Asociația Industriei Lemnului – Prolemn lansează o dezbatere pe tema eficienței măsurilor de combatere a tăierilor ilegale de lemn din păduri, „în condițiile în care în piață este un deficit cronicizat de resursă legală de lemn, iar prețurile, atât pentru resursa de lemn, cât și pentru produsele industriale din lemn, sunt în topul creșterilor de preț”. Analiza are la bază un studiu elaborat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn.

Industria lemnului funcționează cu frâna trasă. Cum putem crește recolta sustenabilă de lemn în România?

Câteva spicuiri de pe fluxul de știri ne creează contextul în care se găsește sectorul forestier și al industriei lemnului la jumătatea anului 2022:

• cu o creștere de prețuri de 39,01% conform INS, prelucrarea lemnului se regăsește în topul creșterilor pentru producția industrială. Ecartul între evoluția anuală a prețurilor producției industriale la intern (+60,38%) și a celor de pe piața externă (+24,25%), ne spune INS, a rămas semnificativ, și aceasta este situația și pentru prelucrarea lemnului. De ce sunt atât de mari creșterile de preț pe piața internă? De ce este piața atât de tensionată?
• indicii producției industriale pentru industria lemnului și industria mobilei arată a șasea lună de scădere consecutivă, cu un nivel cumulat al producției pentru perioada 01.01.2022 -31.01.2022 față de perioada 01.01.2021-31.01.2021 de 90%, ceea ce în contextul creșterilor de prețuri menționate mai sus înseamnă o scădere a producției cantitative de 45%. O scădere dramatică a producției.
• prețurile resursei de lemn fasonat în România sunt mai mari cu minimum 50-60% față de prețurile maximale din Europa. 

Concluzia este evidentă: ne aflăm într-o criză de aprovizionare cu resursă pe piața lemnului din România.

În ultima perioadă sunt foarte multe informații care confirmă eficiența măsurilor de combatere a tăierilor ilegale. Ultimele măsuri, adoptate prin modificarea HG 497/2020, respectiv upgrade-ul SUMAL 2.0 cu obligarea celor care transportă peste 20 m³ anual să devină transportatori profesioniști vor produce efecte majore. Numărul estimat al micilor transportatori înregistrați în SUMAL, asupra cărora măsura ar putea avea impact, este de 130.000. Sunt pași înainte pentru o piață corectă a lemnului de foc.

Măsurile de combatere a tăierilor ilegale sunt bune, dar necesarul de lemn în piață rămâne, atât pentru aprovizionarea cu lemn de foc a populației cât și pentru aprovizionarea industriei lemnului. Insuficiența lemnului legal   lasă loc și creează piață pentru lemn ilegal.

De ce recolta de lemn este atât de mică în România?

În prezent se recoltează în România aproximativ 60% din creșterea anuală a pădurilor, mult sub media europeană de peste 70%. În opinia specialiștilor din sector și din mediul universitar, această recoltă ar putea fi crescută în mod sustenabil de la media de 18-19 milioane m³ anual din ultimii ani, către 25-26 milioane m³ anual.

Inventarul Forestier Național arată o acumulare netă de 133 milioane m³ între ciclurile Inventarului, respectiv 133 milioane m³ într-o perioadă de 5 ani sau 26 milioane m³ acumulare netă anual.

Raportul Consiliului Concurenței privind piața sectorială a lemnului arată că producţia de masă lemnoasă, lemn rotund, raportată la hectar de fond forestier, în Cehia, Germania, Franţa şi Polonia, este de două sau chiar trei ori mai mare decât în România. Acest rezultat se obține în aceste țări printr-un management activ al pădurilor: executare a lucrărilor de îngrijire a pădurii, accesibilizare a arboretelor, mobilizarea masei lemnoase din lucrările de îngrijire, recoltare a masei lemnoase la vârste optime.

