Siguranța aviației: 20 companii aeriene rusești adăugate pe Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranță

Economistul
-
0
Siguranța aviației: 20 companii aeriene rusești adăugate pe Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranță

Comisia Europeană a actualizat pe 11 aprilie, Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranță, adică cei care fac obiectul unei interdicții de exploatare sau al unor restricții operaționale pe teritoriul Uniunii Europene deoarece nu respectă standardele internaționale de siguranță. În urma acestei actualizări, 21 de companii aeriene certificate în Rusia sunt incluse în prezent pe Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranță. Această situație reflectă îngrijorări grave în materie de siguranță cauzate de reînmatricularea forțată de către Rusia a unor aeronave aflate în proprietate străină, permițând operarea acestora cu bună știință fără certificate de navigabilitate valabile. Acest lucru încalcă standardele internaționale de siguranță a aviației.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „Agenția Federală Rusă de Transport Aerian a permis companiilor aeriene rusești să opereze sute de aeronave deținute de proprietari străini fără un certificat de navigabilitate valabil. Companiile aeriene rusești în cauză au făcut acest lucru cu bună știință, încălcând standardele internaționale de siguranță relevante. Aceasta nu reprezintă doar o încălcare clară a Convenției privind aviația civilă internațională (Convenția de la Chicago), ci și o amenințare imediată la adresa siguranței. Trăim în contextul agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, doresc să fac foarte clar faptul că această decizie nu reprezintă o altă sancțiune împotriva Rusiei; ea a fost luată exclusiv pe baza unor motive tehnice și de siguranță. Nu amestecăm siguranța cu politica.”

După actualizarea de astăzi, 117 companii aeriene sunt interzise în spațiul aerian al UE:

  • 90 de companii aeriene certificate în 15 state[1], din cauza unei supravegheri inadecvate a siguranței aviației din partea autorităților aeronautice din respectivele state;
  • 21 de companii aeriene certificate în Rusia, precum și 6 companii aeriene individuale din alte state, pe baza unor deficiențe grave de siguranță identificate: Avior Airlines (Venezuela), Blue Wing Airlines (Suriname), Iran Aseman Airlines (Iran), Iraqi Airways (Irak), Med-View Airlines (Nigeria) și Air Zimbabwe (Zimbabwe).

Alte două companii aeriene fac obiectul unor restricții operaționale și pot efectua zboruri spre UE doar cu anumite tipuri de aeronave: Iran Air (Iran) și Air Koryo (Coreea de Nord).

[1] Afganistan, Angola (cu excepția a 2 companii aeriene), Armenia, Congo (Brazzaville), Djibouti, Eritreea, Guineea Ecuatorială, Kârgâzstan, Liberia, Libia, Nepal, Republica Democratică Congo, São Tomé și Príncipe, Sierra Leone și Sudan.

BestJobs: Aproape 8 angajați din 10 ar vrea să lucreze doar 4 zile pe săptămână, dar mai mult de jumătate dintre ei se tem de un program zilnic de 10 ore

Economistul
-
0
BestJobs: Aproape 8 angajați din 10 ar vrea să lucreze doar 4 zile pe săptămână, dar mai mult de jumătate dintre ei se tem de un program zilnic de 10 ore

Săptămâna de lucru de 4 zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piața muncii, se conturează drept o posibilă soluție de flexibilizare a muncii și de facilitare a tranziției la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajați la modul de lucru pre-pandemic. Astfel, 78% dintre angajați sunt deschiși să lucreze doar 4 zile pe săptămână și cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs. Deși părerile privind efectele acestei inițiative sunt împărțite, 55% dintre angajați se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.

Aproape 71% dintre angajați consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent și activității lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede.  

Chiar dacă 3 din 4 angajați înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd și multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică și fizică (68%), creșterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) și diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%). 

„Piața muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaților este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschiși să abordeze soluții de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor țări europene. După ce am experimentat cu toții modelul de lucru de la distanță și am văzut că funcționează, ne aflăm acum la un pas de a testa și săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaților o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă. Avantajele par să îi convingă chiar și pe cei mai reticenți dintre angajați, în timp ce companiile rămân încă rezervate”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.  

Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenții l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activități în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenți, iar topul activităților pe care  angajații le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activitățile recreative. Alți 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru. 

Jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcționarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi) și 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile. Chiar și așa, părerile sunt împărțite privind efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcționare ale companiei, însă tot atâția văd riscul de a scădea și volumul de muncă realizat. 

Cu privire la efectele asupra angajaților, 1 din 4 angajatori consideră că aceștia ar fi mai fericiți datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru. 

Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

Integrisoft Solutions, cifră de afaceri mai mare cu 39% în 2021 față de 2020

Florin Antonescu
-
0
Integrisoft Solutions, cifră de afaceri mai mare cu 39% în 2021 față de 2020

Compania Integrisoft Solutions, cel mai mare producător și implementator de aplicații software pentru administrația publică, anunță că „a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 24,9 mil RON în anul 2021, majorată cu 39% comparativ cu anul precedent. Rezultatul s-a datorat unei creșteri a numărului de instituții și de utilizatori care au implementat soluțiile digitale integrate Avansis (17 mii de conturi înrolate), dezvoltate de companie, trend care continuă și în acest an.

O parte semnificativă din veniturile obținute în 2021 de Integrisoft Solutions a fost generată de aplicațiile de digitalizare lansate în perioada pandemiei, cu scopul de a facilita relația dintre instituții și contribuabili, precum Avansis Online – o platformă care permite cetățenilor accesul facil la serviciile disponibile până acum doar la ghişeu și Avansis Mobile – aplicaţie mobilă care facilitează interacţiunea cetăţenilor cu instituţiile publice. 

Astfel, în 2021, compania a implementat aproximativ 20 de proiecte Avansis Online și 15 proiecte Avansis Mobile în cadrul instituțiilor de administrație publică din țară, valoarea totală a proiectelor ridicându-se la peste 3.5 milioane de lei”.

Simona Ilie

Simona Ilie, director de dezvoltare al Integrisoft Solutions: „Prin soluțiile Avansis Online și Mobile, cetățenii pot consulta situația privind taxele și impozitele (vizualizare plăți efectuate, declarații etc.), pot depune online acte, își pot elibera documentele electronice (certificat fiscal, decizii de impunere, certificate de urbanism, autorizări de construire etc.) și pot comunica online cu funcționarii publici. Aceste platforme de servicii online și mobile oferă cetățenilor un instrument ușor accesibil de la distanță, eliminând astfel timpul alocat cozilor la ghișeu și proceselor birocratice complicate, în beneficiul societății.”

