Daniel Nicolăescu, director general cu mandat provizoriu al Romsilva

0

Ing. Daniel Nicolăescu (foto) este noul director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, numit de Consiliul de Administrație al RNP Romsilva pentru un mandat provizoriu de patru luni, începând cu data de 1 septembrie 2022. Numirea are loc în condițiile în care mandatul de director general exercitat de George Mierliță a expirat la 31 august 2022.

Romsilva precizează că „Daniel Nicolaescu, 53 de ani, a absolvit Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere  din cadrul Universității Transilvania din Brașov. În perioada 1994-1998, a activat în cadrul Direcției Silvice Vâlcea ca inginer responsabil de activitatea de fond forestier, regenerarea pădurilor și investiții la Ocolul Silvic Voineasa. Până în anul 2003, a fost șef la Ocolul Silvic Voineasa și apoi la Ocoalele Silvice  Brezoi și Cornet din cadrul Direcției Silvice Vâlcea.

 În perioada 2004-2021 a activat în sistemul forestier privat, ca șef al ocolului silvic de regim  Săliște, județul Vâlcea.

Daniel Nicolăescu a fost membru în Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor în perioada 2016-2018 și ulterior, consilier al secretarului de stat pe probleme de păduri în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, expert inginer silvic la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea. 

Începând cu luna aprilie a anului trecut, Daniel Nicolăescu a îndeplinit funcția de director Strategii și Politici Publice în Silvicultură în cadrul Asociației Administratorilor de Păduri (AAP). Este căsătorit și are trei copii”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează pădurile aflate în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național, asigură servicii silvice pentru circa un milion de hectare păduri aflate în alte forme de proprietate, De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.

Foto: Romsilva

BCR a implementat soluția de plată contactless pentru parcările din Aeroportul Internațional Henri Coandă București

0

 

Banca Comercială Română a finalizat implementarea sistemului de plată inteligentă pentru parcările de la terminalele Aeroportului Internațional Henri Coandă. 

Soluția inteligentă permite oricărui călător să achite parcarea la aeroport extrem de simplu și rapid. La accesul în incinta aerogării, sistemul emite la bariere un tichet cu cod de bare în baza căruia clientul va putea achita tariful parcării prin două metode: 

  • Fie direct la barierele de ieșire doar cu card bancar, fără să mai treacă pe la automatele de plată. La barierele de ieșire, sistemul integrat va identifica numărul de înmatriculare al autoturismului, va calcula și va afișa imediat pe ecran suma de plată;
  • Fie la unul dintre terminalele automate de plată instalate în parcari și aeroport cu card sau cash.

În ambele situații, plata se poate face contactless, prin simpla apropiere a cardului bancar contactless sau a oricărui dispozitiv inteligent de tip telefon, ceas, brățară, ce permite plăți prin tehnologia NFC. Călătorii au posibilitatea, de asemenea, să achite parcarea și cash la automatele de plată.

Sistemul de plată cu card implementat de BCR a fost construit având la bază arhitectura de funcționare reglementată de Mastercard și VISA, astfel încât orice card emis oriunde în lume, de orice bancă, sub însemnele celor două organizații, poate fi utilizat pentru plata parcării de la Aeroportul Internațional Henri Coandă.

„Pentru BCR, dezvoltarea strategică a României este strâns legată de digitalizare, de aceea vom continua să susținem importanța tehnologiei pentru îmbunătățirea calității vieții, mai ales că avem nevoie de servicii inteligente, care să creeze experiențe mai bune și mai sigure pentru fiecare dintre noi. Când vorbim despre orașe inteligente, nu putem să excludem din arhitectura urbană mobilitatea sustenabilă și digitalizată, care începe prin optimizarea infrastructurii. La Aeroportul Internațional Henri Coandă, am trecut de la digitalizarea în transportul public, prin implementarea soluției de plată contactless BCR pentru autobuzele și trenurile care fac legătura între aeroport și gară, la digitalizarea zonei de parcare. Iar posibilitatea de a plăti parcarea contactless, direct la barieră, la ieșire, este o soluție rapidă și ușor de utilizat, care înseamnă fluidizarea traficului, dar și apreciere pentru timpul călătorilor și a însoțitorilor”, a declarat Dana Dima, vicepreședinte Retail & Private Banking BCR.

„Ne bucurăm că suntem parte din simplificarea experienței de plată pentru parcarea Aeroportului Internațional Henri Coandă și credem că trecerea la un sistem de parcare smart, de la momentul intrării și până la ieșire, este una dintre soluțiile care va fi apreciată de toți cei care ajung la aeroport. Plata parcării cu cardul contactless la bariera automată va ajunge foarte curând în rutina oricăui conducător auto, aceasta și pentru că viitorul digital al României este susținut nu doar de transformarea economiei și evoluția tehnologiei, ci mai ales de ușurința cu care românii adoptă și utilizează serviciile digitale. De altfel, România este pe locul 2 în Europa în privința plăților digitale în domeniul transportului public, la patru ani de când BCR și partenerii săi au început să introducă sistemele de plată contactless în mijloacele de transport în comun din cele mai importante orașe ale țării. Peste 62,5 milioane de astfel de tranzacții s-au înregistrat, în ultimii trei 4 ani, din care 3,6 milioane numai în luna iunie 2022, într-un trend accelerat de creștere a utilizării, în contextul pandemiei”, a specificat Ciprian Nicolae, Șef Departament Acceptare Carduri, BCR.