În România se recoltează anual sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice, care este de 22 milioane m³ pentru pădurile pentru care legea obligă la elaborarea de amenajamente silvice, conform Raportului Starea Pădurilor 2019 publicat de Ministerul Mediului. La această valoare trebuie adăugată posibilitatea pădurilor neamenajate, în suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, stabilită prin Codul Silvic la 5 m³/an/ha, rezultând o posibilitate suplimentară de 2,5 milioane m³ și a vegetației forestiere din afara fondului forestier, în suprafață de 500.000 ha și alte 700.000 ha arbori izolați, din care poate proveni o recoltă suplimentară de 2,5 milioane m³. 

Posibilitatea totală actuală, legală, a pădurilor României este de minim 25-26 milioane m³. Prin recoltarea sub posibilitate, s-a acumulat o mare rezervă neexploatată. Dacă ne raportăm la pădurile proprietate publică administrate de Romsilva, posibilitatea dată de amenajamente este de 11 milioane m³, posibilitatea luând în considerare rezerva este de 13 milioane m³, cota de recoltă fiind stabilită arbitrar la nivelul de 9,5 milioane m³.

30% din fondul forestier al României are un grad de accesibilitate redus, cu distanțe de scos apropiat al lemnului de peste 1,2 km. Prin construcția de drumuri forestiere, mobilizarea sustenabilă a masei lemnoase din aceste păduri poate crește semnificativ.

Este de remarcat și volumul redus de masă lemnoasă recoltat prin lucrări de îngrijire a pădurii, în special rărituri. Ultimele cifre disponibile din 2019 conform raportului Starea Pădurilor cifrează volumul recoltat din lucrări de rărituri la 3,9 milioane m³, volum foarte mic dacă îl raportăm la suprafața de peste 5 milioane ha păduri aflate în clasele de vârstă II- IV, vârste la care trebuie executate aceste lucrări, cu un volum posibil de extras de minim 6 milioane mc. Este bine-cunoscută și subevaluarea volumelor posibil de extras prin lucrări de rărituri prin amenajamente, în condițiile inventarierilor arboretelor volumele medii/ha, așa cum ne arată și Inventarul Forestier Național, sunt mult mai mari, și implicit volumele de extras prin lucrări de rărituri sunt mai mari.

O subliniere aparte trebuie făcută legat de volumul mic al recoltei din fondul forestier proprietate privată al persoanelor fizice, cu suprafeţe de sub 30 ha și din vegetația din afara fondului forestier. Totalul acestor categorii de păduri – peste 1,5 milioane ha, de pe care se recoltează anual legal doar 1,2 milioane m³, un indice de recoltă mediu de sub 1 m³/an/ha, cu efect direct în amplificarea deficitului de lemn de foc în zona rurală.

Investițiile strategice în sectorul pădure-lemn pot avea efecte durabile asupra economiei, societății și mediului

Este foarte bine că se implementează măsuri de combatere a tăierilor ilegale. Pot fi chiar mai eficiente și mai țintite pentru a se prinde hoții și a nu încărca cu sarcini administrative inutile activitățile economice.

Dar obiectivul principal nu poate fi decât a susține concretizarea potențialului sectorului pădure-lemn de a susține dezvoltarea socio-economică.

Iar acest potențial este uriaș, ne arată un studiu elaborat de INCDS „Marin Drăcea” și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn. Studiul este intitulat Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic și poate fi descărcat gratuit pe site-ul www.pro-lemn.ro/studiu-incds-prolemn/ 

Între concluziile studiului privind impactul sectorului pădure-lemn:

• Impact economic și social: o contribuție în PIB de 3,5%, 16% din industria României, 142.000 locuri de muncă
• Impact energetic: biomasa lemnoasă furnizează 62% din energia regenerabilă produsă de România
• Impact asupra efectelor schimbărilor climatice: sectorul este echivalentul a 50 milioane tone CO₂ sechestrate sau evitate a fi emise, cu o valoare de piață în certificate de carbon de 4 miliarde de euro

Cu toate acestea, sectorul suferă din cauza subfinanțării, sumele alocate pentru dezvoltarea sectorului din uriașele sume disponibile in Planul Național de Recuperare și Reziliență sau Planul Național Strategic sunt modice. 

