătățire a lichidității pentru operatorii de pe piață, de reducere a prețului gazelor naturale și de reformare a organizării pieței energiei electrice pe termen lung. 

Primul răspuns pentru a face față prețurilor ridicate este reducerea cererii. Acest lucru poate avea un impact asupra prețurilor energiei electrice și poate avea un efect global de calmare a tensiunilor de pe piață. Pentru a viza cele mai scumpe ore de consum al energiei electrice, atunci când producția energiei electrice pe bază de gaze naturale are un impact semnificativ asupra prețului, Comisia propune obligația de a reduce consumul de energie electrică cu cel puțin 5 % în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre vor trebui să identifice 10 % din totalul de ore, care au cel mai mare preț preconizat, și să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf.Comisia propune, de asemenea, ca statele membre să urmărească reducerea cererii globale de energie electrică cu cel puțin 10 % până la 31 martie 2023. Acestea pot alege măsurile adecvate pentru a realiza această reducere a cererii, care pot include compensații financiare. Reducerea cererii în perioadele de vârf ar duce la o reducere a consumului de gaze cu 1,2 miliarde de metri cubi în timpul iernii. Creșterea eficienței energetice este, de asemenea, o parte esențială a îndeplinirii angajamentelor noastre în materie de climă din cadrul Pactului verde european.

Comisia propune, de asemenea, un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali”, și anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară și lignitul, care furnizează energie electrică în rețea la un cost mai mic decât nivelul prețului stabilit de producătorii „marginali” mai scumpi. Acești producători inframarginali au realizat venituri excepționale, cu costuri de funcționare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creșterea prețului angro al energiei electrice pe care îl practică. Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 EUR/MWh. Acest lucru va permite producătorilor să își acopere costurile de investiții și de funcționare fără a afecta investițiile în noi capacități, în conformitate cu obiectivele noastre privind energia și clima pentru 2030 și 2050. Veniturile care depășesc plafonul vor fi colectate de guvernele statelor membre și utilizate pentru a-i ajuta pe consumatorii de energie să își reducă facturile.Statele membre care comercializează energie electrică sunt încurajate, în spiritul solidarității, să încheie acorduri bilaterale pentru a partaja o parte din veniturile inframarginale colectate de statul producător în beneficiul utilizatorilor finali din statul membru cu o producție scăzută de energie electrică. Astfel de acorduri trebuie să fie încheiate înainte de 1 decembrie 2022 în cazul în care importurile nete de energie electrică ale unui stat membru dintr-o țară vecină sunt de cel puțin 100 %.

În al treilea rând, Comisia propune o contribuție de solidaritate temporară din profiturile excedentare generate de activitățile din sectoarele petrolier, al gazelor naturale și al rafinăriilor care nu sunt acoperite de plafonul veniturilor inframarginale. Această contribuție limitată în timp ar menține stimulentele pentru investiții pentru tranziția verde. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creștere de 20 % față de profiturile medii din ultimii trei ani. Veniturile ar urma să fie colectate de statele membre și redirecționate către consumatorii de energie, în special către gospodăriile vulnerabile, întreprinderile grav afectate și industriile mari consumatoare de energie. De asemenea, statele membre pot finanța proiecte transfrontaliere în conformitate cu obiectivele planului REPowerEU sau pot utiliza o parte din venituri pentru finanțarea comună a măsurilor de protejare a ocupării forței de muncă sau de promovare a investițiilor în sursele regenerabile de energie și în eficiența energetică.

Într-o nouă intervenție privind normele pieței energiei electrice, Comisia propune, de asemenea, extinderea „Setului de instrumente privind prețurile la energie” disponibil pentru a ajuta consumatorii. Propunerile ar permite pentru prima dată prețuri ale energiei electrice mai mici decât costurile reglementate și ar extinde prețurile reglementate pentru a include și întreprinderile mici și mijlocii.

După cum a anunțatCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• miercuri 7 septembrie președinta Comisiei Ursula von der Leyen, Comisia va continua, de asemenea, să caute alte căi pentru a reduce prețurile pentru consumatorii și industria europeană și pentru a reduce presiunea de pe piață. Comisia își va aprofunda discuțiile cu statele membre cu privire la cele mai bune modalități de reducere a prețurilor gazelor naturale, analizând, de asemenea, diferite idei cu privire la plafonările prețurilor și un rol sporit al Platformei energetice a UE în facilitarea acordurilor privind prețurile mai mici cu furnizorii prin achiziții comune voluntare. De asemenea, Comisia își va continua activitatea în ceea ce privește instrumentele de îmbunătățire a lichidității pe piața utilităților energetice și va revizui cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat pentru a se asigura că acesta continuă să permită statelor membre să ofere un sprijin necesar și proporțional economiei, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile. În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Energie din 9 septembrie, miniștrii energiei din statele membre au aprobat lucrările în curs ale Comisiei în aceste domenii.