BCR continuă să facă pionierat pe segmentul de transformare digitală a transportului public din România, după ce a introdus mai multe sisteme moderne de plată, unice în România din punctul de vedere al funcționalităților și al integrării financiar-bancare, care permit plata călătoriei cu cardul bancar direct din mijloacele de transport în comun. În orașele București, Sibiu, Oradea, Cluj, Iași, Buzău, Timișoara, Reșița, Ploiești, Pitești, Baia-Mare, Râmnicu-Vâlcea, Sighișoara, Craiova, Arad și Botoșani, BCR a lucrat îndeaproape cu regiile de transport public, iar soluția a fost adaptată de la un oraș la altul, în funcție de specificul local al companiei de transport. De asemenea, din martie 2020, BCR a pus în funcțiune, în parteneriat cu Metrorex, un sistem similar în toate stațiile de metrou din București, care permite plata cu orice card bancar contactless la toate porțile de acces. Din mai 2020, soluția de plată a fost implementată și la Societatea de Transport București, astfel că la acest moment în aproape toate mijloacele de transport călătorii pot achita cu orice card/telefon/ceas contactless. Iar din august 2021, BCR a introdus soluția de plată cu cardul bancar direct în tren pentru trenurile de călători care circulă pe ruta Gara de Nord – Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Începutul toamnei vine din nou cu modificări aduse peste noapte Codului de procedură fiscală

0

_________________

Dan Dascălu Avocat Partener D&B David și Baias Coordonator al Departamentului de Litigii și Dreptul Muncii               
Mihail BoianAvocat Partener D&B David și Baias (foto)

 

Sfârșitul vacanței parlamentare de vară nu putea să nu aducă cu sine, și în acest an, o modificare fulger a Codului de procedură fiscală, care cuprinde atât clarificări benefice, cât și o serie de aspecte criticabile, care vor genera în unele cazuri mai multe dispute între contribuabili și organele fiscale. Cum nu a existat nici acum o dezbatere publică consistentă și de substanță a acestor modificări, unele dintre acestea sunt în opinia noastră extrem de importante din perspectivă practică și merită  abordate chiar post-factum. Prezentăm astfel câteva observații sintetice asupra lor:

Clarificări benefice 

Proiectul de modificare a Codului de procedură („Proiectul de OG”) aduce anumite clarificări punctuale și binevenite din perspectivă practică în special în privința suspendării termenului de prescripție dreptului de a stabili obligații fiscale în situația decesului contribuabilului, reglementarea colaborării cu organul fiscal prin mijloace electronice de comunicare la distanță care oricum era utilizată deja în practică, dar și clarificarea efectelor efectuării unei sesizări penale asupra inspecției fiscale în curs, i.e. limitarea încetării inspecției doar pentru obligațiile fiscale ce fac obiectul sesizării.

Alte modificări de interes vizează indicarea expresă a structurii specializate de soluționare a contestațiilor drept organ fiscal căruia trebuie să-i fie comunicată opțiunea contribuabilului de a merge în instanță în cazul în care contestația nu este soluționată în termenul prevăzut de lege, o modificare utilă tocmai din perspectiva consecințelor juridice pe care o asemenea comunicare ar trebui să o producă (i.e. încetarea procedurii de soluționare a contestației), în practică înregistrându-se deficiențe în această privință.

De asemenea, utile din punctul nostru de vedere sunt și referirile exprese în lege la masa credală atunci când este reglementată ordinea stingerii pentru debitorii care se află sub incidenţa legislaţiei privind insolvenţa, alinierea legislației procedurale fiscale cu competențele Autorității Vamale Române în contextul reorganizării acesteia, precum clarificările aduse în materia eșalonării; în fine, a fost salutată deja în presă inițiativa de publicare a listei debitorilor care nu înregistrează debite fiscale restante, în contrapartidă cu cea celor care au asemenea debite (desemnată uzual ca „lista rușinii”).