Cristian Trestianu

Cristian Trestianu, CEO Integrisoft Solutions: „Evoluția pozitivă a Integrisoft în 2021 ne demonstrează faptul că tot mai multe instituții înteleg și acceptă procesul de transformare digitală și suntem onorați să le putem furniza soluții integrate și personalizate pentru eficientizarea activității și a oferi publicului servicii rapide și de calitate. Referitor la planurile pentru 2022, ne vom folosi know how-ul acumulat pentru dezvoltarea unui nou produs, CARES, software și aplicație care acoperă complet activitățile de resurse umane și salarizare, soluție ce poate fi implementată atât în administrația publică locală/centrală, cât și în mediul privat. În prezent, soluția CARES este implementată la aproximativ 50 clienți, administrând peste 5.500 de angajați. De asemenea, suntem singurii de pe piață care dețin soluții integrate cu bază unică de date ce poate acoperi toate departamentele unei instituții publice, ceea ce ne califică pentru implementarea Cloud-ului Guvernamental. Este vorba despre sistemul integrat modular Avansis, care folosește cea mai nouă tehnologie.”

Integrisoft Solutions accentuează că „una dintre reușitele importante ale companiei în 2021 a fost finalizarea proiectului de digitalizare a Primăriei Municipiului Călărași, câștigat de Integrisoft în 2019, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA). Valoarea totală a proiectului a fost de peste 2,9 mil. lei. În urma implementării soluțiilor digitale în cadrul Primăriei Călărași, instituția a primit Premiul de Excelență în Digitalizare la Gala AMR 2021. În ultimii doi ani, Integrisoft Solutions a implementat mai multe proiecte de digitalizare finanțate din fonduri europene, având o contribuție majoră la debirocratizarea sistemului administrativ pentru cetățenii din mai multe orașe și municipii.

Odată cu acomodarea cetăţenilor cu platformele online de relaționare cu instituțiile publice, interesul pentru alternativele digitale este în creștere. O treime din municipii și 5 primării de sector din București folosesc module Avansis. Modulele sistemului integrat Avansis sunt folosite de peste 6000 de utilizatori din peste 400 de instituții și gestionează 25% din obligațiile de plată ale contribuabililor la nivel național. 

Pentru 2022, Integrisoft estimează o creștere de 15% a cifrei de afaceri. Compania operează cu două sedii în Bucureşti şi Târgu-Jiu, având peste 130 de angajaţi”. 

Integrisoft Solutions este „cel mai mare producător de aplicații software pentru administrația publică locală, cu peste 600 de implementări în 400 de instituții, 6000 de utilizatori și singurul furnizor de servicii și soluții integrate din România. Sistemul integrat AVANSIS dezvoltat de Integrisoft este utilizat în peste 40% din orașe și în peste 33% din orașele municipii reședinte de județ. Grupul Integrisoft aduce împreună know how-ul și cele mai bune practici din diverse sectoare pentru a soluționa provocările de business din domeniile sofware development, internet și mobile, în cel mai inovator și cuprinzător mod”. 

Ocuparea forței de muncă și inovarea socială: 4,65 milioane euro pentru sprijinirea antreprenoriatului și a creării de locuri de muncă în comunitățile de romi

Economistul
-
0
Ocuparea forței de muncă și inovarea socială: 4,65 milioane euro pentru sprijinirea antreprenoriatului și a creării de locuri de muncă în comunitățile de romi

Fondul European de Investiții (FEI) a semnat un acord de garantare cu REDI Economic Development S.A. (REDI), care va pune la dispoziție 4,65 milioane EUR pentru a îmbunătăți accesul la finanțare pentru antreprenorii care își desfășoară activitatea în comunitățile de romi din România, Bulgaria, Serbia și Macedonia de Nord.

Această inițiativă, susținută de Uniunea Europeană și prevăzută în Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), va avea un impact puternic asupra comunităților de romi, asigurând finanțare unui număr de peste 300 de întreprinderi mici și crearea a cel puțin 1.000 de locuri de muncă. Fondurile vor fi disponibile pentru microîntreprinderile active în comunitățile rome marginalizate, acestea putând contracta împrumuturi de până la 25.000 EUR.

Pe lângă sprijinul financiar, REDI le va oferi și asistență tehnică antreprenorilor, cu scopul de a sprijini informarea acestor comunități de romi și de a înțelege nevoile lor specifice de dezvoltare a întreprinderilor. Este primul instrument financiar al UE destinat în mod specific comunităților de romi, care va asigura oportunități de angajare favorabile incluziunii și dezvoltarea de produse și servicii financiare specifice pentru acest grup.

Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a declarat: „UE este o uniune a egalității: aceasta promovează în mod activ incluziunea socială și economică a persoanelor marginalizate din societățile noastre. Al treilea principiu al Pilonului european al drepturilor sociale este dreptul la șanse egale, un element esențial al unei economii sociale de piață. Programul EaSI finanțat de UE va contribui la abordarea discriminării care persistă în Uniunea Europeană și le va permite antreprenorilor din comunitățile rome marginalizate să își îndeplinească ambițiile în materie de afaceri.”

Comunicatul de presă al FEI este disponibil aici.

S-a lansat Platforma de mediu pentru București

Florin Antonescu
-
0
S-a lansat Platforma de mediu pentru București

Fundația Comunitară București (FCB) și ING Bank România au lansat „Platforma de mediu pentru București – Intervenție pentru un oraș bun de trăit” . Platforma de mediu pentru București este caracterizată ca „un program dezvoltat în parteneriat cu ING Bank și este deschis implicării tuturor companiilor care vor să participe. Participarea se poate face prin contribuirea la fondul comun al Programului, din care apoi sunt lansare finanțări pentru proiecte pe care participanții pe Platforma de mediu le consideră prioritare, prin finanțarea unor proiecte ale ONG-urilor  și/ sau ale autorităților care iau parte la Platformă, precum și prin expertiză”.

Platforma pornește de la Raportul de cercetare privind starea mediului în București, cercetare elaborată la cererea FCB de prof. univ. dr. Cristian Iojă, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, expert independent. 

Alina Kasprovschi, director executiv, Fundația Comunitară București: „Raportul de cercetare ne arată că Bucureștiul se autodistruge prin intoxicare, din cauza gravității și a complexității urgențelor de mediu. Sănătatea oamenilor, dezvoltarea economică a companiilor și a întregului oraș, calitatea vieții fiecăruia dintre noi sunt direct afectate de problemele de mediu din Capitală. Factorul agravant care face ca această situație să capete dimensiunea unei urgențe maxime este că nu există o abordare trans-sectorială și o colaborare între actorii direct interesați. Autorități, ONG-uri, companii, cetățeni acționează individual sau în parteneriate limitate, iar aceste acțiuni nu au decât un efect limitat. De aceea este nevoie de o intervenție de urgență, pentru a aduce toți actorii interesați la aceeași masă, ca să tăiem răul de la rădăcină și să rezolvăm împreună problemele de mediu. Doar așa putem avea o abordare strategică, pe termen lung și să transformăm Bucureștiul dintr-un oraș sufocant din cauza poluării, într-un Oraș Bun de Trăit. Acesta este scopul Platformei de Mediu.”