Comisia a abordat problema creșterii prețurilor la energie în ultimul an, iar statele membre au pus în aplicare numeroase măsuri la nivel național, pe care Comisia le-a furnizat prin intermediul Setului de instrumente privind prețurile energiei, adoptat în octombrie 2021 și extins în primăvara anului 2022 prin Comunicarea privind intervențiile pe termen scurt pe piață și îmbunătățirile pe termen lung aduse organizării pieței energiei electrice și planul REPowerEU. Situația de pe piața energiei s-a înrăutățit considerabil de la invadarea Ucrainei de către Rusia și prin continuarea utilizării ca armă a resurselor energetice de către Rusia pentru a șantaja Europa, ceea ce a exacerbat o situație deja dificilă a aprovizionării după pandemia de COVID-19. Comisia a propus deja noi obligații minime de stocare a gazelor naturale și obiective de reducere a cererii pentru a facilita echilibrul dintre cerere și ofertă în Europa, iar statele membre au adoptat rapid aceste propuneri înainte de vară.

Pe măsură ce Rusia a continuat să manipuleze aprovizionarea cu gaze naturale, întrerupând livrările către Europa din motive nejustificate, piețele au devenit mai restrictive și mai instabile. Prețurile au crescut și mai mult în lunile de vară, care au fost, de asemenea, marcate de condiții meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice. În special, secetele și căldura extremă au avut un impact asupra producției de energie electrică de către centralele hidroelectrice și nucleare, reducând și mai mult aprovizionarea. Acesta este motivul pentru care Comisia, sub forma unui regulament al Consiliului bazat pe articolul 122  din tratat, propune în prezent o intervenție de urgență pe piața energiei electrice, cu instrumente europene comune pentru a aborda prețurile ridicate și dezechilibrele din sistem dintre furnizorii și utilizatorii finali de energie electrică, menținând în același timp funcționarea generală a pieței interne a energiei și prevenind riscurile legate de securitatea aprovizionării.  

Președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Agresiunea și manipularea Rusiei afectează piețele mondiale și europene ale energiei și trebuie să fim hotărâți în răspunsul nostru. Comisia prezintă astăzi propuneri suplimentare pe care statele membre le pot adopta și pune rapid în aplicare, pentru a reduce presiunea asupra gospodăriilor și întreprinderilor. Suntem în continuare uniți în fața utilizării ca armă a gazelor naturale de către Putin și asigurăm reducerea la minimum a impactului prețurilor ridicate ale gazelor naturale asupra costurilor energiei electrice în aceste vremuri excepționale.”

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans a declarat: „Aceste măsuri fără precedent reprezintă un răspuns necesar la deficitele de aprovizionare cu energie și la prețurile ridicate ale energiei, care afectează Europa. Reducerea cererii este fundamentală pentru succesul general al acestor măsuri: aceasta reduce facturile la energie, împiedică capacitatea lui Putin de a-și folosi resursele energetice ca armă, reduce emisiile și contribuie la reechilibrarea pieței energiei. Un plafon pentru veniturile excedentare va oferi solidaritatea întreprinderilor din sectorul energetic, cu profituri anormal de mari, față de clienții care se confruntă cu dificultăți. Cu toate acestea, mai presus de toate, această criză subliniază faptul că epoca combustibililor fosili ieftini s-a încheiat și că trebuie să accelerăm tranziția către energia din surse regenerabile de origine autohtonă.”

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Intervenția de urgență în organizarea pieței noastre a energiei electrice din prezent va limita veniturile pentru producătorii de energie electrică cu costuri mai mici și va permite luarea unor măsuri excepționale privind reglementarea prețurilor pentru întreprinderi și gospodării. Acest lucru va permite statelor membre să colecteze și să redirecționeze veniturile către cei care au cea mai mare nevoie de sprijin în această perioadă dificilă, fără a submina funcționarea pe termen lung a pieței.”

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat: „Propunerea noastră privind o contribuție de solidaritate din partea industriilor combustibililor fosili va asigura abordarea actualei crize energetice într-un spirit de echitate. În aceste vremuri extrem de dificile pentru un număr atât de mare de întreprinderi care utilizează combustibili fosili, aceste industrii beneficiază de venituri anormal de mari. Prin urmare, este esențial ca acestea să contribuie în mod echitabil la sprijinirea gospodăriilor vulnerabile și a sectoarelor grav afectate, precum și la investițiile enorme din viitor în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice. Pentru că, în fața utilizării ca armă a energiei de către Putin, avem nevoie de un efort colectiv de solidaritate pentru a construi o Europă mai sigură și mai durabilă.”

Comisia Europeană a propus pe 14 septembrie, interzicerea pe piața UE a produselor obținute prin muncă forțată.