Aspecte criticabile din modificările propuse

În primul rând, eliminarea termenului de 15 zile în care actele administrativ fiscale comunicate de organele fiscale prin SPV ca dată la care aceste acte se considerau a fi comunicate și înlocuirea acestuia cu data punerii la dispoziție a actelor prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare la distanță. Chiar dacă Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1090/2022 face în continuare referire la termenul de 15 zile, apreciem că această modificare va genera discuții și interpretări divergente în practică, iar organele fiscale ar putea considera actele comunicate la data încărcării acestora în SPV și, deci, punerii la dispoziția contribuabililor. În contextul în care sunt foarte cunoscute deficiențele de ordin tehnic care persistă încă atât la nivelul contribuabililor, dar mai ales la nivelul organelor fiscale în privința utilizării mijloacelor electronice de comunicare la distanță, apreciem că eliminarea termenului de 15 zile este prematură și va genera un efect exact invers decât cel urmărit de către organele fiscale respectiv, dispute și litigii cu contribuabilii legate de data comunicării actelor, cu impact direct în colectarea obligațiilor fiscale.

În al doilea rând, un impact deosebit asupra mediului de afaceri îl va avea extinderea duratei de efectuare a inspecției fiscale pentru contribuabilii nerezidenți de la 45 zile la 180 de zile, deci de 4 ori.

Nota de fundamentare nu cuprinde statistici cu privire la durata medie a controalelor derulate la companiile nerezidente sau cu privire la perioadele de timp necesare în mod obișnuit pentru obținerea de informații din alte state. În schimb, aceasta face referire la o serie de motive care constituie cazuri de suspendare a inspecției fiscale și care, prin natura lor, nu afectează durata unei inspecții fiscale. 

Pe de altă parte, indiferent de durata controlului fiscal, lipsa documentelor sau informațiilor din partea contribuabililor nerezidenți sau nevoia de alte informații de la alte autorități atrage în mod direct imposibilitatea derulării controlului – fie că vorbim de 45 zile sau de 180 zile – și suspendarea automată acestuia sau, în caz de expirare a termenelor maxime de suspendare, atrage estimarea obligațiilor fiscale în baza documentelor disponibile. 

De altfel, este general cunoscută practica inspectorilor fiscali de a depăși termenul maxim prevăzut de lege în derularea inspecțiilor fiscale, astfel încât, în practică oricum termenul în care inspecțiile fiscale erau finalizate se apropiau de dublul maximului prevăzut de lege – i.e. 90 zile în cazul nerezidenților. Astfel, ne așteptăm ca majorarea duratei inspecției fiscale cu 4 ori nu va conduce la finalizarea lor în 180 zile, ci în realitate, la prelungirea lor la 360 zile, deci de 8 ori mai mare decât în prezent.

Astfel, chiar dacă s-ar considera că activitatea unei companii nerezidente poate fi – așa cum se menționează în Nota de fundamentare – una mai complexă, din perspectiva probării tranzacțiilor derulate, decât cea a unui contribuabil mic sau mijlociu, apreciem că o măsură rezonabilă ar fi putut constitui cel mult dublarea duratei inspecției, adică, prelungirea ei la 90 zile. 

În al treilea rând, proiectul de lege aduce anumite clarificări cu privire la finalizarea controlului derulat de Direcția Generală Antifraudă în privința punctului de vedere al contribuabilului și a impactului acestuia asupra constatărilor inspectorilor antifraudă.

Deși salutăm pe deplin aceste modificări în condițiile în care, conform reglementării actuale, este greu de înțeles ce relevanță practică ar mai avea depunerea punctului de vedere după finalizarea controlului fiscal și întocmirea procesului verbal, apreciem că maniera redactării acestor clarificări este inexactă și susceptibilă de interpretări și aplicare arbitrară din partea organelor de control.

Pe de o parte, apreciem că inserarea sintagmei „dispune măsurile necesare” ca acțiuni pe care le va întreprinde conducătorul structurii în caz de refacere a controlului nu răspunde criteriilor de predictibilitate și previzibilitate prevăzute de normele de tehnică legislativă aplicabile. 

Pe de altă parte, nici cea de-a doua modificare legată de efectele punctului de vedere al contribuabilului nu este clară. Se menționează că acesta „se valorifică de către organele competente”, fără ca procedura valorificării și, respectiv, organele competente să fie definite de Codul de procedură fiscală sau măcar să poată fi identificate prin trimiteri legale corespunzătoare. Apreciem, astfel, că și această sintagmă va da naștere la interpretări diferite și, deci, la dispute fiscale între părțile implicate. 

Nu în ultimul rând, proiectul de OG aduce câteva modificări și în materia soluției fiscale individuale anticipate în privința obiectului acesteia, preluând în prevederile codului unele din cele incluse în Ordinul Președintelui ANAF nr. 3736/2015, dar și o serie de modificări care au ca efect îngreunarea restituirii taxei achitate atunci când cererea de emitere a soluției este respinsă, aceasta nemaifiind astfel posibilă, cu unele excepții, dacă Ministerul de Finanțe a inițiat analiza pe fond.

Proiectul de modificare a Codului de procedură a fost emis în baza legii de delegare legislativă, fiind pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanțe în data de 25.08.2022, fiind conform informațiilor publice disponibile, discutat în în ședința de Guvern din 31.08.2022, urmând a intra în vigoare după publicarea sa în Monitorul oficial.

