„Sănătatea financiară a unei națiuni are întotdeauna o importanță strategică pentru că se referă la nivelul de bunăstare pe care îl au cetățenii. Nevoia de sănătate și stabilitate financiară este critică pentru fiecare cetățean, iar educația financiară este cea care poate asigura baza necesară unei mai bune protecții și reziliențe economico-financiare”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară Nicu Marcu, cu ocazia primei ediții a Forumului Educației Financiare, desfășurată pe 9 iunie anul curent. Potrivit președintelui ASF, „educația financiară nu este un lux” și se înscrie deja, de multe decenii, printre necesitățile vieții contemporane.

„Modul în care fiecare dintre noi ne raportăm la reușita financiară, ne face ca deseori să ignorăm forța sugestivă a unei astfel de maxime. Din păcate, tentațiile consumeriste, la care suntem zilnic expuși, ne pot transforma în victime ușoare ale propriilor prejudecăți în materie de educație financiară. Nu neg faptul că mecanismele pieței libere pot disciplina comportamente financiare ce se expun prea dezinvolt la riscuri. Prețul unei astfel de disciplinări poate fi însă, deseori, mai dramatic decât îndrăznim să ne imaginăm”, subliniază președintele ASF Nicu Marcu.

Totodată, șeful ASF s-a referit și la eforturile susținute pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le face în reglementarea și controlul piețelor financiare, fie că e vorba de inițiative legislative punctuale și imperios necesare, fie de măsuri mai puțin confortabile în anumite circumstanțe.

Textul integral al alocuțiunii Președintelui ASF Nicu Marcu poate fi citit aici:

https://asfromania.ro/ro/a/2460/alocutiunea-presedintelui-autoritatii-de-supraveghere-financiara,-domnul-nicu-marcu,-cu-prilejul-primei-editii-a-%22forumului-educatiei-financiare%22

În prezent, Fondul pentru modernizare a pus 2,4 miliarde EUR la dispoziția României și altor șase țări beneficiare.

În prezent, Fondul pentru modernizare a pus 2,4 miliarde EUR la dispoziția a șapte țări beneficiare pentru a contribui la modernizarea sistemelor lor energetice, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul energetic, industrial și al transporturilor și pentru a le sprijini să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030. Investițiile au fost confirmate în România (1 391,6 milioane EUR), Cehia (520 milioane EUR), Polonia (244,2 milioane EUR), Lituania (85 milioane EUR), Ungaria (74,3 milioane EUR), Slovacia (49,5 milioane EUR) și Croația (40 milioane EUR). Aceasta încheie cel de al treilea ciclu de investiții al Fondului pentru modernizare și reprezintă o creștere bruscă a cheltuielilor în comparație cu ciclurile de investiții anterioare.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat: „Fondul pentru modernizare reprezintă solidaritatea europeană în acțiune. Datorită veniturilor din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, acesta oferă rezultate concrete în practică, ajutând țările beneficiare să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în sectoare-cheie și să devină neutre din punct de vedere climatic. În plus, această injecție majoră de capital este disponibilă pentru a lansa proiecte care vor contribui la accelerarea tranziției noastre energetice ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia.”

Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Ambroise Fayolle, a declarat: „Sprijinind țările UE cele mai afectate de tranziția energetică, Fondul pentru modernizare contribuie la finanțarea combaterii schimbărilor climatice acolo unde este cel mai necesar. În cadrul ultimului ciclu de plăți, Fondul a pus la dispoziție 2,4 miliarde EUR pentru sprijinirea a 45 de propuneri de investiții, cu scopul de a ajuta statele membre beneficiare să își modernizeze sistemele energetice și să își îmbunătățească eficiența energetică. BEI, în calitate de bancă a UE pentru climă, își exprimă satisfacția de a lucra în parteneriat cu Comisia Europeană și cu statele membre pentru a pune în aplicare Fondul pentru modernizare, un instrument-cheie în accelerarea tranziției UE către o energie curată și în sprijinirea implementării strategiei RePowerEU recent lansate.”