Propunerea cuprinde toate produsele, atât cele fabricate în UE pentru consum intern și export, cât și cele importate, fără a viza anumite întreprinderi sau industrii. Această abordare cuprinzătoare este importantă deoarece se estimează că 27,6 milioane de persoane lucrează forțat, în multe sectoare industriale și pe fiecare continent. Munca forțată este practicată cel mai mult în economia privată, dar uneori este impusă și de la nivel de stat. Propunerea se bazează pe definiții și standarde convenite la nivel internațional și evidențiază importanța unei cooperări strânse cu parteneri mondiali. Autoritățile naționale vor fi împuternicite să retragă de pe piața UE produsele fabricate prin muncă forțată, în urma unei anchete. Autoritățile vamale din UE vor identifica și vor opri la frontierele UE produsele fabricate prin muncă forțată.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț, a declarat: „Această propunere va aduce o schimbare reală în combaterea sclaviei moderne, care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Obiectivul nostru este de a elimina de pe piața UE toate produsele fabricate prin muncă forțată, indiferent de locul în care au fost fabricate. Interdicția noastră se va aplica deopotrivă produselor fabricate pentru uz intern, celor destinate exportului și celor importate. Autoritățile competente și autoritățile vamale vor colabora strâns pentru a face ca sistemul să fie robust. Am căutat să reducem la minimum sarcina administrativă pentru întreprinderi, printr-o abordare croită pe situația IMM-urilor. În plus, ne vom aprofunda cooperarea cu partenerii noștri mondiali și cu organizațiile internaționale.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „În geopolitica de azi, avem nevoie de lanțuri de aprovizionare sigure și sustenabile. Nu putem menține un model de consum de bunuri care sunt produse în mod nesustenabil. A fi lideri industriali și tehnologici presupune să fim mai fermi în apărarea valorilor noastre și în stabilirea normelor și standardelor noastre. Piața noastră unică este un atu formidabil pentru a preveni circulația în UE a produselor fabricate prin muncă forțată și este o pârghie pe care o putem utiliza pentru a promova o creștere a sustenabilității în întreaga lume.”

Funcționarea în practică a instrumentului vizând munca forțată

Autoritățile naționale din statele membre vor pune în aplicare interdicția printr-o abordare solidă, bazată pe riscuri și pe asigurarea respectării legislației. Într-o etapă preliminară, ele vor evalua riscurile de implicare a muncii forțate pe baza unor diverse și multiple surse de informații care, în ansamblu, ar trebui să faciliteze identificarea riscurilor și să contribuie la concentrarea eforturilor lor. Ele pot include contribuții din partea societății civile, o bază de date privind riscurile de implicare a muncii forțate, axată pe produse și zone geografice specifice, precum și diligența necesară pe care o desfășoară întreprinderile.

Autoritățile vor demara anchete cu privire la produsele pentru care există suspiciuni întemeiate că au fost fabricate prin muncă forțată. Ele pot solicita informații de la întreprinderi și pot efectua controale și inspecții, inclusiv în țări din afara UE. În cazul în care autoritățile naționale constată implicarea muncii forțate, ele vor dispune retragerea produselor deja introduse pe piață și vor interzice introducerea produselor pe piață și exportarea acestora. Întreprinderile vor fi obligate să elimine produsele în cauză. Autoritățile vamale ale statelor membre vor fi responsabile de asigurarea respectării legislației la frontierele UE.

În cazul în care autoritățile naționale nu pot colecta toate dovezile de care au nevoie, de exemplu din cauza lipsei de cooperare din partea unei societăți sau a unei autorități de stat din afara UE, ele pot lua decizia pe baza faptelor disponibile.

Autoritățile competente vor aplica principiul evaluării bazate pe riscuri și principiul proporționalității, pe tot parcursul procesului. Pe acest fundament, propunerea ia în considerare în mod deosebit situația întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Fără a fi exceptate, IMM-urile vor beneficia de concepția specifică a măsurii și anume, autoritățile competente vor lua în considerare dimensiunea și resursele operatorilor economici în cauză și magnitudinea riscului de implicare a muncii forțate înainte de a declanșa o anchetă. IMM-urile vor avea la dispoziție și instrumente de sprijin.

Comisia va emite orientări în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului în cauză. Orientările vor include îndrumări vizând diligența necesară în materie de muncă forțată și informații privind indicatorii de risc de implicare a muncii forțate. Noua Rețea a UE vizând produsele obținute prin muncă forțată va servi drept platformă pentru coordonarea și cooperarea structurată între autoritățile competente și Comisie.   

Propunerea trebuie de acum să fie discutată și aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene înainte de a putea intra în vigoare. Se va aplica după 24 luni de la intrarea ei în vigoare.

Propunerea urmează angajamentului asumat de președinta von der Leyen în discursul din 2021 privind starea Uniunii. UE promovează munca decentă în toate sectoarele și domeniile de politică, în conformitate cu o abordare cuprinzătoare care vizează lucrătorii de pe piețele interne, din țările terțe și din lanțurile de aprovizionare globale. Ea include standarde fundamentale referitoare la muncă, cum ar fi eliminarea muncii forțate. Comunicarea privind Munca decentă la nivel mondial , prezentată în februarie 2022, stabilește politicile interne și externe pe care UE le utilizează pentru a pune în aplicare munca decentă la nivel mondial, inclusiv prin intermediul parteneriatelor internaționale, al comerțului, al vecinătății și extinderii UE, al combaterii traficului de persoane și al achizițiilor publice.

În plus, UE abordează în mod proactiv încălcările muncii decente, inclusiv munca forțată, în contexte internaționale multiple, cum ar fi Organizația Internațională a Muncii, G7 și Organizația Mondială a Comerțului.

În iulie 2021, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă au publicat orientărimenite să sprijine întreprinderile din UE să ia măsuri adecvate pentru a combate riscul de implicare a muncii forțate în operațiunile lor și în lanțurile lor de aprovizionare, ca punte de legătură către o legislație orizontală cu caracter obligatoriu privind diligența necesară în domeniul în cauză.