Greu de înghițit: Costul de producție al berii crește cu 62% îndoi ani, ceea ce înseamnă că va urma o „inflație a băuturilor”

0

Indicele eToro al berii analizează prețurile la vedere ale materiilor prime necesare producătorilor de bere – de la orz și malț, la aluminiu și combustibil pentru ambalare și transport.

Costurile combustibilului au înregistrat cea mai mare creștere din ultimii doi ani, urcând cu 138%, în timp ce prețurile orzului și malțului au urcat cu 104% și, respectiv, 87%, din cauza războiului din Ucraina.

Orezul este singurul produs de bază al cărui preț a scăzut, cu 1%, datorită faptului că producția a depășit cererea în fiecare an, în ultimii 15 ani, ceea ce a dus la acumularea unor stocuri mari.

Creșterea cu 62% a costurilor producției de bere depășește dramatic creșterea de 17.3% a inflației în România începând cu iulie 2020, ceea ce indică faptul că vor urma și alte creşteri de preț pentru consumatorii de bere

Costul materiilor prime necesare pentru producția, ambalarea și transportul berii a crescut cu 62% în ultimii doi ani, potrivit primului Indice al berii realizat de platforma socială de investiții eToro. 

Rata de creștere a prețurilor depășește dramatic creșterea de 17.3% a inflației din România în aceeași perioadă[1],  ceea ce indică faptul că este posibil să mai apară unele probleme de preț pentru consumatorii de bere, deoarece producătorii caută modalități de compensare a costurilor.

„Indicele berii” (indice ponderat simplu) de la eToro se bazează pe prețurile curente la vedere ale unui coș de șase mărfuri necesare pentru producerea și vânzarea berii – grâu, orz, orez, malț, aluminiu (pentru cutii) și combustibil (pentru transport și agricultură). Începând cu 20 august 2020[2],  indicele berii a crescut cu 62%, războiul din Ucraina jucând un rol semnificativ în ce privește costurile cu care se confruntă în prezent producătorii de bere. 

Bogdan Maioreanu

Bogdan Maioreanu, analist de piață la eToro, a declarat: „În România, creșterea prețului berii a fost mai mică decât creșterea generală a inflației. Dar indicele nostru pentru bere ne spune că se prefigurează presiuni și mai puternice asupra costurilor și implicit asupra  prețurilor. O sincronizare nefericită, având în vedere că a început campionatul intern de fotbal și că în noiembrie începe și Cupa Mondială 2022”.

În România, potrivit INS[3], creșterea prețurilor la bere a fost mai moderată decât inflația. În iulie 2021, prețul berii a crescut cu 2,54% față de iulie 2020 și cu încă 8,02% în iulie 2022 față de aceeași lună din 2021.

“This could be unfortunate timing with the Oktoberfest starting in a couple of weeks and the football World Cup kicking off in NovemberDecember. One winner will be the tax man, with VAT and beer duty making up around a third of the cost of a pint, and overall alcohol sales pulling in an estimated £450 of tax per household.”*

În România, potrivit INS, creșterea prețurilor la bere a fost mai moderată. În iulie 2021, prețul berii a crescut cu 2,54% față de iulie 2020 și cu încă 8,02% în iulie 2022 față de luna iulie a anului trecut. 

Combustibilul – necesar atât pentru cultivarea ingredientelor din bere, cât și pentru transportul produsului – a înregistrat cea mai mare creștere de preț dintre toate articolele luate în calcul pentru Indicele berii, costul său sărind cu 138%, în mare parte datorită războiului din Ucraina și aprovizionării restrânse cu țiței provenit din Rusia.

Costurile orzului și ale malțului au crescut, de asemenea, vertiginos, cu 104% și, respectiv, 87% în aceeași perioadă, tot în mare parte datorită perturbărilor cauzate de război, Rusia și Ucraina furnizând în jur de 30% din exporturile mondiale de orz [4].

Orezul este singurul produs de bază din Indicele berii al cărui preț a scăzut în ultimii doi ani, scăzând cu 1% de la jumătatea lunii august 2020. Prețul stabil al culturii – care este folosită ca adjuvant în combinație cu malțul de orz pentru a deschide culoarea berii – este considerat a se datora faptului că oferta a depășit cererea în fiecare an începând cu 2007, ceea ce a dus la stocuri mari.[5]

Mărfuri Baza = 100 (20 August 2020) Preț indexat
( 19 August 2021)
Preț indexat ( 18 August 2022)
Orz 100 157 204
Aluminiu 100 146 137
Combustibil 100 179 238
Orez 100   97   99
Grâu 100 128 139
Malț 100 128 187
Indicele
eToro al berii
100 134 162

Prețuri spot obținute în a treia zi de joi a lunii august a fiecărui an. Pondere egală între cele șase mărfuri.