Fondul pentru modernizare sprijină 45 de propuneri de investiții în următoarele domenii: producția de energie electrică din surse regenerabile, modernizarea rețelelor energetice și eficiența energetică în sectorul energetic, în industrie, în clădiri și în transporturi, și înlocuirea producției de cărbune cu combustibili cu intensitate scăzută a emisiilor de carbon. Exemple de investiții sprijinite de fond sunt:

• modernizarea sistemelor de iluminat public din cadrul municipalităților, conversia cărbunelui în biomasă și gaz în instalațiile de termoficare și în instalațiile ETS, precum și creșterea eficienței energetice în Cehia;
• producția de electricitate din surse regenerabile de energie în Croația;
• renovarea clădirilor publice și creșterea eficienței energetice în Lituania;
• construirea a opt parcuri fotovoltaice și a două turbine cu gaz cu ciclu combinat, care vor înlocui lignitul cu surse regenerabile de energie și gaz pentru generarea de energie electrică și modernizarea rețelelor de energie electrică în România;
• îmbunătățirea eficienței energetice în industrie în Polonia;
• tranșele de stocare a energiei pentru securitatea rețelei în Ungaria;
• reabilitarea și extinderea rețelelor de termoficare și răcire centralizată în Slovacia.

Termenul-limită până la care statele membre beneficiare trebuie să depună propuneri de investiții pentru a obține sprijin din partea Fondului pentru modernizare în cadrul următorului ciclu de plăți este 16 august 2022 pentru propuneri neprioritare (investiții care nu intră în domeniile de prioritate ale fondului) și 13 septembrie 2022 pentru propuneri prioritare (investiții care intră în domeniile prioritare).

Finanțat din veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, Fondul pentru modernizare urmărește să sprijine zece țări din UE cu venituri mai mici în tranziția lor către neutralitatea climatică, modernizându-le sectorul energetic și sistemele energetice în sens mai larg, sporind eficiența energetică și facilitând o tranziție echitabilă. Țările beneficiare sunt Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Fondul pentru modernizare sprijină investițiile în producerea și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, eficiența energetică, stocarea energiei, modernizarea rețelelor energetice, inclusiv încălzirea centralizată, conductele și rețelele, precum și tranziția justă în regiunile dependente de carbon.

În primul an de funcționare, Fondul pentru modernizare a pus la dispoziție 898,43 milioane EUR pentru opt țări beneficiare pentru a contribui la modernizarea sistemelor lor energetice, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul energetic, industrial, al transporturilor și al agriculturii și pentru a le sprijini să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030.

Fondul pentru modernizare completează alte instrumente de finanțare europene, cum ar fi politica de coeziune• și Fondul pentru o tranziție justă. Fondul mobilizează resurse semnificative, care pot ajuta statele membre beneficiare să sprijine investițiile în conformitate cu Planul REPowerEU și cu pachetul „Pregătiți pentru 55”.

Fondul funcționează sub responsabilitatea statelor sale membre beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană și cu Banca Europeană de Investiții (BEI).

Comisia Europeană a aprobat o investiție de peste 127 milioane EUR din Fondul de coeziune pentru a rezolva problemele de aprovizionare cu apă prin dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Buzău.

În total, 170.392 de locuitori vor beneficia de modernizările rețelei de apă și apă uzată.

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Acest proiect este un exemplu bun al modului în care, prin investiții în infrastructură, politica de coeziune abordează în mod concret provocări locale. Grație proiectului se va economisi apă, populația va avea acces la apă curată și, de asemenea, se vor crea noi locuri de muncă în etapa de punere în aplicare.”

Proiectul va moderniza 13 sisteme de alimentare cu apă, va crea 57 de puncte de extracție din sursele de apă, va pune la dispoziție 16 km de colectoare a apelor uzate și 430 km de conducte de canalizare.Modernizarea sistemului va consolida conformitatea rețelei locale de apă cu directivele UE privind apa potabilă, respectiv apele reziduale urbane.

Acest lucru previne pierderile mari de apă, debitul insuficient și calitatea necorespunzătoare a apei din surse locale.Pentru mai multe informații privind investițiile finanțate de UE în România, vizitați Platforma de date deschise.