Dar efectul de multiplicare al investițiilor în acest sector este unic. O abordare rațională și pragmatică, cu susținere financiară țintită, poate avea efecte majore:

• Cu 1 miliard de euro investiți, care ar putea fi alocați din Fondul de Mediu, pentru o primă unică de includere a pășunilor împădurite în fond forestier de 2.500 euro/ha, ar putea fi extinsă suprafața fondului forestier național cu 400.000 ha
• Cu 1 miliard de euro din PNRR investiți în accesibilizarea pădurilor, infrastructură de depozitate și sortare și în executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, ar putea fi redus impactul de mediu al recoltării masei lemnoase și s-ar putea recolta sustenabil la nivelul posibilității stabilite prin amenajamentele silvice, respectiv minim 22 milioane m³ anual
• Cu 1 miliard de euro din componenta pentru energie regenerabilă a PNRR, investiți în creșterea cu numai 25% a randamentului energetic pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, s-ar elibera pentru utilizare în cogenerare echivalentul a 10.000.000 MWH biomasă, cantitate suficientă pentru salvarea și trecerea tuturor SACET-urilor pe cărbune din orașele mari pe biomasă, concomitent disponibilizării unei cantități suplimentare de 2 milioane m³ din acestă resursă pentru utilizare în produse din lemn, conform principiului utilizării în cascadă a resursei de lemn

În mod cert, sectorul pădure-lemn are un potențial enorm de a susține durabil dezvoltarea socio-economică a României, precum și eforturile de combatere a schimbărilor climatice. Sectorul este o componentă esențială a noii bioeconomii bazate pe resurse regenerabile. Lemnul este una dintre aceste resurse naționale, disponibilă local, a cărei importanță a crescut exponențial odată cu perturbarea multor fluxuri de aprovizionare globale.

Între 17 și 24 iunie 2022, la Cluj Napoca are loc Transylvanian Clusters International Week. Acest eveniment, organizat de Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord, a ajuns la cea de a 8-a ediție, transformându-se într-o întreagă săptămână plină de oportunități antrenante și activități interactive.

Prin tema abordată, CLUSTERS’ SOLUTION: SUSTAINABLE BUSINESS PERFORMANCE, #TCIW2022 vrea să aducă la un loc oameni, idei și proiecte care propun soluții inovatoare pentru cea mai fierbinte provocare a afacerilor de astăzi: cum să atingem performanța într-o manieră sustenabilă?

Transylvanian Clusters International Conference îmbină întâlniri formale cu rețele informale, tabără de inovare, mese rotunde, vizite la fabrici, prezentări de cercetare, ateliere practice pentru creșterea IMM-urilor, a antreprenorilor, a cadrelor universitare și a inovatorilor în ecosistemul de clustere.

Anul acesta, Transylvanian Clusters International Conference va găzdui primul Cluster Collaboration Lab (C2Lab) organizat de European Cluster Collaboration Platform în numele Comisiei Europene. C2Lab este un atelier interactiv pentru dezvoltarea foilor de parcurs ale proiectelor pentru a defini soluții la cele mai critice întreruperi din lanțurile de aprovizionare europene. Este adresat companiilor, clusterelor, furnizorilor financiari, actorilor din societatea civilă și altor entități interesate. Vă rugăm să rețineți că necesită o înregistrare separată.

Cele șase ediții anterioare ale conferinței au reunit peste 1.200 de participanți din mediul de afaceri, mediul academic, cercetare, administrație publică. Au participat peste 200 de vorbitori remarcabili și as-au oferit peste 500 de oportunități de conectare între antreprenori și furnizori de inovație din întreaga lume, în timpul sesiunilor de integrated matchmaking.