[1]Date Eurostat

[2] Până la 11.08.22

[3]Date INS

[4]Cercetare Rabobank

[5] https://www.bloomberg.com/opinion/articles/2022-03-24/food-price-inflation-rice-is-all-that-s-preventing-a-full-blown-crisis

Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a asistat fondatorii grupului Get’s Bet în vânzarea unei participații de 67% către Emma Capital

0

 

Fondatorii Get’s Bet, unul dintre cei mai importanți operatori români din domeniul jocurilor de noroc și pariurilor sportive, au finalizat cu succes negocierile privind vânzarea unei participații majoritare către Emma Capital, un fond privat de investiții fondat în anul 2012 de omul de afaceri Jiří Šmejc. Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a asistat fondatorii pe durata întregului proces.

Echipa de avocați a fost coordonată de către Radu Diaconu (Partener Coordonator) și Ștefan Mantea (Senior Managing Associate) și i-a inclus pe avocații Claudia Grosu, Otilia Oglage, Alexandra Neacșu, Alexandra Pătrăscioiu și Iulian Creangă. 

Echipa Băncilă, Diaconu și Asociații a asigurat asistență juridică pentru structurarea, negocierea și implementarea tranzacției, precum și cu privire la procedura pentru obținerea aprobării Consiliului Concurenței.

„Mulțumim echipei Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL pentru asistența juridică impecabilă furnizată pe tot parcursul desfășurării tranzacției. Au contribuit semnificativ la finalizarea tranzacției cu succes. Abordarea pragmatica și orientată către atingerea rezultatelor, de care au dat dovadă în permanență Radu Diaconu și Ștefan Mantea, este remarcabilă”, a declarat Cristian Roman, CEO Get`s Bet.

„Suntem onorați că am asistat fondatorii Get’s Bet și le mulțumim pentru încrederea acordată. Apreciem abordarea constructivă a părților și orientarea acestora către finalizarea cu succes a tranzacției. Nu în ultimul rând, mulțumesc pe această cale celorlalți consultanți implicați în tranzacție, Raluca Popa, Amelia Toader, Laurențiu Ispir și Lucian Streche”, a declarat Ștefan Mantea (foto), Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL.

În cadrul acestei tranzacții, fondatorii Get’s Bet au fost asistați de Băncilă Diaconu și Asociații SPRL (consultanță juridică), EY România (consultanță fiscală), Laurențiu Ispir și Lucian Streche (consultanță financiară și M&A), iar Emma Capital a fost asistată de Stoica și Asociații (consultanță juridică) și EY România (consultanță financiară și fiscală).

Colliers: dezvoltatorii renunță la planurile de achiziție în București și caută terenuri în alte orașe datorită blocajelor din sectorul urbanistic

0

 

Piața terenurilor a rămas activă în primul semestru din 2022, continuând tendințele observate în ultimii doi ani, care au marcat cea mai intensă activitate din 2007 încoace. Dezvoltatorii din segmentul rezidențial rămân interesați cu precădere de zonele din afara Bucureștiului, unde oferta de terenuri este mai consistentă, prețurile sunt mai mici și autorizațiile se obțin fără dificultăți, arată raportul de piață al Colliers privind evoluția pieței imobiliare în primul semestru din 2022. De altfel, sectorul rezidențial beneficiază în continuare de cea mai mare atenție, dar având în vedere că ratele dobânzilor au crescut brusc, inflația diminuează puterea de cumpărare, iar incertitudinile afectează perspectivele pe termen scurt, consultanții Colliers se așteaptă la o încetinire a vânzărilor în a doua jumătate a anului.

Oferta rămâne generoasă, existând destul de multe companii care încearcă să își vândă activele pentru proiecte de regenerare a zonelor industriale/urbane. În ceea ce privește cererea, consultanții Colliers au observat până acum o lichiditate bună a pieței, cu un impact negativ minor din cauza evenimentelor externe, cum ar fi invazia Rusiei în Ucraina sau turbulențele din piețele financiare globale. De asemenea, intenția dezvoltatorilor de retail de a achiziționa terenuri rămâne la fel de puternică precum în trecut, cu noi planuri de proiecte, în special în afara Capitalei.

Sînziana Oprea,
Land Agency la Colliers

„Vedem inclusiv noi intrări în acest sector, în special din rândul jucătorilor locali. Totuși, după ani de expansiune puternică, această sub-piață de retail s-ar putea să nu mai pară atât de atrăgătoare cum a fost în trecut, cu un număr important de orașe mici și mijlocii deja vizate pentru dezvoltarea de parcuri de retail. Însă, există încă mult potențial neexploatat care necesită doar o abordare mai atentă. De exemplu, România și Polonia au niveluri similare de consum pe cap de locuitor, și, deși Polonia este de aproximativ două ori mai mare decât România în ceea ce privește populația, stocul său modern de retail este de aproximativ 3,5 ori mai mare decât cel din România”, spune Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers.