În propunerea sa de Directivă privind diligența necesară în materie de sustenabilitate a întreprinderilor adoptată în februarie 2022, Comisia a stabilit obligații în materie de diligență necesară pentru întreprinderile mari prin care să identifice, să prevină, să atenueze și să țină seama de efectele negative efective și potențiale asupra drepturilor omului, inclusiv asupra drepturilor lucrătorilor și a mediului de-a lungul lanțurilor de aprovizionare globale.

• Cheltuielile de vacanță ale străinilor în România, cu Revolut, au crescut cu 86% (vara 2022 vs vara 2021), în timp ce cheltuielile românilor în străinătate au progresat doar cu 68% 
• Deși veștile sunt bune și arată o creștere a atractivității României ca destinație turistică estivală printre utilizatorii Revolut, românii continuă să aloce bugete tot mai mari pentru a-și petrece concediul de vară în străinătate
• Inflația pare să fi afectat doar într-o mică măsură planurile de vacanță ale clienților Revolut, care au reluat călătoriile în vara anului 2022 

Vacanța de vară 2022 a adus o creștere importantă a tranzacțiilor și sumelor cheltuite de utilizatorii Revolut din România și la nivel global, în perioada 15 iunie – 31 august 2022. Cea mai importantă tendință reieșită din datele* super-aplicației financiare a indicat că sumele cheltuite de străinii veniți să petreacă vara în țara noastră au crescut cu 86%, de la aproximativ 25 de milioane de euro la 46 de milioane de euro, în vara 2022 față de vara 2021. În același timp, cheltuielile de vacanță făcute de românii care folosesc Revolut și au ales să meargă în concediu în străinătate cu crescut în 2022 vs 2021 cu 68%, de la 112 milioane de euro la 188 milioane de euro. Studiul nu ia în calcul cheltuielile realizate de turiștii români în țara noastră, ci doar sumele cheltuite de turiștii străini în principalele zone turistice ale României – litoralul, Valea Prahovei și Brașovul, Delta Dunării, Bucovina și Maramureșul, marile orașe cu potențial turistic (București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea).  

    Turiștii străini care au cheltuit cel mai mult în țara noastră au fost cei din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Germania, dar cele mai importante creșteri ale sumelor totale cheltuite în vacanță au fost marcate de turiștii din Grecia (+231%), Portugalia (+162%) și Croația (+161%). Aceste date trebuie corelate, totuși, cu faptul că cei mai numeroși utilizatori Revolut se află în Regatul Unit, iar următoarele piețe ale super-aplicației financiare, după numărul de clienți, sunt România, Irlanda, Polonia, Franța.  

În ceea ce privește destinațiile unde utilizatorii români au cheltuit cele mai mari sume în timpul vacanței de vară, acestea au fost Olanda, Grecia, Regatul Unit, urmate de Italia și Bulgaria. Dacă ne uităm la destinațiile unde turiștii români au cheltuit sume mai mari în vara anului 2022 față de 2021, pe primul loc după rata de creștere a sumelor cheltuite se află Franța (+116%), urmată de SUA (+113%) și Olanda (+100%). 

Deși veștile sunt bune și arată o creștere a atractivității României ca destinație turistică estivală printre utilizatorii Revolut, românii continuă să cheltuiască sume tot mai mari, în timpul verii, pentru a-și petrece concediile în străinătate. Totodată, creșterile înregistrate pe toate categoriile de bugete în 2022 vs. 2021 ne arată că inflația pare să fi afectat doar într-o mică măsură planurile de vacanță ale clienților Revolut, care au profitat din plin de sezonul estival 2022. Dorința consumatorilor de a călători și de a se relaxa în timpul vacanțelor pare că a învins teama de blocaje financiare sau creștere a costului vieții.  

Românii au folosit Revolut pentru servicii turistice, în Olanda, mâncare, în Grecia și shopping în Marea Britanie 

Suma medie a cheltuielilor de vacanță realizate de un turist român cu Revolut a fost de aproximativ 335 euro, iar valoarea medie/tranzacție a fost de 46 euro. Românii au alocat cele mai mari bugete serviciilor turistice (cazare, agenții de turism) către companii înregistrate în Olanda – aproximativ 23 milioane de euro. Grecia și-a reconfirmat poziția de destinație turistică preferată a românilor mai ales pentru gastronomie, dat fiind că al doilea cel mai important buget de cheltuieli de vacanță înregistrat în rândul utilizatorilor Revolut care au călătorit în această țară a fost cel pentru restaurante și cafenele (11,5 milioane de euro). Românii care au petrecut concediile în Marea Britanie au fost cei care au alocat cele mai mari sume cumpărăturilor, astfel că bugetul pentru categoria shopping în această țară s-a apropiat de 8,6 milioane de euro. În privința divertismentului, pe primul loc la sumele încasate de la turiștii români s-a situat Croația, cu peste 4 milioane de euro, iar vecinii din Bulgaria au atras cea mai mare sumă cheltuită în categoria de buget „transport” (aproape 5 milioane de euro).  

În timpul vacanței în străinătate, un român a folosit Revolut pentru a achita servicii de turism în valoare medie de aproximativ 318 euro, servicii de transport în valoare de 131 euro, consumație în restaurante și cafenele în valoare de aproximativ 120 euro, pentru atracții turistice și divertisment – 78 euro și pentru cumpărături diverse – 98 euro. 

