S-a lansat Platforma de mediu pentru București

Fundația Comunitară București (FCB) și ING Bank România au lansat „Platforma de mediu pentru București – Intervenție pentru un oraș bun de trăit” . Platforma de mediu pentru București este caracterizată ca „un program dezvoltat în parteneriat cu ING Bank și este deschis implicării tuturor companiilor care vor să participe. Participarea se poate face prin contribuirea la fondul comun al Programului, din care apoi sunt lansare finanțări pentru proiecte pe care participanții pe Platforma de mediu le consideră prioritare, prin finanțarea unor proiecte ale ONG-urilor  și/ sau ale autorităților care iau parte la Platformă, precum și prin expertiză”.

Platforma pornește de la Raportul de cercetare privind starea mediului în București, cercetare elaborată la cererea FCB de prof. univ. dr. Cristian Iojă, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, expert independent. 

Alina Kasprovschi, director executiv, Fundația Comunitară București: „Raportul de cercetare ne arată că Bucureștiul se autodistruge prin intoxicare, din cauza gravității și a complexității urgențelor de mediu. Sănătatea oamenilor, dezvoltarea economică a companiilor și a întregului oraș, calitatea vieții fiecăruia dintre noi sunt direct afectate de problemele de mediu din Capitală. Factorul agravant care face ca această situație să capete dimensiunea unei urgențe maxime este că nu există o abordare trans-sectorială și o colaborare între actorii direct interesați. Autorități, ONG-uri, companii, cetățeni acționează individual sau în parteneriate limitate, iar aceste acțiuni nu au decât un efect limitat. De aceea este nevoie de o intervenție de urgență, pentru a aduce toți actorii interesați la aceeași masă, ca să tăiem răul de la rădăcină și să rezolvăm împreună problemele de mediu. Doar așa putem avea o abordare strategică, pe termen lung și să transformăm Bucureștiul dintr-un oraș sufocant din cauza poluării, într-un Oraș Bun de Trăit. Acesta este scopul Platformei de Mediu.”

Prof. univ. dr. Cristian Iojă: „Nicio autoritate nu poate rezolva singură problemele de mediu ale Capitalei, însă împreună, printr-o colaborare între autorități, ONG-uri, companii și cetățeni, precum și prin schimbarea modului de lucru de până acum și a unor obișnuințe de trai și de consum, putem să ajungem să trăim mult mai bine în București. Acest lucru este evident din rezultatele analizei problemelor de mediu ale Capitalei. Din cele șase domenii – Calitatea aerului; Deșeuri & economie circulară; Mobilitate urbană; Natură urbană; Schimbări climatice; Infrastructura gri – au rezultat de fapt 10 mari probleme de mediu ale Bucureștiului, care sunt interconectate și care nu pot fi rezolvate de actori individuali.”

Alexandra Maier, manager sustenabilitate, ING Bank România: „Eforturile din ultimii ani ne permit ca azi să venim constant cu acțiuni concrete prin care sprijinim tranziția către economia verde, acolo unde avem cel mai mare impact: portofoliul nostru. Și continuăm să construim parteneriate pentru sustenabilitate alături de clienții noștri, de întreaga echipă ING, dar și de societatea civilă. Un pas foarte important pentru noi atunci când stabilim direcțiile pentru implicare în comunitate este să ascultăm. Să ascultăm clienții și să ascultăm societatea civilă. Iar nevoia unui facilitator este printre temele comune pe care le-am avut în aceste discuții. De aceea, ne bucurăm că alături de Fundația Comunitară București creăm premisele pentru acțiune colaborativă în societatea civilă, alături de un fond de finanțare care să sprijine continuarea unor inițiative valoroase. Platforma vine cu un cadru bazat pe date concrete în care putem aduce laolaltă inițiative lansate de ONG-uri, companii și aliați importanți, prin care noi toți să trăim într-un mediu mai bun.”

Inițiatorii subliniază că „platforma își propune ca până în 2024 Bucureștiul să devină o comunitate capabilă să producă impactul colectiv de care este nevoie pentru a-și rezolva problemele de mediu.  Acest lucru se va face prin realizarea de proiecte pilot și consultări pentru stabilirea priorităților de acțiune, care vor fi dezvoltate pornind de la concluziile și constatările raportului de cercetare,  cu contribuția actorilor relevanți – autorități, ong-uri, companii, experți. 