Mai mult, consultanții Colliers se așteaptă să vadă mai multe tranzacții mari în diverse zone ale țării, nu doar în București, deoarece investitorii se îndreaptă în continuare și spre alte orașe mari pentru proiecte de anvergură, dincolo de interesul pentru parcurile de retail din orașele mai mici. În același timp, este posibil ca interesul pentru terenurile din interiorul Bucureștiului să scadă, din cauza lipsei de vizibilitate pe zona urbanistică, ceea ce înseamnă că ponderea orașelor regionale în totalul vânzărilor de terenuri ar putea crește, spre deosebire de anii trecuți, când Capitala reprezenta de regulă trei sferturi din piață.

Între timp, dezvoltatorii de birouri rămân o prezență timidă pe piață, dar consultanții Colliers subliniază că, dacă actuala revigorare a activității de închiriere se va dovedi sustenabilă, acest segment ar putea înregistra o revenire treptată în următoarele trimestre. Având în vedere și situația urbanistică actuală din București, dezvoltatorii de birouri ar putea, de asemenea, să se confrunte cu o mare dificultate în găsirea de terenuri care să permită demararea unui proiect mai devreme de 3 ani.

O tendință importantă pe care consultanții Colliers au observat-o pe piață este intrarea dezvoltatorilor de industrial în zonele urbane, în special în București, unde cel mai probabil vizează viitoare proiecte logistice de proximitate, ajungând uneori în concurență cu alți dezvoltatori „tradiționali” pentru astfel de locații (rezidențial, retail). Având în vedere numărul foarte limitat de proiecte de depozite moderne pentru companii mici pe care le avem, precum și amploarea comerțului electronic din ultimul deceniu, consultanții Colliers se așteaptă să asistăm la mai multe tranzacții de acest gen.

Un alt aspect important de urmărit vizează modificările legislative pe partea de taxe, în special având în vedere situația fiscală dificilă cu care se confruntă statul român. Impozitele pe proprietăți urmează să crească, în timp ce legislația privind TVA-ul se modifică pentru a deveni mai puțin favorabilă achiziționării de proprietăți rezidențiale. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra sectorului rezidențial, care reprezintă în prezent combustibilul principal al cererii pentru vânzările de terenuri.

În prima jumătate a anului, prețurile au fost mai mult sau mai puțin stabile, înregistrându-se doar ajustări de la caz la caz. Consultanții Colliers au observat că dezvoltatorii au încercat să obțină anumite reduceri de la proprietarii de terenuri, în special pentru că se confruntă cu costuri de construcție mult mai mari, însă, deocamdată, vânzătorii nu prea au fost dispuși să facă unele concesii. Pe de altă parte, terenurile cu documentații de urbanism aprobate (planuri urbanistice zonale sau de detaliu, autorizații de construire) continuă să se vândă la prețuri substanțial mărite, în comparație cu terenurile similare care nu beneficiază de aceste aprobări, prima depășind chiar și 20-30% în multe cazuri.

Cu o abordare prudent optimistă a contextului macroeconomic general, consultanții Colliers nu trec cu vederea impactul semnificativ pe care costul în creștere al riscurilor/împrumuturilor îl are asupra percepției generale a investitorilor, precum și riscurile sporite ca o recesiune să lovească în cele din urmă România.

„În consecință, am putea începe să vedem unele situații particulare de ajustare a prețurilor terenurilor, deoarece activitatea ar putea încetini pe anumite categorii de active în a doua parte a anului 2022 și în 2023, însă acest lucru nu ar trebui generalizat. Într-o anumită măsură, activitatea de construcție va încetini și ea din cauza factorilor menționați anterior, precum și a costurilor de construcție mai mari și, în special în cazul Bucureștiului, pe fondul incertitudinilor legate de viitoarele reglementări urbanistice. Este dificil de exprimat un punct de vedere clar cu privire la situația din București, în afară de faptul că nu se arată la orizont o rezolvare rapidă, ceea ce înseamnă că vor exista presiuni asupra prețului activelor care necesită aprobări urbanistice, lucru care ar putea duce la scăderea lichidității în această zonă și la realocarea resurselor de capital. Pe de altă parte, terenurile cu planuri urbanistice și autorizații valabile vor rămâne în continuare foarte atractive și lichide”, conchide Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers.

OMNIASIG a înregistrat prime brute subscrise de peste 1 miliard lei în primul semestru din 2022, în creștere cu aprox. 45%

0
  • Volumul total al primelor brute subscrise a crescut semnificativ în primul semestru, cu o evoluție consistentă pe liniile Asigurărilor Auto, Sănătate și Property.
  • Valoarea totală a despăgubirilor plătite de companie a fost de aprox. 550 milioane lei.