Comparativ cu vacanța de vară din 2021, turiștii români utilizatori de Revolut au cheltuit mai mult cu 178% în restaurantele din Irlanda, cu 134% mai mult pe transport în SUA și cu 133% mai mult pentru consumația la restaurant sau cafenea, tot în Statele Unite.

Britanicii au lăsat cei mai mulți bani în România, dar americanii s-au remarcat cu cel mai mare buget individual (168 euro/utilizator) 

    Cele mai mari bugete cheltuite în România în timpul vacanței de vară au provenit de la utilizatorii britanici, care au alocat, în total, peste 26 de milioane de euro achizițiilor de servicii și produse, cu cele mai mari sume cheltuite pentru cumpărături, transport și divertisment. Un utilizator Revolut din Regatul Unit care a ajuns în vară în țara noastră a cheltuit, în medie, 161 euro pe plan local. Dar cea mai mare valoare medie a plăților efectuate de un client Revolut în timpul sejurului în România a fost înregistrată de utilizatorii din Statele Unite ale Americii, cu o sumă medie de 168 euro/utilizator. Pe locul al doilea s-au situat utilizatorii din Olanda, care au cheltuit, în medie, 164 euro în țara noastră, în perioada indicată. 

    Dacă ne uităm la sumele medii totale ale plăților în funcție de categoria de servicii achiziționate, vom constata că turiștii străini alocă cele mai mari sume pentru divertisment (Olanda – 354 euro/utilizator, Germania– 311 euro/utilizator, Regatul Unit –306 euro/utilizator, Franța – 298 euro/utilizator, Austria – 254 euro/utilizator). O explicație ar fi aceea că în timpul verii au loc cele mai mari evenimente și festivaluri organizate în țara noastră (TIFF, Electric Castle, Neversea, Untold, SummerWell etc.) și acestea constituie un important factor de atracție pentru turiștii străini, care alocă bugete mai mari acestei categorii de servicii. 

    Pentru că românii au ca destinații preferate de vacanță Grecia și Bulgaria, ne-am uitat și la cum arată schimburile de turiști între țara noastră și aceste două destinații, dar și la preferințele de vacanță ale turiștilor greci și bulgari care au venit în România. Astfel, bulgarii preferă să cheltuiască în România la shopping (cca 31% din totalul cheltuielilor realizate de turiștii bulgari în țara noastră), în restaurante (27%) și pentru transport (22%). Turiștii greci alocă cea mai mare parte a bugetului pentru consumația în restaurantele, cafenelele și bistrourile din România (38%), pentru shopping (22%) și servicii turistice (20%). Suma medie cheltuită cu Revolut de un turist bulgar în țara noastră, în timpul verii, a fost de 75 euro, în timp ce un turist grec a făcut achiziții de aproximativ 84 euro, în medie, în durata sejurului în România. 

    Datele confirmă parțial tendințele remarcate la începutul sezonului estival, prin intermediul unui studiu realizat în parteneriat cu Reveal Marketing Research**. Potrivit acestui studiu, românii intenționau să aloce în medie un buget de 586 euro pentru vacanță, o sumă  subestimată în raport cu valoarea totală declarată a cheltuielilor pentru întreaga vacanță după categoriile de buget (cazare, transport, mâncare, divertisment) cu aproximativ 30% (739 EURO). Respondenții la acel studiu considerau, înainte de începerea vacanței, că vor aloca circa 39% din buget pentru servicii turistice, 27% pentru mâncare, iar restul sumei se va împărți între transport (17%) și activități de divertisment (17%). 

Întrucât contextul economic era considerat, și la acel moment, la fel ca acum, unul imprevizibil, 43% dintre respondenți considerau că inflația le va afecta în mare măsură planurile de vacanță. Totuși, utilizatorii fintech (dintre care cei mai mulți clienți Revolut) se declarau mai puțin preocupați de creșterea inflației și de impactul acesteia asupra bugetelor lor de vacanță (28%) în comparație cu non-utilizatorii (22%). Tendința a fost confirmată de datele analizate de Revolut pentru cheltuielile de vacanță din vara 2022. 

** Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 24-28.06.2022 pe un eşantion reprezentativ pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1256 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare pentru targetul general este +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.

Innovators for Children 2022 și-a ales câștigătorii: trei startupuri din cele nouă finaliste ale programului au convins juriul în cadrul Pitch Day și vor beneficia de finanțare de 20.000 de euro, de mentorat și consultanță în dezvoltarea produselor lor. Startupurile câștigătoare, Manuscrito, ONE Learning și Investory, propun soluții tech inovatoare care aduc beneficii reale în viețile copiilor și adolescenților din România.

Cea de-a patra ediție a acceleratorului Innovators for Children, organizată de Impact Hub Bucharest și Impact Hub Basel, alături de partenerul strategic UiPath Foundation și sponsorii BRD și Mastercard, a intrat în etapa finală: cele nouă startupuri finaliste ale ediției 2022 și-au prezentat evoluția de pe parcursul programului de accelerare în fața unui juriu format din experți în business, management de proiect, antreprenoriat, sectorul non-guvernamental și marketing. 