Prof. univ. dr. Cristian Iojă: „Nicio autoritate nu poate rezolva singură problemele de mediu ale Capitalei, însă împreună, printr-o colaborare între autorități, ONG-uri, companii și cetățeni, precum și prin schimbarea modului de lucru de până acum și a unor obișnuințe de trai și de consum, putem să ajungem să trăim mult mai bine în București. Acest lucru este evident din rezultatele analizei problemelor de mediu ale Capitalei. Din cele șase domenii – Calitatea aerului; Deșeuri & economie circulară; Mobilitate urbană; Natură urbană; Schimbări climatice; Infrastructura gri – au rezultat de fapt 10 mari probleme de mediu ale Bucureștiului, care sunt interconectate și care nu pot fi rezolvate de actori individuali.”

Alexandra Maier, manager sustenabilitate, ING Bank România: „Eforturile din ultimii ani ne permit ca azi să venim constant cu acțiuni concrete prin care sprijinim tranziția către economia verde, acolo unde avem cel mai mare impact: portofoliul nostru. Și continuăm să construim parteneriate pentru sustenabilitate alături de clienții noștri, de întreaga echipă ING, dar și de societatea civilă. Un pas foarte important pentru noi atunci când stabilim direcțiile pentru implicare în comunitate este să ascultăm. Să ascultăm clienții și să ascultăm societatea civilă. Iar nevoia unui facilitator este printre temele comune pe care le-am avut în aceste discuții. De aceea, ne bucurăm că alături de Fundația Comunitară București creăm premisele pentru acțiune colaborativă în societatea civilă, alături de un fond de finanțare care să sprijine continuarea unor inițiative valoroase. Platforma vine cu un cadru bazat pe date concrete în care putem aduce laolaltă inițiative lansate de ONG-uri, companii și aliați importanți, prin care noi toți să trăim într-un mediu mai bun.”

Inițiatorii subliniază că „platforma își propune ca până în 2024 Bucureștiul să devină o comunitate capabilă să producă impactul colectiv de care este nevoie pentru a-și rezolva problemele de mediu.  Acest lucru se va face prin realizarea de proiecte pilot și consultări pentru stabilirea priorităților de acțiune, care vor fi dezvoltate pornind de la concluziile și constatările raportului de cercetare,  cu contribuția actorilor relevanți – autorități, ong-uri, companii, experți. 

Primele inițiative cu care a pornit Platforma de mediu sunt Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în București și proiectele pilot legate de Parcul Natural Văcărești, Aerlive și Verde citadin, care au fost finanțate încă din 2021 și care urmează să fie dezvoltate în continuare într-o formă colaborativă.

Pentru stabilirea priorităților de acțiune pentru 2022-2024 și 2024-2028, precum și pentru derularea proiectelor de mediu necesare remedierii problemelor identificate, Fundația Comunitară București invită reprezentanții autorităților, ONG-urilor, companiilor, precum și experții sau simplii cetățeni să se implice. Cei care vor să se implice, sunt rugați să completeze formularul de la acest link”.

Raportul de cercetare privind starea mediului în București identifică 10 probleme de mediu ale Bucureștiului și principalele direcții de acțiune pentru a le rezolva:

  • Bucureștiul a devenit un oraș sufocat de construcții, ceea ce contribuie la poluarea aerului, zgomot, stres, fenomenul insulă de căldură (zone cu temperaturi mai înalte), reducerea oportunităților turistice și economice, pentru sectorul serviciilor și pentru investitori, reducerea atractivității și a calității vieții pentru proprii lui cetățeni. Deseori, ponderea suprafețelor verzi, racordarea la rețeaua de canalizare, regimul de înălțime și volumetria nu respectă reguli urbanistice minimale. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de o mai bună organizare și planificare a spațiului construit. 

  • Bucureștiul este un oraș sufocat de mașini. Numărul foarte mare de autovehicule din București și mobilitatea urbană dominată de autovehiculul personal, concomitent cu absența unor spații de parcare adecvate, duc la poluare, zgomot, risc de accidente, salubrizare defectuoasă, degradarea spațiilor verzi, degradarea trotuarelor și a spațiilor de circulație personală. Mobilitatea urbană, dominată de autovehiculul personal, contribuie semnificativ la afectarea calității vieții. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de reinventarea mobilității urbane, cu accent pe eficientizarea transportului în comun, pe extinderea pistelor de biciclete și pe rezolvarea problemei parcărilor.

  • Bucureștiul este un oraș sufocat de mizerie. Problema este atât de complexă, încât începe de la managementul deșeurilor și ajunge până la mizeria din spațiile publice: clădiri și terenuri abandonate, murdărirea spațiilor verzi și a apelor, intervenția foarte lentă în repararea infrastructurilor publice, intensificarea fenomenului de murdărire a clădirilor, lipsa toaletelor publice în zonele circulate, parcările improvizate. Orașul este aproape imposibil să fie curățat. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătățirea  salubrizării, care să coreleze acțiuni și actori interesați, astfel încât să permită o intervenție concertată pentru curățenia publică.

  • Bucureștiul devine un oraș sufocat de lipsa de verdeață și deconectat de la natură, ceea ce contribuie la poluare, stres, creșterea temperaturii, spațiu restrâns pentru recreere și sport. Bucureștiul are puține spații verzi, neîngrijite și adesea inaccesibile, sub limita de 26 m2/locuitor impusă de legislația din România, ceea ce afectează dramatic calitatea vieții. Chiar și atunci când sunt bine îngrijite, costurile de întreținere ale spațiilor verzi sunt mult mai mari decât în orașele din vestul Europei. Zonele periferice ale orașului, inclusiv cele unde sunt proiecte rezidențiale noi, au o accesibilitate foarte redusă la spații verzi.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie ca protejarea și dezvoltarea naturii urbane să devină o prioritate pentru autorități, iar societatea civilă, companiile și cetățenii să contribuie la implementarea proiectelor aferente acesteia. Valorificarea potențialului existent – zone umede, parcuri, spații verzi printre blocuri, Dâmbovița, copacii de pe străzi -, preluarea unor modele de succes din străinătate, impunerea unor reguli de urbanism pentru noile construcții rezidențiale pot ajuta la remedierea acestei probleme.