OMNIASIG Vienna Insurance Group a înregistrat o creștere puternică în primele șase luni ale anului, în linie cu strategia companiei de dezvoltare echilibrată și sustenabilă, prin oferirea de produse și servicii de calitate, adaptate nevoilor și așteptărilor clienților și partenerilor, precum și prin investiții constante în inovație și digitalizare. Prin urmare, compania a înregistrat o dezvoltare profitabilă și o creștere de aprox. 45% a primelor brute subscrise, în comparație cu primul semestru al anului anterior, și a depășit pragul de 1 miliard de lei în această perioadă.

Prime Brute Subscrise: ~1 miliard lei

Valoarea totală a primelor brute subscrise de companie în primele șase luni ale anului a fost de peste 1 miliard lei, în creștere cu aprox. 45% comparativ cu același interval al anului trecut. Valoarea totală a despăgubirilor plătite de companie în acest prim semestru s-a ridicat la aprox. 550 milioane lei, procesul de soluționare a daunelor trecând permanent prin etape de optimizare și creștere a nivelului de digitalizare. 

„Întreaga activitate a cunoscut o accelerare și o dezvoltare rapidă, iar ca rezultat avem acest nou prag depășit de OMNIASIG într-un semestru, cu prime brute subscrise de peste 1 miliard lei. Această creștere este susținută de programe de investiții în echipa companiei și în creșterea capacității operaționale la nivel național, în cadrul strategiei noastre de dezvoltare echilibrată, focusată pe permanenta optimizare a experienței clientului în relația cu OMNIASIG. O altă componentă importantă a viziunii și strategiei noastre o reprezintă responsabilitatea socială. Ne axăm permanent pe activități cu rezultate sustenabile, acționăm cu solidaritate și ne implicăm în susținerea comunităților din care facem parte, pentru că suntem convinși că doar împreună putem construi o lume mai bună.”

Asigurările de sănătate:  creștere susținută 

Interesul și consumul de produse de asigurare de sănătate rămân la un nivel ridicat, ca rezultat al creșterii nevoii companiilor de a oferi angajaților lor servicii medicale de calitate. Astfel, în primul semestru, OMNIASIG a înregistrat o creștere de aprox. 40% a primelor brute subscrise pe linia ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE, comparativ cu perioada similară din 2021. 

În acest interval, OMNIASIG a plătit aproape 70.000 dosare de daună deschise în baza unei asigurări de sănătate. 

 

Ritmul de creștere este constant și în cazul liniei PROPERTY (asigurările de incendiu și calamități naturale), unde volumul subscrierilor a crescut cu peste 15%, la o valoare de aprox. 150 milioane lei. 

În această perioadă, Asigurările AUTO, CASCO și RCA, au continuat creșterea, valoarea totală a primelor brute subscrise, cumulat pe ambele linii, fiind de aproape 800 milioane lei, cu aprox. 60% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Este un avans consistent al volumului de prime brute subscrise, generat de adaptarea continuă a portofoliului de produse atât pentru asigurările facultative, cât și pentru cele obligatorii, precum și de efortul companiei de a furniza servicii de asigurare de calitate și un proces eficient și rapid de plată a despăgubirilor. 

În cazul liniei ASIGURĂRILOR DE CĂLĂTORIE, valoarea subscrierilor din primul semestru a continuat să crească, în comparație cu primele șase luni ale anului trecut, odată cu reluarea activităților turistice la nivel general și creșterea necesității de produse de asigurare specifice. În același timp, și valoarea despăgubirilor pe această linie a crescut cu peste 40%. 

În prima parte a anului, OMNIASIG și-a menținut focusul și pe implicarea în societate și a continuat seria de proiecte interne și externe de CSR (Corporate Social Responsability) prin care promovează responsabilitatea socială și față de mediul înconjurător, susținând, în același timp, educația și comunitățile dezavantajate social. Aceste inițiative includ și implicarea angajaților în acțiuni de voluntariat. Printre acțiunile desfășurate în acest an, enumerăm: organizarea unei noi ediții a campaniei OMNIASIG pentru MAI BINE alături de Fundația World Vision România, prin care voluntarii OMNIASIG au împărtășit din experiențele și cunoștințele lor și i-au inspirat pe copii în alegerea unei cariere în sesiunile de mentorat de grup și cele individuale și două acțiuni alături de Asociația Oxigen, una de plantare de copaci în zona Măneciu – Cheia și una de refacere a traseului montan din zona Parcului Național Piatra Craiului, satele Măgura și Peștera.

Numărul de reclamații înregistrate unic per petent și per caz de OMNIASIG în primul semestru al acestui an a fost de 265, în timp ce numărul reclamațiilor soluționate favorabil a fost de 39, restul fiind neîntemeiate. Raportat la numărul polițelor de asigurare emise de companie şi care nu au fost anulate, numărul de petiții înregistrate unic per petent și per caz reprezintă doar 0,04% dintre acestea. Totodată, raportat la numărul de dosare de daună notificate în această perioadă, numărul de reclamații înregistrate unic per petent și per caz reprezintă 0,17% dintre acestea.  