La finalul evenimentului au fost desemnați câștigătorii: Manuscrito, ONE Learning și Investory vor primi finanțări nerambursabile în valoare totală de 20.000 de euro și vor intra în următoarea etapă a programului, în care vor avea parte de sesiuni de mentorat, sprijin în creșterea business-ului, o campanie media și de diverse opțiuni de training și consultanță, personalizate nevoilor lor.  

„Ediția a patra a acceleratorului a însemnat creșterea comunității Innovators for Children și o colaborare mai intensă și frumoasă între participanți. Am adus alături de noi în program mentori valoroși, experți în business și social, organizații care lucrează cu copii și care accelerează evoluția antreprenorilor cu care lucrăm. Prin acest efort colectiv, al tuturor celor implicați în program, soluțiile dezvoltate de startupurile participante reușesc să aibă un impact real asupra vieților copiilor și adolescenților din România.”, a declarat Irina Simulescu, Program Manager Impact Hub Bucharest. 

Echipele care au prezentat la Pitch Day au fost jurizate pe criterii precum nevoia și soluția identificate, piața de desfacere, avantajele competitive, proiecții financiare, componența echipei dar și prin prisma evoluției în cele două luni de program. Soluțiile câștigătoare propun antrenarea scrisului de mână pe tablete, dezvoltarea abilităților esențiale celor mici prin activități interactive off-screen și învățarea prin joc a conceptelor financiare de bază. 

„Inovația stă la baza misiunii UiPath Foundation de a sprijini copiii și adolescenții din comunități vulnerabile să-și atingă potențialul maxim și suntem întotdeauna în căutare de noi soluții care să se plieze cât mai bine pe nevoile și realitățile celor înscriși în programele noastre educaționale. Pentru mine a fost o onoare să fac parte din juriul Innovators for Children și am fost surprinsă de creativitatea și implicarea participanților, dar și de modul în care soluțiile propuse folosesc 

tehnologia pentru a crea impact pozitiv în societate. În timpul jurizării am avut în minte două criterii esențiale, și anume: aceste soluții să aibă impact în comunitățile vulnerabile și să fie scalabile, așa că abia aștept să văd evoluțiile viitoare. Le urez mult succes în continuare tuturor celor care au participat în program!”, a declarat Raluca Negulescu-Balaci, Director Executiv, UiPath Foundation.

Soluțiile edutech câștigătoare Innovators for Children 2022 

Manuscrito, finanțată cu 8000 de Euro, este o aplicație pentru tablete care ajută copiii între 4-8 ani să își îmbunătățească scrisul într-un mod interactiv, să învețe să citească și să facă exerciții simple de matematică. Aplicația folosește un model de Machine Learning antrenat pe scrisul celor mici, dezvoltată special pentru nevoile acestora, astfel încât elevii sunt îndrumați în procesul învățării scrierii de mână prin feedback instant. 

„Sunt fericit că echipa Manuscrito a ajuns până în această etapă a programului! Finanțarea primită prin Innovators for Children ne va ajuta să continuăm dezvoltarea produsului, partea de grafică dar și de dezvoltare propriu-zisă, mai ales că ne pregătim de lansarea produsului pe piață. Participarea în acceleratorul Innovators for Children a fost specială pentru noi în sensul în care nu am simțit că e neapărat vorba de o competiție, ci mai degrabă o colaborare între participanți. Ne-a ajutat faptul că toate soluțiile înscrise în program vizează domeniul educației, astfel încât am putut învăța și din feedback-ul primit de alte echipe”, a precizat la finalul evenimentului Paul Pop, cofondator Manuscrito.

ONE Learning, finanțată cu 7000 de Euro, este o platformă și aplicație ușor scalabilă, dedicată părinților și educatorilor, cu ajutorul căreia aceștia pot crea activități practice și interactive (misiuni/ quests) off-screen pentru copii între 3-8 ani. Fiecare activitate combină una sau mai multe dintre abilitățile esențiale pentru școală și viață, precum aptitudini fizice, abilități cognitive, sociale, creative și emoționale.

„Innovators for Children este un program de accelerare puternic, care pe noi ne-a ajutat foarte mult pe partea de business. Ceea ce echipa ONE Learning ar fi putut face și dezvolta în șase luni, acceleratorul ne-a ajutat să ajungem acolo în două. Suntem recunoscători pentru oportunitatea de a fi parte din Innovators for Children alături de alte startupuri, tot pe educație, și să avem această comunitate în care fiecare dintre noi, cu expertiza pe care am avut-o, să ne ajutăm reciproc. Nu a fost o competiție, ci mai degrabă o camaderie de oameni pasionați și ambițioși”, a declarat Ioana Axinte, cofondator ONE Learning.

Investory, finanțată cu 5000 de Euro, este o aplicație de educație financiară, dedicată copiilor între 6-10 ani, care combină lecțiile clasice de educație financiară cu tehnologia modernă și cu metoda de învățare prin joc. Investory îi ajută pe cei mici să înțeleagă concepte financiare de bază și îi învață cum să își gestioneze banii, luând astfel de pe umerii părinților povara de a explica copiilor termeni și concepte financiare pe care adesea nici adulții nu le cunosc. 