Edenred România este primul emitent care a început pe 9 iunie livrarea către Poșta Română a primei tranșe a cardurilor sociale pentru produse alimentare și mese calde oferite în programul național „Sprijin pentru România”, cu 6 zile în avans față de termenul asumat contractual, respectiv 15 iunie. În următoarele săptămâni, conform graficului de livrări asumat de Edenred, aproape 900.000 de persoane din regiunile Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) și Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman) vor intra în posesia cardurilor Edenred. 

Tichetele sociale oferite pe suport electronic au o valoare nominală de câte 250 lei, se acordă o dată la două luni până la finalul anului și sunt destinate pentru achiziționarea de produse alimentare și mese calde. Pe măsură ce se livrează cardurile, se vor face mai multe încărcări până când toți beneficiarii și-au primit prima alocație.

„Edenred susține activ comunitățile locale, atât prin proiecte proprii, cât și prin implicarea în programe guvernamentale, iar participarea în programul național «Sprijin pentru România» este în linie cu angajamentul nostru de a contribui la creșterea calității vieții oamenilor, cu atât mai mult acum, când traversăm cu toții o perioadă dificilă. Ne-am alăturat acestei misiuni și ne-am mobilizat toate resursele, atât la nivel național, cât și la nivel european, pentru a putea emite într-un termen atât de scurt o cantitate impresionantă de carduri. S-au făcut eforturi foarte mari, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-o perioadă de criză globală a chip-urilor (semiconductori), dar știm că toate aceste eforturi sunt menite să vină în ajutorul persoanelor care au mare nevoie de tot sprijinul nostru”, a declarat Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems.

Toate cardurile Edenred Social pentru Alimente vor fi oferite posesorilor, însoțite de o scrisoare informativă cu detalii despre obiectivul programului, dar și despre valabilitate și condiții de utilizare a cardurilor. 

„Dincolo de angajamentele pe care ni le-am asumat, ne dorim să facem mai mult: vrem ca beneficiarii cardurilor sociale Edenred să aibă la îndemână toate informațiile necesare pentru a putea utiliza cu ușurință sumele. Astfel, în baza unui parteneriat între Edenred și Poșta Română, beneficiarii cardurilor Edenred vor primi prin intermediul factorilor poștali și o listă cu comercianții care acceptă la plată aceste carduri. Listele complete ale comercianților parteneri se vor regăsi și pe site-ul nostru, dar pentru că este posibil ca nu toți beneficiarii să aibă acces la internet, ne-am dorit să le transmitem și în format fizic”, a declarat Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems. 

Cardurile pot fi utilizate doar pentru achiziționarea de produse alimentare și mese calde. În cele două regiuni pentru care Edenred emite carduri, rețeaua de parteneri numără peste 15,000 de magazine, o mobilizare impresionantă a micilor comercianți, care s-au alăturat rețelei în doar câteva săptămâni. Comercianţii care doresc să se alăture proiectului se pot înscrie pe pagina Înscriere comerciant rețeaua Edenred | Edenred sau la adresa de e-mail partener-ro@edenred.com. 

„Avem deja experiența implementării cu succes a unui program social prin intermediul tichetelor pe suport electronic: este vorba despre Programul «Mese Calde», al căror beneficiari au fost 300,000 de persoane cu venituri modeste, cu vârsta de peste 75 de ani, precum și persoane fără adăpost. Programul este considerat un exemplu de bune practici de către Comisia Europeană, iar impactul său a fost semnificativ: peste 2,000 de POS-uri instalate în mediul rural în doar câteva luni, bătrânii au învățat să utilizeze un card pentru prima dată cu ajutorul primarului, al copiilor sau al livratorului, micii comercianți au făcut angajări suplimentare, iar unii chiar și-au crescut veniturile cu 10-15% față de anul 2019. Încurajez pe toată lumea să vadă mărturiile beneficiarilor acestui program, pentru că sunt impresionante:  www.youtube.com/watch?v=E6vbEZwAF1Q. Suntem convinși că și programul actual «Sprijin pentru România» va avea un impact pozitiv considerabil”, a declarat Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems.