Hotărâre de referință obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL –nerecunoașterea unei decizii arbitrale care încalcă ordinea publică de drept internațional român

Dispozițiile unei legi străine sunt incompatibile cu ordinea publică de drept internațional privat român, ceea ce conduce, în mod just, la refuzul de recunoaștere și executare a hotărârilor judecătorești sau arbitrale străine în România. Decizia definitivă favorabilă într-un dosar privind recunoașterea și executarea unei hotărâri arbitrale din China, pentru un important producător de produse cosmetice din România, a fost obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, casa de avocatură asociată EY România, prin echipa de avocați coordonată de Emanuel Băncilă, compusă din Alexandru Oană, Laura Popa și Adelina Iancu. 

Decizia, aparținând Curții de Apel București, vine să confirme faptul că, în cadrul procedurii de recunoaștere și executare, instanța de judecată este ținută să facă o analiză cu privire la validitatea clauzei arbitrale independent de cele reținute de tribunalul arbitral. 

De asemenea, instanța din România este obligată să interpreteze legislația străină invocată de părți relevantă pentru determinarea clauzei arbitrale și chiar să înlăture orice prevedere din legea străină care duce la un rezultat incompatibil cu ordinea publică de drept internațional privat român. 

„Soluția Curții de Apel București a atestat că orice renunțare la jurisdicția statală prin alegerea arbitrajului este privită cu atenție de către instanțele de judecată din România, iar o parte nesemnatară a unei clauze compromisorii nu poate fi un argument în arbitraj”, a declarat Emanuel Băncilă(foto), partenerul coordonator al departamentului de Litigii de la Băncilă, Diaconu și Asociații.

În contextul globalizării, extinderea pe o piață nouă din afara Uniunii Europene implică o serie de compromisuri contractuale, cum ar fi impunerea dreptului material străin ca lege a contractului și acceptarea jurisdicției instanțelor sau tribunalelor arbitrale străine.

În anul 2015, un producător important de cosmetice român, dorind să intre pe piața din China, a încheiat un contract de distribuție de produse cu o societate din China, controlată majoritar de statul chinez, contract guvernat de dreptul material și procedural chinezesc. Ulterior, dar separat de  acest contract, societatea din China a încheiat si un contract de agenție cu o terță parte prin care a fost mandată de aceasta din urmă, în calitate de agent, să desfășoare activitatea de distribuție pe piața din China.

În anul 2019, Societatea din România a notificat Societății din China, în acord cu prevederile contractului de distribuție, rezilierea contractului. Ulterior, Societatea fost chemată în arbitraj în China, de către terța parte, pe motiv că Societatea din China era agentul său, el fiind în realitate beneficiarul real al contractului de distribuție. Prin cererea de arbitraj, societatea terță a contestat notificarea de reziliere a contractului de distribuție și a solicitat obligarea societății din România la plata unor sume de bani. 

În ciuda faptului că între Societate și terțul din arbitraj nu exista o clauză compromisorie, tribunalul arbitral din China a admis cererea de arbitraj, iar Societatea din România a fost obligată la plata unei sume de o valoare însemnată, către reclamantul din dosarul arbitral. 

Tribunalul arbitral și-a întemeiat soluția pe raționamentul potrivit căruia clauza arbitrală se aplică și față de Societatea Terță, ca urmare a mandatului acordat prin Contractul de Agenție, conform legii contractelor din China. Aceasta prevede, în esență, că, dacă terțul cunoaște relația de agenție (mandat) dintre agent și comitent la momentul încheierii contractului, contractul de agenție, inclusiv clauza arbitrală, va fi direct obligatoriu pentru comitent și terț. 

În anul 2021, pe rolul Tribunalului București a fost înregistrată de către Societatea terță o cerere de recunoaștere și încuviințare a executării Hotărârii Arbitrale pe teritoriul României. 

În fața Tribunalului București au invocat mai multe motive de refuz al recunoașterii și executării Hotărârii Arbitrale, printre care și încălcarea ordinii publice de drept internațional privat român. Cu toate acestea, Tribunalul București a admis cererea de recunoaștere și executare a Hotărârii Arbitrale pe teritoriul României.

Recent, printr-o soluție de referință, Curtea de Apel București a admis apelul producătorului român, a anulat decizia Tribunalului București și a refuzat recunoașterea și executarea Hotărârii Arbitrale pe teritoriul României. Decizia Curții de Apel București este definitivă. Ca o consecință, Hotărârea Arbitrală nu poate fi pusă în executare și nu produce efecte juridice în România.