„Innovators for Children m-a ajutat foarte mult să mă organizez mai bine, să mă gândesc la partea de business mai mult și la impactul social pe care îl are soluția noastră. În același timp, m-a conectat cu mulți oameni valoroși cu care putem să continuăm proiectele mai departe și, de ce nu, să facem echipă cu echipele din accelerator. Finanțarea obținută ne va ajuta să transmitem mesajul Investory mai departe, chiar în afara țării: pregătim o campanie de marketing bine pusă la punct care vizează Europa și Statele Unite”, a adăugat Monica Tarmure, cofondator Investory.

Ediția a patra a Innovators for Children a debutat în aprilie 2022 și a primit un total de 112 de aplicații din toată țara ale startupurilor și antreprenorilor sociali care au propus soluții tech pentru sănătatea fizică, intelectuală și emoțională a copiilor și adolescenților. 

11 dintre ele au fost selectate pentru a fi parte din program și au intrat într-un proces de accelerare de două luni, în care s-au concentrat pe construirea și validarea unui model de afacere, au beneficiat de mentorat, workshop-uri dedicate, consultanță și au participat la o conferință internațională de networking. Pe tot parcursul programului, participanții i-au avut alături pe mentorii ediției 2022: Adina Crețu (Director Programe, Impact Hub Bucharest), Raluca Negulescu-Balaci (Director Executiv, UiPath Foundation), Horia Velicu (Head of Innovation Lab, BRD), Diana Certan (Director executiv, Organizația Umanitară CONCORDIA), Mădălina Putineanu (Managing Director, Parenting Ads), Andrei Dudoiu (Managing Partner & President BoD SeedBlink). 

Innovators for Children 2022 continuă până la finalul anului, cu o sesiune intensă de mentorat și consultanță de business dedicată celor trei startupuri câștigătoare. În decembrie va avea loc evenimentul de final al programului, în care acestea își vor prezenta evoluția și planurile de viitor. 

Radu Valentin Paul, un antreprenor și politician brașovean, îți spune ce trebuie să faci pentru a avea cele mai mici prețuri la gaz și curent

Temperaturile au început să scadă. Azi dimineață au fost 8 grade în Brașov. Aceasta înseamnă că începe să crească consumul de gaz și curent, după caz. Țînând cont de contextul internațional și situația furnizării de gaze, suntem nevoiți să găsim soluții prin care să limităm cât mai mult creșterea financiară pe care urmează să o simțim cu toții.

Radu-Valentin Paul, un antreprenor și politician brașovean, ne spune cum putem să obținem un preț mai bun pentru energia pe care o consumăm:

Nu știe nimeni să ne spună exact cum se vor modifică tarifele la energie (gaze și curent) în perioada următoare. Așa cum există brokeri de asigurări sau brokeri financiari, am sperat că există și brokeri de energie, dar eu nu am reușit să identific o astfel de companie.

În primul rând, în funcție de ce cauți, intri în aceste linkuri

PENTRU GAZ 👉 https://www.anre.ro/ro/info-consumatori/comparator-oferte-tip-de-furnizare-a-gn și

PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ 👉 https://www.anre.ro/ro/info-consumatori/comparator-de-tarife .

Acolo completezi datele solicitate, iar la final o să ai un tabel cu toți furnizorii care încheie contracte în zona ta.

Vezi care îți oferă prețul cel mai mic și ia legătură cu el. Din ce am auzit este probabil să fi refuzat de unii dintre ei, pentru că nu au gaz de vândut, dar continuă să suni până când ajungi la unul care răspunde afirmativ.

Pasul următor ar fi să contactezi un avocat sau măcar un prieten cu cunoștințe juridice, care să parcurgă contractul înainte să îl semnezi. Am auzit de situații în care furnizorul oferea un preț bun în primele luni de contract și apoi îl major fără informarea sau acordul clientului. Oricum, au toți o clauză care le permite să modifice tariful în funcție de anumite costuri legate de piața energiei, similar cu modelul băncilor care oferă dobânda variabilă la un credit.

Se pare că durează vreo 30 de zile un astfel de proces de mutare, așa că mișcă-te repede!”

Mastercard lansează Indicele Plăților Digitale (IDP), un instrument de analiză care urmărește evoluția plăților digitale, la nivel național. După prezentarea cu succes în Ungaria în 2021, indicele a fost replicat anul acesta în alte șase țări: Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Serbia și România, analizând datele înregistrate în 2021. 

Indicele Plăților Digitale analizează dezvoltarea pieței locale de plăți electronice, raportată la trei sub-indici evaluați pe o scară de la 1 la 100, fiecare cu cu pondere egală în scorul final: 

Infrastructură, sub-indice care urmărește pregătirea infrastructurii existente și capacitatea acesteia de a permite plăți electronice; 

Cunoștințe, sub-indice care analizează cunoștințele consumatorilor și înțelegerea plăților electronice de către aceștia; 

și Utilizare, sub-indice care arată gradul de adoptare a plăților digitale și poziția acestora față de numerar.

În 2021, Indicele Plăților Digitale din România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale a celor trei sub-indici: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare.