Primele inițiative cu care a pornit Platforma de mediu sunt Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în București și proiectele pilot legate de Parcul Natural Văcărești, Aerlive și Verde citadin, care au fost finanțate încă din 2021 și care urmează să fie dezvoltate în continuare într-o formă colaborativă.

Pentru stabilirea priorităților de acțiune pentru 2022-2024 și 2024-2028, precum și pentru derularea proiectelor de mediu necesare remedierii problemelor identificate, Fundația Comunitară București invită reprezentanții autorităților, ONG-urilor, companiilor, precum și experții sau simplii cetățeni să se implice. Cei care vor să se implice, sunt rugați să completeze formularul de la acest link”.

Raportul de cercetare privind starea mediului în București identifică 10 probleme de mediu ale Bucureștiului și principalele direcții de acțiune pentru a le rezolva:

• Bucureștiul a devenit un oraș sufocat de construcții, ceea ce contribuie la poluarea aerului, zgomot, stres, fenomenul insulă de căldură (zone cu temperaturi mai înalte), reducerea oportunităților turistice și economice, pentru sectorul serviciilor și pentru investitori, reducerea atractivității și a calității vieții pentru proprii lui cetățeni. Deseori, ponderea suprafețelor verzi, racordarea la rețeaua de canalizare, regimul de înălțime și volumetria nu respectă reguli urbanistice minimale. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de o mai bună organizare și planificare a spațiului construit. 

• Bucureștiul este un oraș sufocat de mașini. Numărul foarte mare de autovehicule din București și mobilitatea urbană dominată de autovehiculul personal, concomitent cu absența unor spații de parcare adecvate, duc la poluare, zgomot, risc de accidente, salubrizare defectuoasă, degradarea spațiilor verzi, degradarea trotuarelor și a spațiilor de circulație personală. Mobilitatea urbană, dominată de autovehiculul personal, contribuie semnificativ la afectarea calității vieții. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de reinventarea mobilității urbane, cu accent pe eficientizarea transportului în comun, pe extinderea pistelor de biciclete și pe rezolvarea problemei parcărilor.

• Bucureștiul este un oraș sufocat de mizerie. Problema este atât de complexă, încât începe de la managementul deșeurilor și ajunge până la mizeria din spațiile publice: clădiri și terenuri abandonate, murdărirea spațiilor verzi și a apelor, intervenția foarte lentă în repararea infrastructurilor publice, intensificarea fenomenului de murdărire a clădirilor, lipsa toaletelor publice în zonele circulate, parcările improvizate. Orașul este aproape imposibil să fie curățat. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătățirea  salubrizării, care să coreleze acțiuni și actori interesați, astfel încât să permită o intervenție concertată pentru curățenia publică.

• Bucureștiul devine un oraș sufocat de lipsa de verdeață și deconectat de la natură, ceea ce contribuie la poluare, stres, creșterea temperaturii, spațiu restrâns pentru recreere și sport. Bucureștiul are puține spații verzi, neîngrijite și adesea inaccesibile, sub limita de 26 m²/locuitor impusă de legislația din România, ceea ce afectează dramatic calitatea vieții. Chiar și atunci când sunt bine îngrijite, costurile de întreținere ale spațiilor verzi sunt mult mai mari decât în orașele din vestul Europei. Zonele periferice ale orașului, inclusiv cele unde sunt proiecte rezidențiale noi, au o accesibilitate foarte redusă la spații verzi.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie ca protejarea și dezvoltarea naturii urbane să devină o prioritate pentru autorități, iar societatea civilă, companiile și cetățenii să contribuie la implementarea proiectelor aferente acesteia. Valorificarea potențialului existent – zone umede, parcuri, spații verzi printre blocuri, Dâmbovița, copacii de pe străzi -, preluarea unor modele de succes din străinătate, impunerea unor reguli de urbanism pentru noile construcții rezidențiale pot ajuta la remedierea acestei probleme.