Retailerul român Komoder, producător de fotolii de masaj, a anunțat rezultatele financiare pentru 2021: cifra de afaceri a fost de 7,5 milioane de euro, ceea ce a însemnat că și-au atins obiectivul propus în 2020. Vânzările lunare depășesc jumătate de milion de euro, incluzând și vânzările externe cât și pe cele locale, în timp ce o medie a vânzărilor lunare pentru anul 2021 se ridică la 650.000 de euro. 

„Ca și număr de unități vândute, Komoder are o cifră care tinde spre 300 de unități pe lună, ceea ce e bine, dar după ultimele investiții în flotă și depozitare, pe care am extins-o în ultima jumătate a anului trecut, această cifră va crește cu siguranță”, adaugă Adrian Rus, fondatorul Komoder.

Totodată, cea mai mare investiție într-un spațiu de showroom a fost de 250.000 de euro, la Rotterdam, la finalul anului 2021, care a devenit un spațiu de relaxare în care clienții vin și se simt foarte bine. Anul trecut, alte showroom-uri s-au deschis Pecs, Lyon, Londra și București. 

Pentru 2022, Komoder estimează o cifră de afaceri de 9,5-10 milioane de euro, mai ales după investițiile pe care le-au făcut în extinderile din afara țării, prin logistică și prin serviciul premium de livrare și montaj.

Cât privește produsele, cel mai bine vândut produs este cel în jurul prețului de vânzare de 2000 de euro, iar cele mai vândute modele sunt VICTORIA II, respectiv FOCUS II, care au un raport calitate-preț foarte bun fiind din gama medie. 

„Bugetul pe care românii îl alocă pentru astfel de produse este undeva spre 2000 de euro.  Așadar avem două produse cu care acoperim această nevoie, FOCUS II, respectiv VICTORIA II, acestea fiind și produse cu foarte multe funcții, inclusiv sisteme de masaj și frământare pentru picioare, una dintre cele mai căutate funcții pe care le are un fotoliu de masaj din gama medie. Din categoria celui mai bine vândut produs a fost și produsul High End, vârful de gamă, TITAN II, cel mai complex pentru cei care înțeleg beneficiile unui astfel de fotoliu și dispun de bugetul necesar pentru a achiziționa un astfel de produs”, explică Adrian Rus.

Produsele noi sunt lansate la începutul anului și la finalul lui. Anul acesta, Komoder a lansat două produse noi, fotoliul de masaj VELETA II, respectiv MARINA MEDICAL II. Cele două produse vin cu o componentă medicală, cu un șal de încălzire pentru zona spatelui sau zona abdominală, dar și funcția de scanare a utilizatorului pentru a reda parametrilor medicali, puls, nivel de oboseală resimțit și oxigenare. 

Ca și planuri de dezvoltare, Komoder a deschis un showroom la Marbella, în Spania, și urmează să mai deschidă un magazin la Viena, în Austria. 

„În principiu, vrem să fim mai activi pe plan extern pentru că sunt multe piețe pe care le-am servit până în acest moment on line, dar e mare cererea pentru showroomuri în care oamenii să poată testa mai bine produsele noastre. De aceea ne-am orientat spre Austria și Spania pentru că suntem activi de câțiva ani buni pe aceste piețe. La Marbella este al treilea showroom pe care îl deschidem în Spania din 2017 până în acest moment, iar la Viena este primul punct de lucru din Austria, cu toate că activitatea noastră comercială și vânzările noastre în această țara au început acum doi ani și jumătate”, menționează Adrian Rus.

De asemenea, compania continuă să investească și în zona de inovație, iar anul acesta a dezvoltat un soft prin care se pot actualiza produsele Komoder remote, cum este cazul fotoliului Komoder LUXURY II. Acesta se poate diagnostica și reseta de la distanță prin update-uri regulate, iar o astfel de dezvoltare va fi implementată și pentru celelalte produse din gama medie și premium, pentru a salva din costurile de plasare, de reparații, service, ceea ce este și mult mai convenabil pentru client.