  • Bucureștiul este un oraș care se sufocă în propriul său aer, din cauza poluării, cu un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor și calitatea vieții. Traficul rutier, producerea de energie electrică și termică, activitățile industriale, activitățile ilegale, șantierele și salubrizarea deficitară a orașului sunt sursele cele mai importante cauzate de activitatea umană. Sistemele de monitorizare existente — atât cel public, cât și cele promovate de societatea civilă — arată probleme evidente în privința particulelor în suspensie și a dioxidului de azot, mai ales în timpul iernii.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie ca reducerea poluării aerului să devină un obiectiv prioritar pentru autorități, societatea civilă, companii și cetățeni, pornind de la înțelegerea faptului că nu există un singur factor care duce la această problemă. Politici publice corelate între ele trebuie dezvoltate în mai multe domenii, pentru a corecta cauzele fenomenului și pentru reuși atingerea acestui obiectiv, dublate de campanii de conștientizare și educare, precum și de o colaborare autentică între autorități/ instituții responsabile, companii, ONG-uri.

  • Bucureștiul devine un oraș sufocat de căldură și de schimbări climatice. Impactul schimbărilor climatice asupra orașului este într-o continuă creștere, în special în anotimpul cald, când temperaturile devin insuportabil de ridicate. Valurile de căldură și episoadele cu vânturi puternice și/sau cu precipitații ridicate pe o perioadă scurtă de timp sunt tot mai dese, generează pagube tot mai mari și afectează mai ales categoriile vulnerabile de locuitori.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie să se pregătească și să acționeze pentru a reduce riscul fenomenelor meteo extreme. 

  • Bucureștiul este un oraș sufocat de gunoaie. Depozitarea necontrolată rămâne o problemă frecventă, iar colectarea selectivă a deșeurilor este complet ineficientă, oglindindu-se într-o rată de reciclare redusă. Bucureștiul produce volume uriașe de deșeuri, ce depășesc 1 milion de tone pe an, care sunt în continuare eliminate la rampele de deșeuri. Un factor agravant este că economia locală și regională nu are capacitatea de a reintegra circular nici măcar puținele deșeuri colectate selectiv.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de legislație și politici publice care să ducă la îmbunătățirea managementului deșeurilor și la implementarea unei economii circulare. Domeniul este unul în care colaborarea dintre autorități locale și centrale, precum și colaborarea între stat și societate sunt decisive pentru remedierea problemelor.

  • Un oraș sufocat în incapacitate administrativă. Capacitatea instituțiilor publice de a gestiona problemele de mediu trebuie să se îmbunătățească rapid. Fonduri și resurse de competențe există, la nivel local și european, dar este important ca acestea să fie valorificate prin dialog interinstituțional și cu ONG-urile. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de o intervenție colaborativă de urgență pentru remedierea problemelor de mediu, la care să contribuie în mod coordonat autoritățile – indiferent de culoarea politică -, societatea civilă, companiile, cetățenii. Simplificarea unor proceduri, planificarea strategică și cooperarea interinstituțională ar contribui decisiv la rezolvarea acestei probleme.

  • Bucureștiul se sufocă și din cauza modului în care se face  alimentarea cu apă. Lipsa de încredere a populației în calitatea apei potabile este evidentă: doar 36% din populație o foloseşte pentru băut.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de reconfigurarea și extinderea rețelei de monitorizare a calității apei. Este nevoie de crearea de noi puncte de măsurătoare și de completarea listei de substanțe analizate (de exemplu, dezinfectanți, microplastic). 

  • Bucureștiul se sufocă și din cauza managementului neunitar al spațiilor verzi. În prezent, gestionarea spațiilor verzi e divizată între Primăria Generală a municipiului București prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement sau recent înființata Administrație a Parcului Natural Văcărești și primăriile de sector prin Administrațiile Domeniului Public, iar cimitirele sunt administrate de Administrația Cimitirelor sau de către diferite culte religioase. Această situație duce la o gestionare neunitară și defectuoasă a spațiilor verzi, lipsa unei viziuni integrate; calitate redusă a spațiilor verzi; calitate scăzută a vieții cetățenilor (aer, recreere, stres, sport).

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de un management unitar al spațiilor verzi și al celor acvatice, care să ducă la creșterea calității acestora și la o abordare integrată. Este și un domeniu în care colaborarea cu societatea civilă poate să aducă o reală plus valoare. 

Financial Intelligence organizează mâine a patra ediție a evenimentului „CYBERSECURITY ONLINE FORUM”

Economistul
-
0
Financial Intelligence organizează mâine a patra ediție a evenimentului „CYBERSECURITY ONLINE FORUM”

Mâine, 13 aprilie 2022, de la ora 11:00, are loc cea de-a patra ediție a evenimentului CYBERSECURITY ONLINE FORUM, organizat de Financial Intelligence, cu sprijinul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), al Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), al Centrului Național Cyberint și al Autorității pentru Digitalizarea României.

România este prezentă pe harta țintelor atacurilor cibernetice, confruntându-se permanent, atât cu atacuri complexe, care au ca scop obținerea unor avantaje strategice sau a unor beneficii financiare, cu potențial impact major la adresa securității naționale, societății și economiei, cât și cu atacuri „clasice”, care folosesc malware comun și exploatează vulnerabilități larg răspândite și cunoscute, și care, deși au un potențial redus de a aduce atingere securității naționale, afectează economia și societatea.

Un impact major asupra evoluțiilor în modul de abordare a securității cibernetice în plan național este generat și de demersurile de la nivelul ONU, NATO și UE, unde protecția spațiului cibernetic reprezintă o prioritate.

La finalul anului trecut, Guvernul a aprobat Strategia de Securitate Cibernetică a României şi Planul de Acţiune 2022-2027.

Noua Strategie de Securitate Cibernetică a României reprezintă o ţintă asumată în PNRR, care îşi propune să asigure „un nivel ridicat de securitate cibernetică, adaptat noilor provocări generate de entităţi ostile din spaţiul cibernetic”.