Obiectivele şi progresele României pentru creșterea volumului de combustibili regenerabili. Concluziile dezbaterii online „Stop Aruncării Uleiului Alimentar Uzat – exemple de bune practici și stimularea colectării în România”

De ce trebuie să colectăm uleiul alimentar uzat? Cum colectăm uleiul folosit? Și, poate cel mai neclar pentru mulți dintre români: Ce putem face cu uleiul folosit, odată ce l-am colectat?
Aici intervine campania de informare derulată de Asociația Energia Inteligentă, prin care se încearcă, pe de o parte, creșterea gradului de conștientizare a importanței colectării uleiului alimentar uzat şi, pe de altă parte, identificarea impactului pe care acest deșeu utilizat în producerea biocombustibililor îl are în ceea ce privește ponderea sau cantitățile colectate. Nu în ultimul rând, printre obiectivele majore ale Asociației Energia Inteligentă se numără promovarea consistentă şi susţinută a unei iniţiative legislative, care să se concretizeze într-o colectare corespunzătoare a uleiului uzat, într-o valorificare a acestuia şi în crearea de valoare adăugată.

Un studiu realizat de Deloitte, la inițiativa Asociației Energia Inteligentă, privind utilizarea uleiului alimentar uzat pentru producerea de biocombustibil arată că România este abia la începutul implementării unui sistem de colectare a uleiului de gătit folosit, cu un potențial mare de creștere în ceea ce privește cantitatea de colectat. 

Care sunt obiectivele privind creșterea volumului de combustibili regenerabili în mixul energetic în perioada următoare pentru îndeplinirea noilor ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și cele mai elocvente modele de bune practici din România s-au numărat, așadar, printre temele abordate în cadrul evenimentului online „Stop Aruncării Uleiului Alimentar Uzat – exemple de bune practici și stimularea colectării în România”, organizat de Asociația Energia Inteligentă.

„La începutul acestui an, Asociația Energia Inteligentă a inițiat o campanie de conștientizare asupra a ceea ce înseamnă uleiul alimentar uzat, atât din perspectiva elementelor de mediu, din perspectiva diverselor obligații pe care le avem asumate la nivel european, din perspectiva altor obligații pe care le avem la nivel european – și anume Pachetul «Fit for 55», care prevede anumite elemente specifice de reciclare, de obținere a uleiului uzat sau a elementelor care, ulterior, pot fi transformate în biocombustibil, dar și de reducere a folosirii biocombustibilului clasic, obținut prin plante tehnice de pe terenuri agricole și, nu în ultimul rând, dintr-o perspectivă de dezvoltare a României, de creștere a rezilienței, dar și a ceea ce înseamnă obținerea de venituri suplimentare în România sau crearea de valoare adăugată în România” a declarat, în deschiderea evenimentului online, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. „Am mizat pe multipli vectori pe care îi considerăm absolut necesari a fi folosiți și dezvoltați în România, pentru că toate acestea sunt, pe de o parte obligații asumate, iar nerespectarea lor atrage după sine amenzi, pe care, în final, le plătesc oamenii – prin taxe, impozite, accize și așa mai departe – și, în același timp, discutăm despre niște oportunități pe care le avem în momentul de față, foarte importante, mai ales în contextul în care ne găsim, un context în care discutăm despre o criză energetică, o potențială criză alimentară și stăm în permanență cu «sabia deasupra capului»atunci când discutăm despre criza combustibililor”, a adăugat fondatorul Asociației Energia Inteligentă.

Din nefericire, mulţi români aleg să se debaraseze de uleiul alimentar folosit aruncându-l la chiuvetă, fără să știe că există centre de reciclare în marile lanțuri de magazine.