• Bucureștiul este un oraș care se sufocă în propriul său aer, din cauza poluării, cu un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor și calitatea vieții. Traficul rutier, producerea de energie electrică și termică, activitățile industriale, activitățile ilegale, șantierele și salubrizarea deficitară a orașului sunt sursele cele mai importante cauzate de activitatea umană. Sistemele de monitorizare existente — atât cel public, cât și cele promovate de societatea civilă — arată probleme evidente în privința particulelor în suspensie și a dioxidului de azot, mai ales în timpul iernii.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie ca reducerea poluării aerului să devină un obiectiv prioritar pentru autorități, societatea civilă, companii și cetățeni, pornind de la înțelegerea faptului că nu există un singur factor care duce la această problemă. Politici publice corelate între ele trebuie dezvoltate în mai multe domenii, pentru a corecta cauzele fenomenului și pentru reuși atingerea acestui obiectiv, dublate de campanii de conștientizare și educare, precum și de o colaborare autentică între autorități/ instituții responsabile, companii, ONG-uri.

• Bucureștiul devine un oraș sufocat de căldură și de schimbări climatice. Impactul schimbărilor climatice asupra orașului este într-o continuă creștere, în special în anotimpul cald, când temperaturile devin insuportabil de ridicate. Valurile de căldură și episoadele cu vânturi puternice și/sau cu precipitații ridicate pe o perioadă scurtă de timp sunt tot mai dese, generează pagube tot mai mari și afectează mai ales categoriile vulnerabile de locuitori.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie să se pregătească și să acționeze pentru a reduce riscul fenomenelor meteo extreme. 

• Bucureștiul este un oraș sufocat de gunoaie. Depozitarea necontrolată rămâne o problemă frecventă, iar colectarea selectivă a deșeurilor este complet ineficientă, oglindindu-se într-o rată de reciclare redusă. Bucureștiul produce volume uriașe de deșeuri, ce depășesc 1 milion de tone pe an, care sunt în continuare eliminate la rampele de deșeuri. Un factor agravant este că economia locală și regională nu are capacitatea de a reintegra circular nici măcar puținele deșeuri colectate selectiv.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de legislație și politici publice care să ducă la îmbunătățirea managementului deșeurilor și la implementarea unei economii circulare. Domeniul este unul în care colaborarea dintre autorități locale și centrale, precum și colaborarea între stat și societate sunt decisive pentru remedierea problemelor.

• Un oraș sufocat în incapacitate administrativă. Capacitatea instituțiilor publice de a gestiona problemele de mediu trebuie să se îmbunătățească rapid. Fonduri și resurse de competențe există, la nivel local și european, dar este important ca acestea să fie valorificate prin dialog interinstituțional și cu ONG-urile. 

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de o intervenție colaborativă de urgență pentru remedierea problemelor de mediu, la care să contribuie în mod coordonat autoritățile – indiferent de culoarea politică -, societatea civilă, companiile, cetățenii. Simplificarea unor proceduri, planificarea strategică și cooperarea interinstituțională ar contribui decisiv la rezolvarea acestei probleme.

• Bucureștiul se sufocă și din cauza modului în care se face  alimentarea cu apă. Lipsa de încredere a populației în calitatea apei potabile este evidentă: doar 36% din populație o foloseşte pentru băut.

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de reconfigurarea și extinderea rețelei de monitorizare a calității apei. Este nevoie de crearea de noi puncte de măsurătoare și de completarea listei de substanțe analizate (de exemplu, dezinfectanți, microplastic). 

• Bucureștiul se sufocă și din cauza managementului neunitar al spațiilor verzi. În prezent, gestionarea spațiilor verzi e divizată între Primăria Generală a municipiului București prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement sau recent înființata Administrație a Parcului Natural Văcărești și primăriile de sector prin Administrațiile Domeniului Public, iar cimitirele sunt administrate de Administrația Cimitirelor sau de către diferite culte religioase. Această situație duce la o gestionare neunitară și defectuoasă a spațiilor verzi, lipsa unei viziuni integrate; calitate redusă a spațiilor verzi; calitate scăzută a vieții cetățenilor (aer, recreere, stres, sport).

Direcția de acțiune recomandată: Bucureștiul are nevoie de un management unitar al spațiilor verzi și al celor acvatice, care să ducă la creșterea calității acestora și la o abordare integrată. Este și un domeniu în care colaborarea cu societatea civilă poate să aducă o reală plus valoare.