În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:

  • Noi provocări din domeniul securității cibernetice, după pandemia COVID 19 și în contextul invaziei Rusiei în Ucraina
  • Pregătiri pentru Conferința Plenipotențiară a UIT din 2022 (PP-22) la București
  • Cyberintelligence – vulnerabilități, riscuri și amenințări
  • Cybersecurity și infrastructura critică
  • Legea Interoperabilității – beneficii
  • Importanța tehnologiei 5G și riscurile pentru securitate legate de aceasta
  • Centrul European Cyber Security de la Bucureşti – oportunități pentru România
  • Cybersecurity în tranzacțiile online
  • Cum ne protejăm de atacurile cibernetice
  • Vulnerabilitățile critice în telefonia mobilă
  • Înmulțirea campaniilor de phishing
  • Măsurile luate de companii pentru protecția datelor
  • Securitatea cybernetică în era Inteligenţei Artificiale
  • Cercetare-Dezvoltare în cybersecurity
  • Asigurări pentru riscul cibernetic
  • Finanțarea digitalizării prin PNRR

Speakerii evenimentului sunt:
Bogdan DUMEA – Secretar de Stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării,
Vlad STOICA – Președinte ANCOM,
Iulian CHIFU – Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului (mesaj video),
Dan CÎMPEAN – Directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC),
Dragoș Cristian VLAD – Președintele Autorității pentru Digitalizarea României,
Sabin SĂRMAȘ, Președintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor,
Anton ROG – Director General al Centrul Național Cyberint SRI,
George-Cristian TUŢĂ – Chestor, Camera Deputaților,
Pavel POPESCU – Președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Camera Deputaților,
Gabriela MATEI – Expert la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență,
Dragoș C-L PREDA – Director General al Societății Naționale de Radiocomunicații S.A.,
Alexandru PETRESCU – BIG Cyber Defence (bigcyberdefence.com),
Sebastian BĂNICĂ – Deputy CEO & Sales Director la S&T,
Ionut Alexandru ISAC – Global Head of Cloud Security la Atos,
Marius CONSTANTINESCU – Director Daune la Leader Team Broker,
Yugo NEUMORNI – Președintele CIO Council,
Toma CÎMPEANU – Director Executiv al Asociaţiei Naţională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI),
Călin RANGU – Decan la Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor,  Universitatea Danubius și Cofondator al CIO Council. 

Evenimentul va fi moderat de Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct Financial Intelligence.

Participanții vor putea transmite întrebări speakerilor în timpul evenimentului, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Parteneri: Superbet, Vodafone, Dell Technologies, Intel, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A., Atos, S&T, Big Cyber, Rombet, Capex, Soft Galaxy, Leader Team Broker. 

Parteneri instituționali: Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, ICSS, Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice, CIO Council, Camera de Comerț Româno-Britanică, PWN România.

Parteneri media: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat Bucharest, Revista Cariere, Finzoom, New Money, Revista Patronatului Român, Bizi Live TV.

Producție video: Boof Media.

Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii

Economistul
-
0
Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii

_________________

Autori: Răzvan Brătilă, Avocat, Băncilă Diaconu și Asociații
Emanuel Băncilă, coordonator Controverse și Inspecții fiscale,
Băncilă Diaconu și Asociații (foto)

Nu de puține ori, în cadrul inspecțiilor fiscale sunt stabilite atât obligații fiscale suplimentare în sarcina contribuabililor, dar sunt aplicate şi amenzi contravenționale, pentru neîndeplinirea unor obligații declarative sau de plată. Este, însă, legală amendarea contribuabililor, mai ales în condițiile în care există un interval mare de timp (câțiva ani) între momentul neîndeplinirii obligațiilor și aplicarea amenzii? Ce pot face contribuabilii?

Într-un exemplu recent, un operator economic a fost amendat contravențional în urma unei inspecții fiscale cu privire la perioada 2015 – 2018, pentru nedeclararea și neplata impozitului aferent veniturilor obținute de nerezidenți. Este legală amenda primită?

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie avute în vedere două aspecte esențiale: dacă există un termen legal în cadrul căruia contribuabilul avea obligația de a îndeplini respectiva obligație și dacă au trecut mai mult de 6 luni de la împlinirea acestui termen. Dacă răspunsul la cele două întrebări este „da”, atunci dreptul organelor de inspecție fiscală de a amenda contravențional contribuabilul este prescris, astfel cum vom arăta în cele ce urmează.

Baza legală pentru aplicarea amenzilor contravenționale în materie fiscală se regăsește în Titlul XI al Codului de procedură fiscală. De exemplu, potrivit articolului 336 din Codul de procedură fiscală, reprezintă contravenție fapta de neîndeplinire la termen a obligațiilor declarative prevăzute de lege, fapta de nereținere de către plătitorii obligațiilor fiscale a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, sau fapta de neraportare a aranjamentelor transfrontaliere. În plus, cuantumul amenzilor contravenționale nu este deloc neglijabil, el fiind situat între 1.000 lei și 100.000 lei. 

Sancționarea contravențională în materie fiscală nu urmează un regim special, ci se supune acelorași reguli generale reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Acestea prevăd că dreptul aplicării amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, în cazul contravențiilor care se săvârșesc dintr-o dată (i.e. instantanee), respectiv în termen de 6 luni de la data încetării săvârșirii contravențiilor în cazul contravențiilor continue (i.e. contravențiile care durează în timp).

Atunci când contribuabilul nu și-a îndeplinit, spre exemplu, obligația de a reține la sursă un anumit impozit, este esențial de reținut că nu ne aflăm în prezența unei contravenții continue, ci în prezența unei contravenții instantanee. Mai exact, fapta s-a epuizat atunci când s-a împlinit termenul legal până la care contribuabilul trebuia să declare și să rețină impozitul la sursă, de la acest moment curgând termenul de prescripție de 6 luni.

În exemplul nostru, legea prevedea că impozitul datorat de nerezidenți se declară și se plătește în luna următoare celei în care s-a plătit venitul, respectiv pentru luna ianuarie, până la data de 25 februarie 2015, pentru luna februarie 2015, până la data de 25 martie 2015 ș.a.m.d. Astfel curge un termen de prescripție de 6 luni pentru fiecare lună în parte, de la data de 25 a lunii următoare celei în care era datorat venitul. Prin urmare, la sfârșitul anului 2021, când contribuabilul a fost sancționat contravențional, intervenise deja prescripția extinctivă cu privire la posibilitatea de a aplica amenda pentru toată perioada în discuție.

Cu alte cuvinte, dacă au trecut 6 luni de la momentul la care contribuabilul trebuia să își îndeplinească obligația legală (lunară, semestrială, anuală etc.), acesta nu mai poate fi amendat, întrucât, așa cum arătam, depășirea termenului legal este echivalent cu stingerea dreptului organului de control de a amenda contribuabilul. 

De asemenea, este irelevant momentul la care organele fiscale au constatat neîndeplinirea obligației legale de către contribuabil. Să presupunem că neîndeplinirea obligației fiscale a fost constatată cu ocazia inspecției fiscale, care, de regulă, verifică legalitatea și conformitatea îndeplinirii obligațiilor fiscale în urmă cu cel mult 5 ani (i.e. termenul de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale). Însă, termenul până la care poate fi amendat contravențional contribuabilul rămâne cel de 6 luni de la data neîndeplinirii obligației sale și nu este suspendat ca urmare a efectuării inspecției fiscale. 