Noi trenduri pentru întoarcerea la birou:
companiile investesc în spații de relaxare pentru angajați

Datorită faptului că unele companii încearcă să îi atragă pe oameni din nou la birou, oferind diverse beneficii pe care nu le aveau până în acest moment, spațiile de relaxare devin importante pentru clienții din zona corporate. 

Cererea a crescut în special pe produsele pentru utilizare în spațiul business, pentru că trendul este de a fideliza angajatul, de a-l aduce la birou și de a-l motiva să renunțe la munca de acasă.

„Cea mai valoroasă comandă livrată anul trecut a fost către un mare client din București, o multinațională, cu o comandă plasată de 55.000 de euro. E un record peste comanda cea mai valoroasă din 2021 care s-a ridicat la 35.000 de euro”, adaugă Adrian Rus.

Komoder vinde produsele în rețeaua proprie de magazine, dar și online pe www.komoder.ro, cu o medie de 10-15 comenzi zilnic, iar cel mai bine vândut produs ajunge la 2.000 de euro. Anul acesta, retailerul a ajuns la 300-400 de unități vândute lunar.

Întreprinzătorii se mai pot înscrie până la 30 iunie 2022! 

Resursele importante alocate de FNGCIMM SA IFN pentru derularea activitatii de garantare în cadrul Programelor IMM INVEST, AGROIMMINVEST, IMM Prod și GARANT CONSTRUCT și buna organizare a activității înregistrează primele rezultate dar, întrucât actualele scheme de ajutor de stat derulate de FNGCIMM în numele și contul statului român expiră la 30 iunie 2022, facem un apel la mobilizarea întregului mediu antreprenorial și la reprezentanții unităților administrative teritoriale eligibile, pentru a accesa aceste programe și a beneficia de granturi,  garanții de stat și subvenții de dobânzi și comisioane, pentru dezvoltarea proiectelor de investiții, a afacerilor pe care le administrează sau a localităților pe care le reprezintă. 

Primii 880 de antreprenori s-au înscris prin platforma www.imminvest.ro în Programele GARANT CONSTRUCT și IMM PROD iar primele garanții au fost acordate la o distanță de numai câteva zile de momentul aprobării celor două scheme de ajutor de stat de către Comisia Europeană. 

Antreprenorii au solicitat 1236 de credite de investiții și capital de lucru cu o valoare de 2,1 miliarde lei în cadrul Programului IMM PROD și de 1,5 miliarde lei pentru Programul GARANT CONSTRUCT. 

Platforma va rămâne deschisă numai până la data de 30 iunie 2022 astfel că atât timpul disponibil pentru înscrierea pe platforma www.imminvest.ro cât și plafoanele disponibile sunt extrem de limitate motiv pentru care reiterăm îndemnurile adresate potențialilor noștri clienți de a finaliza cât mai curând documentațiile necesare înscrierii.

IMM PROD și GARANT CONSTRUCT au un plafon total al garanţiilor de 4 miliarde de lei și pot fi accesate atât de IMM-uri cât și de unitățile administrativ teritoriale, după înscrierea în portalul www.imminvest.ro, prin cele 21 de bănci finanțatoare înscrise în Program. 

Bugetul schemei de ajutor de stat aferent Programului IMM PROD este de 268.544.792 lei, aproximativ 54,25 milioane euro, iar plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în 2022 este de 1,5 miliarde lei.

GARANT CONSTRUCT are un buget în valoare de 495.572.822 lei, aproximativ 99,11 milioane euro, cu un plafon total al garanţiilor pentru 2022 de 2,5 miliarde lei.