„Metodele electronice de plată s-au diversificat și au câștigat teren semnificativ în ultimii ani, ca urmare a activităților noastre, ale emitenților, partenerilor și autorităților de reglementare. Cu toate acestea, numerarul joacă încă un rol important în economie și în obiceiurile de plată ale consumatorilor români. Pentru a înțelege resorturile acestei industrii, este important să ne uităm la evoluția pieței, la așteptările consumatorilor și la cunoștințele utilizatorilor. Indicele Plăților Digitale răspunde la această nevoie și oferă o viziune holistică asupra acestor categorii de date. Sperăm să fie un instrument valoros pentru toți partenerii noștri, de la jucători din industrie la companii, instituții și administrație, în stabilirea obiectivelor și agendei acestora”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Spațiu de creștere pe toți cei trei sub-indici

Punctajul de 69 de puncte din 100 pentru Infrastructură indică faptul că există o bază bună de dezvoltare, dar este nevoie, în continuare, de investiții solide pentru creșterea infrastructurii de plăți electronice în România. Iar principalele direcții de acțiune sunt creșterea populației bancarizate, digitalizarea consumatorilor și a comercianților, inclusiv prin dezvoltarea rețelei de terminale de acceptare, intrarea pe piață a noilor tehnologii de plată și intensificarea eforturilor de reglementare.

Nivelul de Cunoștințe a fost evaluat la 49 de puncte din 100, ceea ce lasă loc semnificativ pentru îmbunătățirea atitudinilor și abilităților de utilizare a metodelor digitale de plată existente, în rândul românilor. Deoarece cunoștințele sunt, în general, dobândite de-a lungul unui interval de timp mai îndelungat, rămâne un potențial mare de creștere în acest pilon.

Punctajul de 44 de puncte obținut pentru Utilizare se datorează, în principal, poziției puternice a numerarului în România și a reticenței generale a consumatorilor de a renunța la acesta. Rezultatul indică faptul că disponibilitatea soluțiilor de plată digitale nu este, în sine, suficientă pentru a stimula gradul de adopție de către consumatori. Există mult loc de îmbunătățire, precum și un potențial semnificativ de familiarizare a utilizatorilor cu metodele digitale de plată de pe piață, precum și cu beneficiile acestora pentru utilizatori. 

Poziția României față de alte țări din regiune 

Raportul IDP 2021 conține și un modul de comparație între țările analizate, pentru o perspectivă suplimentară legată de nivelul de dezvoltare în fiecare dintre aceste piețe.

Valorile scorului general obținut de țări variază de la 45 la 61 de puncte, cu o medie de 56 de puncte între cele șapte țări analizate. Cel mai mare scor l-a obținut Croația, cu 61 de puncte, urmată de Austria și Grecia, la egalitate, cu 60 de puncte, top trei fiind completat de Ungaria cu 58 de puncte. Pe următoarele poziții sunt România, Bulgaria și Serbia, cu 54, 53 și respectiv 45 de puncte. Variația este determinată, în primul rând, de punctajele pentru Infrastructură, sub-indicele la care țările au obținut cea mai bună notă, ceea ce implică faptul că majoritatea au o bază solidă pentru plățile digitale. 

Prima componentă din cadrul sub-indicelui a fost infrastructura fără numerar, unde penetrarea conturilor și a cardurilor a fost mare (depășind unul per adult) în fiecare țară, rezultat raportat la populația adultă totală, nu doar la populația bancarizată. În majoritatea țărilor rămâne încă mult potențial pentru îmbunătățirea nivelului de terminalizare. Disponibilitatea soluțiilor de plată, cealaltă componentă majoră a sub-indicelui, este în mare măsură determinată de mediul de reglementare (cum ar fi aplicarea PSD2 în UE) și de gradul mare de acoperire al tehnologiei contactless în țările vizate. Țările cu un scor mai ridicat prezintă multe soluții de plată mature disponibile din punct de vedere al infrastructurii. De exemplu, tehnologia contactless a devenit un standard în țările analizate, în timp ce majoritatea arată încă potențial de creștere în ceea ce privește soluțiile de plată mai noi.

Sub-indicii de Cunoștințe și Utilizare au obținut punctaje mai mici în toate piețele analizate, ceea ce sugerează că este nevoie de timp pentru ca soluțiile de plată să fie adoptate într-o măsură cât mai mare de consumatori, după ce au fost introduse pe o anumită piață.

Metodologia de realizare a Indicelui Plăților Digitale

Indicele își propune să ofere anual o imagine holistică asupra plăților, atât din perspectivă cantitativă, cât și la nivel calitativ. Acest studiu combină date statistice din surse publice și datele Mastercard pentru anul 2021, cu concluziile cercetării primare derulate de Mastercard la începutul lui 2022.

Studiul se concentrează pe plățile efectuate de consumatorii locali și, prin urmare, analizează tranzacțiile cu metode de plată locale (respectiv utilizarea conturilor și a cardurilor), care includ atât tranzacțiile naționale, cât și pe cele transfrontaliere. 

Indicele este structurat pe trei straturi: indicator, componentă și sub-indice. Un indicator, elementul cel mai granular al modelului, este o măsură care analizează un anumit unghi de performanță a plăților. Toți indicatorii au fost indexați pe o scară de la 1 la 100 și apoi agregați în componente pentru a condensa informațiile din KPI-uri individuale. Componentele au fost ponderate pentru a forma trei sub-indici, care au fost considerați la fel de importanți și, prin urmare, ponderați în mod egal în calculul indicelui general.

Consecvența rezultatelor indicelui a fost verificată în toate țările pentru a asigura fiabilitatea.