În consecință, recomandăm contribuabililor ca, în momentul în care sunt amendați în urma unei inspecții fiscale, să analizeze împreună cu specialiștii în domeniu dacă respectiva amendă este legală, mai ales din perspectiva momentului la care s-a săvârșit presupusa faptă contravențională.

Dosarul prețurilor de transfer trebuie temeinic fundamentat. Dacă totuși greșesc, mai pot contribuabilii face ceva după ce l-au prezentat echipei de control?

Economistul
-
0
Dosarul prețurilor de transfer trebuie temeinic fundamentat. Dacă totuși greșesc, mai pot contribuabilii face ceva după ce l-au prezentat echipei de control?

_________________

Daniela Dinu, Director PwC România
Mihail Boian, Partener D&B David și Baias (foto)

Jurisprudența recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) invalidează anumite practici nelegale ale ANAF des întâlnite în inspecțiile de prețuri de transfer. În esență ÎCCJ a statuat că modificarea sau înlocuirea studiilor de comparabilitate întocmite în mod legal și complet de contribuabili este nelegală, iar organele fiscale nu sunt îndreptățite să refacă un dosar al prețurilor de transfer corect întocmit. Am prezentat soluția ÎCCJ în acest articol. 

Astfel, dincolo de aspecte de ordin formal pe care trebuie să le bifeze un dosar al prețurilor de transfer, fundamentarea temeinică a analizei de comparabilitate este esențială pentru efectuarea unui dosar care să fie apoi susținut într-o manieră credibilă și justificată în fața echipei de inspecție fiscală. 

Totuși, ce se întâmplă dacă contribuabilul greșește și își întemeiază analiza pe date și informații eronate sau dacă acestea, deși corect identificate, au fost în mod greșit interpretate și reflectate în cuprinsul dosarelor de prețuri de transfer pe care acesta le-a transmis echipei de inspecție fiscală? Mai are contribuabilul la îndemână instrumente de corecție sau ajustarea de prețuri de transfer este ca și realizată?

Trebuie spus, în primul rând, că într-un asemenea scenariu suntem deja pe tărâmul răului deja înfăptuit, acesta fiind și motivul pentru care, în mod cert, accentul trebuie să cadă pe diligența maximă a contribuabililor în pregătirea analizelor de comparabilitate înainte de începerea inspecțiilor fiscale.

Totuși, chiar și într-o asemenea ipoteză, legea procedurală fiscală oferă o serie de soluții pentru a iniția discuții cu echipa de inspecție fiscală și a determina într-o manieră corectă nivelul prețurilor de transfer practicate în tranzacțiile intra-grup.

Astfel, într-un caz întâlnit în practica recentă, compania supusă inspecției fiscale a pus la dispoziția organelor de control documentația de prețuri de transfer completă, inclusiv studiul de comparabilitate întocmit ținând cont de criteriile calitative și cantitative relevante prin raportare la profilul său funcțional si de risc. Compania a întocmit o analiză a funcțiilor, riscurilor și activelor ca parte a tranzacțiilor intra-grup, evidențiind faptic și documentar că acesta a acționat în perioada analizată ca un simplu procesator / prestator de servicii de fabricație. 

În urma analizării dosarului prețurilor de transfer, organele fiscale nu au criticat în vreun fel studiul de comparabilitate pregătit de companie, ci au adus însă la cunoștința acesteia că este necesară reîncadrarea profilului funcțional în producător pe bază de contract. A fost păstrată metoda folosită de contribuabil, respectiv metoda marjei nete, dar și folosirea indicatorului de profitabilitate luat în considerare pentru studiile de analiză comparativă, respectiv rata rentabilității costurilor din exploatare totale. In același timp, odată reîncadrat profilul funcțional, organele fiscale au procedat la ajustarea indicatorului de profitabilitate al companiei, prin includerea unor cheltuieli din categoria cheltuielile de exploatare, apreciind că societatea a majorat artificial profitul din exploatare aferent activității derulate în beneficiul entităților sale afiliate, pentru a se încadra în intervalul intercuartilic de piață. O atare analiză a condus la un nivel considerabil de ajustări de prețuri de transfer care a fost comunicat de echipa de inspecție fiscală în timpul controlului. 

Aceste constatări preliminare ale echipei de inspecție fiscală au determinat compania să reviziteze dosarul prețurilor de transfer întocmit și, dincolo de aspectele ce țin de recalificarea profilului funcțional, compania a semnalat necesitatea refacerii studiului de comparabilitate în vederea reflectării noului profil funcțional de producător pe bază de contract/la comandă. 

Aceasta întrucât studiul de comparabilitate inițial pregătit de contribuabil nu mai reflectă nivelul de profitabilitate specific unei companii independente implicate în activități de producție contractată, care ar fi devenit relevante după reîncadrarea profilului funcțional.

Din perspectivă tehnică, reîncadrarea profilului funcțional și de risc trebuie urmată în mod obligatoriu de ajustarea corespunzătoare a analizei economice, în speță, a studiului de comparabilitate realizat cu scopul de a determina nivelul de piață al remunerației aferente. Aceasta deoarece strategia de căutare utilizată într-un astfel de studiu, respectiv criteriile de selecție cantitative și calitative utilizate sunt direct corelate cu profilul funcțional și de risc al părții testate, ele având rolul de a identifica un set de comparabile independente cu un profil funcțional și de risc cât mai apropiat de cel al părții testate. Astfel, pentru a reflecta într-o manieră justă și corectă o potențială reîncadrare de profil funcțional și de risc din partea organelor fiscale, acestea trebuie să reflecte consistent respectivă abordare și în zona analizei economice.

Din această perspectivă, Societatea a procedat la efectuarea unui nou studiu de comparabilitate, prin aplicarea unor filtre cantitative și calitative relevante și suficiente pentru identificarea unor producători pe bază de contract, pe care apoi l-a prezentat echipei de inspecție fiscală în vederea stabilirii corecte a situației de fapt în cadrul inspecției fiscale, odată cu evaluarea impactului modificării premisei inițiale referitoare la profilul funcțional reîncadrat pe calea proiectului de raport de inspecție fiscală. 

Ca urmare a acestor noi argumente și explicații aduse de contribuabil, echipa de inspecție fiscală a sesizat, într-o manieră corectă și în linie cu rolul activ ce caracterizează activitatea inspecției fiscale, necesitatea adaptării și ajustării corespunzătoare a studiului de comparabilitate prezentat inițial de contribuabil, astfel încât, urmare a refacerii acestuia în vederea determinării nivelului prețului de piață, au fost stabilite prin actul final de impunere ajustări de prețuri de transfer semnificativ mai mici în sarcina contribuabilului.