 Honeywell și Universitatea Politehnica din București au inaugurat astăzi un laborator, complet echipat cu soluții de automatizare de ultimă generație, care utilizează cele mai noi tehnologii dezvoltate de companie. Noul laborator universitar – Honeywell Sisteme de Control Avansat – va funcționa în cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare, iar prin intermediul său studenții vor avea acces la cele mai noi soluții software utilizate de companii din întreaga lume. 

Laboratorul va putea fi utilizat de peste 400 de studenți în fiecare an, care vor învăța astfel să lucreze cu software-uri de ultimă  generație dezvoltate de companie și, în același timp, să testeze aceste soluții. Astfel, studenții vor avea ocazia să pună în practică cunoștințele tehnice dobândite în timpul cursurilor și să se pregătească pentru o carieră în domeniu, în timp ce se familiarizează cu aceleași tehnologii utilizate și de inginerii Honeywell în cadrul proiectelor de automatizare de procese. 

„La Honeywell, ne angajăm să investim constant pentru a descoperi noi modalități prin intermediul cărora viitorii ingineri și specialiștii în IT să poată așeza baze cât mai solide pentru carierele lor. Suntem mândri să extindem acest angajament în România, prin parteneriatul pe care îl derulăm împreună cu Universitatea Politehnica din București, deschizând un nou laborator care le poate oferi studenților posibilitatea de a-și dezvolta competențele practice în domeniul tehnologiilor inovatoare, care au potențialul de a schimba în bine lumea noastră”, a declarat Mihai Brana, Managing Director Honeywell România.

Laboratorul este echipat cu o serie de servere și sisteme de control, care sunt gândite să faciliteze dezvoltarea de soluții tehnologice destinate industriilor. Acest sistem este gândit pentru a facilita dezvoltarea, simularea și testarea de strategii de control de proces, împreună cu interfața om-mașină dezvoltată în programele proprietare Honeywell. Sistemul are aplicabilitate la nivelul unei arii largi de industrii, precum: Industria de Petrol și Gaze, Industria Chimică și Industria Petrochimică, Industria Farmaceutică, Energie, Energie Regenerabilă, Industria Producătoare de Hârtie și Celuloză și multe altele. 

Mai exact, în cadrul noului laborator, studenții vor putea lucra cu două servere redundante pe care rulează sistemul Experion Process Knowledge System (PKS) de la Honeywell, cu șase stații (conectate la servere), precum și cu șase controllere Control Edge (PLC – Programmable Logic Controller). Acesta face parte din familia de controllere Honeywell Control Edge și este cel mai nou și mai complex PLC dezvoltat de companie până în prezent. 

Studenții vor putea, de asemenea, să acceseze un sistem simulat de DCS (Distributed Control System) – C300 (cel mai puternic controller de DCS din gama Honeywell). Una dintre principalele caracteristici ale acestuia este flexibilitatea, putând fi integrat cu multiple alte sisteme de automatizare, de la diverși furnizori. Astfel, sistemul simulat de DCS le oferă studenților posibilitatea să construiască și să testeze diferite aplicații și sisteme.

Mihnea Costoiu, rector al Universității Politehnica din București, a declarat: „România are o industrie IT în continuă creștere, iar o parte importantă a obiectivului nostru, ca universitate, este să furnizăm specialiști înalt calificați care să poată sprijini dezvoltarea acestei industrii. Laboratorul pe care îl inaugurăm alături de Honeywell va ajuta un număr mare de studenți să se familiarizeze cu cele mai noi tehnologii utilizate în domeniul automatizărilor de procese. Laboratorul va oferi tinerilor o experiență care în mod cert le va crește oportunitățile de carieră. În acest context, parteneriatul solid dintre Universitatea Politehnica din București și Honeywell are ca obiectiv formarea profesioniștilor de mâine în domeniul IT”. 

Acesta este cel de-al șaselea laborator universitar inaugurat de Honeywell, în cadrul universităților din România, și pune în lumină impactul pozitiv al colaborării continue dintre companie și comunitatea academică de pe plan local. Până în prezent, Honeywell a deschis trei laboratoare universitare în cadrul Universității Politehnice din București și alte trei în cadrul Universității Tehnice de Construcţii Bucureşti, Universității Politehnice din Timișoara și Universității de Petrol și Gaze din Ploiești. 