„Carrefour România practică această colectare a uleiului alimentar uzat încă din 2019, când noi am simțit că există o astfel de nevoie în piață și, într-adevăr, este o resursă care poate fi folosită în alte procese. A pornit în urma unor discuții interne, odată cu lansarea unui program al nostru extrem de important – acela de a avea primul magazin «zero waste». Proiectul l-am început la Băneasa, iar ideea era una simplă: să nu mai generăm niciun fel de deșeu care să meargă către groapa de gunoi, iar, pe cât posibil, toate deșeurile să ajungă la stația de sortare, colectare, reciclare (biogaz inclusiv).  Proiectul a fost un succes, evident cu niște costuri și implicații considerabile, dar am demonstrat că se poate face un astfel de lucru. Prin urmare, intenționăm să luăm aceste învățăminte, să le ducem către întreg lanțul Carrefour și, sperăm ca, în următorii ani sau cât mai curând, să avem cât mai multe magazine «zero waste»”, a declarat Felician Cardoș, Environmental Manager Carrefour România.

În prezent, retailerul dispune de 62 de magazine în care este colectat uleiul alimentar uzat – un exemplu de perseverenţă şi determinare în valorificarea acestui deşeu.  Compania plănuieşte să ducă, în viitor, acest proiect la un nivel superior. „De ce nu mergem cu acest proiect către tot lanțul Carrefour, care însumează peste 360 de magazine? Motivul este acela că proiectul are nevoie de o perioadă de maturizare, iar, în plus, sunt și niște dificultăți logistice inerente, cărora li se alătură partea de operațional… Așadar, nu vrem să lansăm un proiect doar de dragul de a-l lansa, fără ca el să fie operațional, ci dimpotrivă: clientul să simtă o satisfacție atunci când apelează la o astfel de opțiune”, a explicat oficialul Carrefour România.

Campania a fost una simplă, eficientă. Conform iniţiativei Carrefour, clientul poate aduce în 4 litri de ulei uzat, pentru care primește la schimb un litru de ulei nou. „Până în prezent, ne mândrim cu faptul că am reușit să strângem din piață un număr de 800.000 de litri de ulei uzat, pe care l-am dus mai departe, cu ajutorul colectorilor cu care Carrefour lucrează, către stațiile de biocombustibil”, a adăugat Felician Cardoş.

Românii care dispun de cantități mari de ulei alimentar uzat, pe care îl doresc valorificat, dar şi companiile pot să apeleze la firme specializate în colectarea acestui deşeu.

„În momentul de față, avem campanii în dezvoltare, derulate de societatea noastră, reprezentând colectarea selectivă, de la populație. Mai precis, colectăm uleiul alimentar uzat chiar de la domiciliul persoanelor respective. Noi activăm în mai multe orașe din țară, în special în centrul, sudul și sud-estul țării. Este dificil însă, având în vedere numărul mare de solicitări venite din diverse orașe. Facem însă eforturi pentru a onora cât mai multe dintre aceste solicitări. Ne referim aici la o cantitate de minimum 5 litri de ulei alimentar uzat per gospodărie, în schimbul căreia familia respectivă va primi un litru de ulei alimentar nou. Tuturor acestor solicitări din partea persoanelor fizice li se adaugă solicitările lansate de către reprezentanți din domeniul HORECA. În cazul HORECA, colectarea se face simplu: le punem la dispoziție, în baza unui contract încheiat în prealabil,  mai multe recipiente pentru colectarea uleiului alimentar uzat, apoi, la solicitarea acestora, venim și îl ridicăm. La fel procedăm si în cazul gospodăriilor”, a declarat Adrian Bradea, administrator Bracos Oil, în cadrul dezbaterii online iniţiată de Asociația Energia Inteligentă.

Iar unele localități au devenit fruntașe la colectarea uleiului alimentar uzat, mobilizându-se cu resurse consistente pentru colectarea şi valorificarea acestui deşeu. În municipiul Miercurea Ciuc s-au organizat, periodic, campanii de colectare, la care locuitorii orașului au fost foarte receptivi. 

„Experiența este total pozitivă, dar această experiență a autorității locale a fost precedată de un program, care s-a derulat câțiva ani, dezvoltat de o organizație neguvernamentală de mediu, care, periodic, lansa acțiuni de colectare a uleiului alimentar uzat de la gospodării.  A mai existat proiectul unei companii petroliere care, prin intermediul benzinăriilor, colecta acest ulei alimentar uzat. Bazându-ne pe toate aceste încercări, am văzut că aici este nevoie de o abordare mult mai serioasă, deoarece este vorba despre o problemă reală – mai ales în gospodăriile din blocuri, în apartamente, este important ce se întâmplă cu uleiul alimentar uzat. De aceea, din experiența avută în oraș de către acea organizație neguvernamentală, la inițiativa unei companii private, care prelua aceste uleiuri alimentare uzate, cu sprijinul Municipalității, s-au montat un număr de 15 containere. Iar, de la sfârșitul lunii octombrie și până acum, am colectat 9 tone de ulei alimentar uzat. Vă puteți imagina ce înseamnă 9 tone de ulei alimentar uzat pentru sistemul de gestionare a apelor uzate, dar și ce grad de poluare presupune!”, a declarat Korodi Attila, primarul Municipiului Miercurea Ciuc.