Speța de mai sus este dovada cât se poate de clară că și în materia prețurilor de transfer, greșelile contribuabililor, chiar dacă ar trebui evitate, nu ar trebui să se transforme într-o formă de sancționare a acestora, într-o aplicare corectă și conformă a principiului bunei colaborări dintre contribuabili și organele fiscale, dar și a principiului legalității care guvernează administrarea fiscală. Astfel, chiar și atunci când identifică o eroare, inspectorii fiscali trebuie să parcurgă în mod consistent și complet pașii prevăzuți de lege pentru a o corecta și evidenția în mod corespunzător impactul propriilor constatări asupra restului analizei de comparabilitate și a valorii ajustării finale de prețuri de transfer, cum ar fi în prezenta speță – reîncadrarea profilului funcțional. O importanță deosebită o reprezintă, desigur, și momentul identificării greșelii, caracterul ei și, mai ales, coordonarea pașilor de urmat pentru îndreptarea acesteia într-o manieră transparentă și cu implicarea și concursul echipei de inspecție fiscală care, în definitiv, este cea care decide cu privire la respectarea principiului valorii de piață în cadrul controlului fiscal.

Sondaj eToro: Conflictul internațional devine cel mai mare risc pentru investitorii individuali din România

Economistul
-
0
Sondaj eToro: Conflictul internațional devine cel mai mare risc pentru investitorii individuali din România

Conflictele internaționale au urcat pe primul loc pe lista de riscuri a investitorilor individuali, depășind inflația, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina a provocat un șoc pe piețele financiare globale.

Potrivit ultimului sondaj Retail Investor Beat* al rețelei sociale de investiții eToro, 57% dintre investitorii individuali din România văd în conflictul internațional  cel mai mare risc extern pentru investițiile lor, în creștere de la 24% în trimestrul patru din 2021.

Aproape jumatate (48%) dintre investitori rămân îngrijorați de impactul inflației asupra investițiilor, urmat de starea economiei globale (47%), a economiei românești (34%) și de creșterea ratelor dobânzilor (19%).

Ben Laidler, strategul pentru piețe globale al eToro, comentează: „Evenimentele tragice din Ucraina reprezintă o triplă lovitură pentru investitori, o combinație toxică între incertitudinea accentuată de pe piață, inflația ridicată din cauza creșterii prețurilor la mărfuri și o creștere economică mai mică din cauza problemelor cauzate de sancțiuni.”

Mai mult de jumătate dintre românii intervievați (55%) s-au repoziționat în funcție de aceste riscuri, 42% intenționează să investească în mod constant aceeași sumă de bani în următoarele 12 luni, iar 36% intenționează să investească mai puțin. Cu toate acestea, deși o creștere a volatilității este un mediu dificil de navigat pentru orice investitor, majoritatea respondenților rămân încrezători în portofoliile lor (79%). 

„Istoria arată că adesea geopolitica nu are un impact de lungă durată asupra piețelor globale. Fundamentele rămân solide, profiturile companiilor fiind în creștere, economiile redeschizându-se după pandemie, evaluările bursiere ale companiilor fiind acum mai ieftine, iar piețele se așteaptă acum pe deplin ca băncile centrale să majoreze semnificativ ratele dobânzilor”, adaugă Laidler.

„Cei mai toleranți la risc, printre care se numără mulți investitori mai tineri, care mai au mult timp până la pensionare, ar trebui să își amintească principiul de investiții «fii lacom când alții sunt temători», ceea ce înseamnă că investitorii pot beneficia adesea de o abordare împotriva curentului în perioade de criză.”

La nivel global, capacitatea investitorilor individuali de a privi înainte și dincolo de volatilitatea pe termen scurt se vede prin angajamentul lor față de temele de investiții pe termen lung pe care le au în vedere. 38% dintre aceștia văd oportunități în tehnologia curată (vs. 37% în ultimul trimestru), transformarea digitală (32%, în scădere de la 33%), criptomonedele și plățile digitale (26%, în creștere de la 22%), robotica și automatizarea (25%, în creștere de la 24%) și îmbătrânirea populației (24%, în creștere de la 23%). Temele de investiții pe termen lung preferate de investitorii români sunt transformarea digitală (46%), urmată de criptomonede și plăți digitale (42%), tehnologii curate (37%) și robotică și automatizare (37%).

Callie Cox, analist de investiții eToro US, comentează: „Când piețele sunt volatile și lumea trece printr-o criză umanitară atât de teribilă, poate că merită să facem un pas înapoi și să ne gândim la ce este emoțional și ce este fundamental. Dacă mai faceți încă un pas înapoi, veți vedea că societatea este rezilientă. Piețele au demonstrat de nenumărate ori capacitatea lor de a-și reveni.

Lipsa repoziționării în rândul portofoliilor DIY sugerează că unii investitori cu aversiune la risc încep să ia în considerare strategia de a investi o sumă fixă în mod regulat pe piețe pentru a ajuta la atenuarea volatilității ridicate și a se asigura că nu ratează o eventuală redresare.”

Tensiunile geopolitice în creștere i-au determinat pe unii investitori de retail să favorizeze piețele interne în detrimentul investițiilor în străinătate și să se consoleze cu activele cu care sunt mai familiarizați. La nivel global, 51% (35% în România) dintre respondenți investesc în prezent în acțiuni locale, față de 28% (31% în România) în acțiuni internaționale. Întrebați care este cel mai important motiv pentru care preferă acțiunile locale, 45% dintre respondenți (48% în România) au spus că înțeleg mai bine piețele naționale, 21% (16% în România) considerând că piețele externe sunt prea riscante din cauza instabilității politice și a fluctuațiilor valutare. 

„Având în vedere că riscurile investiționale și economice sunt considerate ridicate, unii caută să își diversifice și mai mult portofoliile. În cazul celor 28% dintre respondenții la nivel global care investesc în prezent în acțiuni internaționale, aceștia văd această alocare ca pe o modalitate de a mări diversificarea portofoliului (35%) și de a obține expunere la diferite sectoare, cum ar fi cel tehnologic american (12%)”, concluzionează Laidler.

*Cercetarea a fost realizată de Opinium în perioada 10-23 martie 2022 pe eșantion de 8.500 de investitori individuali din 12 țări – câte 1000 în: Marea Britanie, SUA, Germania, Franța,  și 500 de investitori individuali în Italia, Spania, Olanda, Danemarca, Australia, Polonia, România și Republica Cehă. Investitorii individuali au fost definiți ca fiind persoane care se administrează singure sau care beneficiază de consiliere și care dețin cel puțin un produs de investiții, inclusiv acțiuni, obligațiuni, fonduri, un ISA (cont individual de economii) pentru investiții sau echivalent. Nu a fost necesar ca aceștia să fie utilizatori eToro. 