Investițiile în dotarea cu soluții de ultimă generație a laboratoarelor universitare din țară sunt parte a Honeywell Hometown Solutions, programul de responsabilitate socială derulat de companie. Această inițiativă a fost lansată în România, în urmă cu peste cinci ani, pentru a contribui la dezvoltarea noilor generații de profesioniști din România. 

Unul dintre angajamentele asumate de Honeywell la nivel global este acela de a se implica permanent în consolidarea educaţiei în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) din țările în care compania este prezentă. În baza acestui obiectiv, în România, compania oferă resursele și cadrul practic de care profesorii şi studenţii au nevoie în procesul de predare, studiu și practică pentru îmbunătăţirea abilităţilor tehnice.

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care solicită Consiliului European să convină asupra începerii procesului de revizuire a tratatelor UE.

Având în vedere multitudinea crizelor actuale și recente, eurodeputații și-au utilizat prerogativele pentru a solicita ca tratatele să fie modificate prin:

– reformarea procedurilor de vot în cadrul Consiliului pentru a consolida capacitatea de acțiune a Uniunii Europene, inclusiv trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată, în domenii precum sancțiunile, așa-numita clauză-pasarelă, și în situații de urgență;

– adaptarea competențelor UE, în special în domeniul sănătății, al amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății, în finalizarea uniunii energetice bazate pe eficiență energetică și surse regenerabile de energie în conformitate cu acordurile internaționale privind schimbările climatice, în domeniul apărării și cel al politicilor sociale și economice;

– punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și includerea în tratate a progresului social;

– sprijinirea rezilienței economiei UE, cu o atenție specială pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru verificarea competitivității politicilor, și promovarea investițiilor axate pe tranziția justă, verde și digitală;

– acordarea Parlamentului a dreptului de a iniția, modifica sau revoca acte legislative, precum și a unor drepturi depline în calitate de colegiuitor pentru bugetul UE;

– consolidarea procedurii de protejare a valorilor fundamentale ale UE și clarificarea hotărârii și a consecințelor încălcărilor acestora (articolul 7 din TUE și Carta drepturilor fundamentale).

Rezoluția a fost adoptată cu 355 voturi pentru, 154 împotrivă și 48 abțineri, în urma dezbaterii ce a avut loc joi dimineață.

Va fi de competența celor 27 de șefi de stat sau de guvern din cadrul Consiliului European să decidă lansarea unei convenții, prin majoritate simplă. Mulți eurodeputați au solicitat ca acest lucru să aibă loc cât de curând posibil, în cadrul summitului din 23-24 iunie, pentru a se asigura că așteptările cetățenilor sunt satisfăcute și că rezultatele Conferinței privind viitorul Europei sunt valorificate. Convenția ar trebui să includă eurodeputați, comisari, deputați din statele membre și lideri ai UE.

Comisia urmează să anunțe ce acțiuni intenționează să întreprindă în urma conferinței la jumătatea lunii iunie. Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului va continua să lucreze la modificările pe care Parlamentul va încerca să le aducă tratatelor, în așteptarea unei convenții.

În cadrul unei ceremonii de închidere care a avut loc la 9 mai la Strasbourg, președinta PE, Roberta Metsola, președintele Franței, Emmanuel Macron, în numele Președinției Consiliului, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au primit raportul final din partea copreședinților Comitetului executiv al conferinței. Aceasta include 49 de propuneri care cuprind peste 300 de măsuri în cadrul a 9 de teme, pe baza a 178 de recomandări din partea grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, a contribuțiilor din partea grupurilor și evenimentelor naționale, a ideilor din cadrul Evenimentului tineretului european și a 43.734 de contribuții privind 16.274 de idei înregistrate pe platforma digitală multilingvă.