Acest articol face parte din proiectul „STOP aruncării uleiului alimentar uzat” inițiat de Asociația Energia Inteligentă cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra impactului devastator pe care deversarea uleiului alimentar uzat îl poate avea asupra mediului și de a contribui la informarea consumatorilor asupra beneficiilor pe care colectarea lui corectă le poate avea asupra vieții noastre de zi cu zi prin creșterea calității apei potabile și a aerului. Totodată, folosirea uleiului alimentar uzat în producerea de energie din surse regenerabile, va face posibilă îndeplinirea țintelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon.

Proiectul este susținut de partenerii media: Economistul, Financial Intelligence, The Diplomat Bucharest, Capital, Club Economic, România Durabilă, Energy Center, E-nergia, InvesTenergy, Info Mediu, Revista Piața și EM360 Group. 

Cu ocazia desfășurării examenelor de bacalaureat în România, Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (V.I.F.) trage un semnal de alarmă asupra existenței unui tip de testare medico-legală abuzivă și traumatizantă la care pot fi supuse tinerele din România: examenul de testare a virginității. Printr-o paralelă efectuată între examenul maturității (examenul de BAC) și examenul de verificare a virginității care încă se mai practică în unitățile de medicină legală din țară, se lansează #DeNetestat, o campanie care își propune să elimine legislativ aceste teste, considerate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) o încălcare a drepturilor umane.

În timp ce se pregătesc pentru susținerea probelor de bacalaureat, examen național care a debutat luni, 6 iunie a.c., cu evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală, liceenii din România află de existența unei practici medicale rămase din vremuri pe care le credeam apuse și, anume, examinarea virginității fetelor,  supranumită și „examenul cu două degete”.

Testarea virginității încalcă drepturile omului, potrivit OMS

Deși considerate de OMS ca fiind o încălcare a drepturilor umane, în România, printre expertizele efectuate în unitățile IML în vederea eliberării certificatelor medico-legale, încă mai se numără testele de virginitate.  Potrivit OMS, nu există dovezi științifice că metoda poate dovedi dacă o femeie ori o tânără a avut sau nu act sexual vaginal.Medical vorbind, inspecția himenului are o precizie mai mică de 10% în ceea ce privește determinarea virginității în cazul fetelor și femeilor examinate. Așadar, testul este practic inutil, iar procedura poate provoaca traume celor examinate. 

În 2019, în România, testele de virginitate au reprezentat 2% din totalul examinărilor din cadrul unităților aflate în subordinea Institutului de Medicină Legală Mina Minovici (INML) – adică, aproximativ 1.000 de teste pe an. Acestea sunt realizate în diverse unități de medicină legală din țară, din toate județele. În prezent, există două tipuri de examene: cele care au legătură cu o anchetă penală și cele realizate la cerere, de către părinți – în special, de către tați.

Despre campania #DeNetestat

#DeNetestat este o campanie socială, semnată de Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (VIF), realizată pro bono și comunicată în parteneriat cu agențiile DDB România, ABIS Studio, Porter Novelli, Media Investment, cu sprijinul regizorului Iulia Rugină, actriței Voica Oltean, compozitorului Mihai Dobre și fotografului Adi Bulboacă. Campania are drept scop eliminarea testelor de virginitate din legislația din Romania.

“Practica testării virginității este considerată o formă de discriminare de gen, iar virginitatea nu este un termen medical ori științific, ci un concept social, cultural și religios, care reflectă discriminarea de gen a femeilor și fetelor. Așadar, testul nu are vreo însemnătate medicală și poate cauza daune  psihologice”, declară Mihaela Mangu, Director Executiv al Asociației ANAIS, organizație ce face parte din rețeaua VIF, susținătoare a campaniei.