Cazacu, XTB: Motorină versus benzină – cine va câștiga „războiul” carburanților pe burse în perioada următoare?

Economistul
-
0
Cazacu, XTB: Motorină versus benzină – cine va câștiga „războiul” carburanților pe burse în perioada următoare?

  • Deși benzina s-a ieftinit, motorina a atins noi maxime istorice, în România, în Europa Centrală și de Est, dar și în SUA.
  • Diferența este așteptată a rămâne ridicată sau chiar a se majora, în perioada următoare, dacă nu asistăm la o temperare a ostilităților în Ucraina.
  • Pe lângă petrol, Rusia exportă și direct motorină, acoperind aproximativ 20% din cererea europeană. 
  • Europa este exportatoare de benzină, dar importatoare de motorină.
  • Invazia Ucrainei de către Rusia a generat un șoc al ofertei, tocmai când cererea se afla într-un sezon de creștere, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
  • Speranțe pentru șoferi vin și dinspre evoluțiile petrolului pe piețele internaționale. De la peste 131 dolari/baril, petrolul Brent este acum în jur de 100 dolari/baril. 
  • Motorina ar putea rămâne, o perioadă, sensibil mai scumpă decât benzina, cu toate că ar fi unele speranțe de temperare spre vară, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Pe întreg parcursul anului trecut, în România, prețurile la pompă ale motorinei și benzinei au rămas relativ apropiate. Diferențe ușor mai ridicate au fost în vara anului 2021, deși ele s-au menținut în general sub 20 de bani pe litru. 

O diferență ușor de observat a început să apară în primăvara acestui an, și, spre deosebire de perioadele anterioare, nu a atins rapid un platou, ci s-a adâncit în ultima parte a lunii martie și în aprilie. De la 47 de bani pe 31 martie, diferența a ajuns la 66 de bani pe 6 aprilie și 68 de bani pe 11 aprilie. 

Astfel, deși benzina s-a ieftinit, urmând tendința petrolului pe bursele internaționale, motorina a atins noi maxime istorice. 

Privind în urmă, pe date din ultimii 7 ani, abia între noiembrie 2018 și martie 2019 am mai avut diferențe semnificative, dar, în general, sub 50 de bani pe litru.

Situația nu este vizibilă doar în România, ci în mai toată regiunea. 

În Polonia, conform monitorului european, benzina costă 1.42 EUR/litru, iar motorina era pe 4 aprilie mai scumpă: 19 eurocenți, față de 13 eurocenți în România și 12 eurocenți în Ungaria. 

În Bulgaria, diferența era de doar 2 cenți, în timp ce, în Slovacia, motorina era mai ieftină cu 3 cenți, potrivit buletinului Comisiei Europene. 

Piața carburanților diesel, utilizați în domenii variate precum transport rutier de mărfuri, construcții sau agricultură, este una globală, iar cererea crescută dintr-o regiune sau aprovizionarea limitată are efecte la mii de kilometri distanță. 

Trendul cotațiilor de referință în Europa (ICE) a fost favorabil benzinei în primele luni, cu o recuperare ulterioară a motorinei. 

În SUA, unde în trecut un galon de motorină a fost cu 30-40 de cenți mai scump, s-a ajuns la o diferență și de 1 dolar. Și aici benzina a predat ștafeta motorinei în special în luna martie, diferența accentuându-se ca urmare a unei ieftiniri mai pronunțate a benzinei relativ la motorină. 

De la vârful din 11 martie, de 4,33 dolari/galon, benzina a ajuns la 4,11 dolari/galon potrivit AAA. Motorina este la 5,04 dolari/galon de la un vârf de 5,135 dolari/galon acum o lună.

Europa este exportatoare de benzină, dar importatoare de motorină, însă situația nu este omogenă, iar diferențele între țări și regiuni sunt mari.

Pe lângă petrol, care poate fi rafinat pentru a obține benzină sau motorină, Rusia exportă și direct motorină, aproximativ 20% din cererea continentului fiind acoperită din această direcție. Izbucnirea războiului a generat un șoc al ofertei, tocmai când cererea se afla într-un sezon de creștere. 

În ultima perioadă, companiile petroliere au avut tendința de a se reorienta, chiar de la distanțe mult mai mari, apelând la surse precum Orientul Mijlociu, Asia sau SUA. 

Pe de altă parte, cererea pentru lucrări agricole sau logistică a crescut, pe fondul conflictului din Ucraina și al efectelor sale în piețele de mărfuri agricole. 

Cererea de transport pentru echipamente grele a fost de asemenea în creștere, iar acesta se realizează în principal cu motorină, nu cu benzină. 

Diferențialul este așteptat a rămâne ridicat sau chiar a se majora, chiar în perioada următoare, dacă nu asistăm la o temperare a ostilităților. 

Motorina ar putea rămâne o perioadă sensibil mai scumpă decât benzina, cu toate că ar fi unele speranțe de temperare spre vară.

O auto-reglare parțială ar putea veni pe termen mediu de la încetinirea aprovizionării. Cu inflație în creștere și o abordare mai prudentă a consumatorilor, și în urma blocajelor din China adăugate peste împotmolirea logistică anterioară, restricțiile impuse de China pentru a menține controlul asupra numărului de infectări ar putea avea efecte în serie. 

Lanțurile logistice erau deja sub presiune, și a comanda în Europa o bicicletă din China poate costa până la 2/3 din valoarea sa pentru transport poate îndepărta o parte din cerere. 

Operatorul maritim Maersk a vorbit de o „acumulare de întârzieri”, iar o analiză Oxford Economics arată că dificultățile de aprovizionare sunt la un nou maxim. 

Speranțe pentru șoferi vin și dinspre evoluțiile petrolului pe piețele internaționale. De la peste 131 dolari/baril, petrolul Brent este acum în jur de 100 dolari/baril. 

Eliberarea a 120 de milioane de barili din rezervele SUA și ale altor state anunțate de IEA, închiderea unor orașe în China și creșterile de dobândă anunțate de băncile centrale, inclusiv din SUA au stopat deocamdată ascensiunea petrolului.

Pentru o vreme, o ușoară tendință de ieftinire a benzinei ar putea să continue, deși în privința motorinei, trendul nu este clar, chiar dacă petrolul nu s-ar scumpi. 

Pentru estimarea trendului din lunile următoare, direcția conflictului din Ucraina este, însă, de importanță majoră.

1...1.0441.0451.046...1.963Pagina 1.045 din 1.963