“Însăși OMS declară aceste teste o încălcare a drepturilor umane. De ce ar trebui să existe un test care să demonstreze, așadar, ceva ce nu există? Ne propunem să creăm o mișcare socială în jurul acestei campanii, în care să punem acest subiect sensibil pe agenda publică și să lansăm o petiție publică de eliminare a <<testului cu două degete>>. Vrem să subliniem că virginitatea este un construct social și că ea nu se poate testa medical, iar procedura poate cauza daune psihologice, emoționale”, punctează Roxana Memetea, Managing Partner al DDB România, partener în realizarea campaniei.

„Sperăm ca prin această campanie să determinăm publicul larg, și-n special părinții, să devină conștient de aceste pericole la care sunt supuse tinerele adolescente din România, care trec prin asemenea experiențe”, a completat Andrada Cilibiu, Coordonator PR și Comunicare al Centrului FILIA, parte din rețeaua VIF.

#DeNetestat prezintă un film emoționant, în care protagonista este o adolescentă supusă la acest examen, chiar în preajma simulărilor pentru examenului de BAC. Tânăra povestește despre anxietatea cu care se confruntă, deseori, înaintea examenelor pe care urmează să le susțină.

“Mă afectează, dintotdeauna, orice formă de violență împotriva femeilor. Atunci când am primit propunerea de a contribui la campania #DeNetestat, am privit-o ca pe o ocazie să pot schimba ceva. Primul pas către a schimba ceva este a vorbi deschis despre problemă, a nu mai pune lucrurile sub preș și a sancționa orice formă de abuz. Dacă nu știi despre, nu înseamnă că nu se întâmplă. Cred că e important ca oamenii să știe că aceste „teste” încă se întâmplă în România anului 2022, că sunt groaznic de traumatizante pentru adolescente și că nu fac decât să ducă mai departe niște prejudecăți oribile despre ce ar trebui  să facă o femeie cu propriul corp”, mărturisește Iulia Rugină, regizor al clipului campaniei #DeNetestat.

Acest subiect este lansat în dezbatere pe agenda publică si este urmat de o petiție online de eliminare a acestor examinări din legislația autohtonă. Petiția campaniei este susținută, de asemenea, de organizația non-guvernamentală Declic.

„Solicităm Ministerului Justiției, Ministerului Sănătății și Institutului Național de Medicină Legală să inițieze urgent o modificare legislativă prin care testele de virginitate să nu mai fie efectuate în unitățile de medicină-legală. Solicităm eliminarea completă a acestor teste din lista serviciilor efectuate de unitățile medico-legale, atât efectuate la cerere, cât și cele dispuse de diverse autorități”, precizează și Tudorina Mihai, Președinte al Asociației FRONT (rețeaua VIF).

În luna ianuarie a.c., Rețeaua VIF a depus o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) prin care a solicitat analizarea situației existente în cadrul legal și emiterea unui punct de vedere cu privire la caracterul discriminatoriu al acestor teste medicale. În textul sesizării se arată, printre altele, că testarea virginității este înrădăcinată în norme patriarhale, de control și de discriminare a femeilor și fetelor conform cărora sexualitatea feminină nu ar trebui să se manifeste înaintea căsătoriei, în caz contrar  valoarea socială a fetei sau femeii este afectată și pune în pericol respectabilitatea ei și a familiei ei. Această practică reprezintă un act de violență împotriva femeilor și o încălcare a drepturilor omului, cum ar fi dreptul de a fi protejat de discriminare pe criterii de sex, dreptul la viață, libertate și siguranță a persoanei, inclusiv integritatea fizică și drepturile copilului (când este efectuată la o fată sub 18 ani).

Rețeaua VIF mai atrage atenția că practica testării virginității este o formă de discriminare de gen iar „virginitatea” nu este un termen medical sau științific, ci un concept social, cultural și religios care reflectă discriminarea de gen a femeilor și fetelor, așa cum se arată și în Declarația Comună a Consiliului ONU al Drepturilor Omului (CDO) , Agenția ONU pentru Femei și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) WHO/RHR/18.15 „Eliminating virginity testing: an interagency statement” din anul 2018.