NPS:87,23%

OMNIASIG evaluează, începând cu anul 2015, nivelul calității serviciilor oferite clienților prin sistemul de măsurare Net Promoter Score (NPS) validat la nivel internațional. Astfel, clienții care au avut un dosar de daună la OMNIASIG sunt rugați să evalueze experienţa avută şi modalitatea de instrumentare a daunei, satisfacţia asiguratului şi calitatea serviciilor oferite fiind măsurate într-un sistem eficient, pe o scală de la 1 la 10. Rezultatul NPS cumulat în primul semestru a fost de 87,23%. 

 

Aproape 3 milioane de euro – cea mai mare despăgubire achitată anul trecut unei companii ca urmare a unui incendiu

0

Cea mai mare despăgubire plătită anul trecut în baza unei asigurări de bunuri și proprietăți destinate companiilor a fost de peste 2,8 milioane de euro, ca urmare a producerii unui incendiu – rezultă dintr-o analiză efectuată în rândul companiilor de asigurări Membre UNSAR.

Incendiul este, de altfel, riscul cu cel mai mare impact asupra companiilor asigurate din România. În 2021, 69% din cele mai mari 50 de despăgubiri achitate persoanelor juridice de către societățile de asigurare au fost pentru acoperirea daunelor cauzate de incendii.

De asemenea, incendiul se numără printre cele mai frecvente 5 riscuri produse anul trecut pentru care companiile au primit despăgubiri în baza asigurărilor de bunuri și proprietăți. În acest top se regăsesc inundațiile provocate de avarii ale instalațiilor de apă, canal sau provenite de la vecini, avariile accidentale la utilaje și echipamente, fenomenele naturale (furtună, grindină), incendiile și furtul / vandalismul.

Indiferent că vorbim despre riscuri care au o frecvență mai mare de producere sau care pot avea un impact financiar important asupra unei afaceri, acestea pot fi acoperite de asigurări special dezvoltate pentru companii. Cu toții ne dorim un mediu de afaceri cât mai solid, favorabil dezvoltării și diversificării investițiilor, iar existența unui plan #BusinessSOS dedicat specificului fiecărei afaceri în parte poate reprezenta o soluție de sprijin în acest sens. Mulțumim încă o dată tuturor celor 17 instituții și organizații care s-au alăturat demersului nostru pentru antreprenori mai informați“, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.

Amintim că, pentru a veni în sprijinul antreprenorilor, UNSAR a lansat recent a doua ediție a planului #BusinessSOS, realizată cu sprijinul instituțional pentru educație financiară din partea ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară și susținută de BVB – Bursa de Valori București. Acest demers aduce mai multe informații cu privire la asigurările de bunuri și proprietăți, răspunderi civile, asigurări pentru riscuri financiare, dar și riscuri cibernetice.

„Roadmap-ul #BusinessSOS este dedicat antreprenorilor care doresc să se informeze cu privire la soluțiile care pot oferi continuitate afacerii lor. Indiferent de stadiul de dezvoltare al unui business, asigurările pot fi un partener important în evoluția acestuia”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

#BusinessSOS este susținut de următoarele organizații și instituții: AAFBR – Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, APAPR – Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România, APPA – Asociația Pentru Promovarea Asigurărilor, ARA – Asociația Română de Actuariat, ARTS – Asociația Română pentru Tehnica de Securitate, ARB – Asociația Română a Băncilor, CCIFER – Camera Franceză de Comerț și Industrie în România, CCIpR – Camera de Comerț Italiană pentru România, FGA – Fondul de Garantare a Asiguraților, FSAB – Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci, ISF – Institutul de Studii Financiare, PIAR- Patronatul Industriei Asigurărilor din România, PRBAR – Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare, RBL – Romanian Business Leaders și UNSICAR – Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări.

Leonardo Badea (BNR): Provocări globale generate de noua realitate economică

 

În mediul economic și financiar internațional sunt încă puternice ecourile celor mai recente discuții dintre reprezentanții principalelor bănci centrale din statele dezvoltate, care au avut loc la evenimentul găzduit de Rezerva Federală a SUA la Jackson Hole, la fel ca în fiecare an. Principalele elemente care au atras atenția sunt legate de determinarea cu care atât Banca Centrală Europeană, cât și Rezerva Federală s-au manifestat pentru acțiunile menite să tempereze inflația și să o readucă, în cele din urmă, în apropierea țintei. Tonul ferm al declarațiilor a satisfăcut așteptările pieței și ține încă prima pagină a publicațiilor de specialitate, fiind subiectul preferat al comentariilor și opiniilor analiștilor economici. Cred totuși că el nu ar trebui să constituie o surpriză pentru nimeni, din multe motive care au fost discutate pe larg anterior: nevoia de consolidare a credibilității băncilor centrale, evoluțiile și informațiile disponibile în ultimele trimestre care au demonstrat în mod evident caracterul persistent al inflației în opoziție cu anticipările care puteau fi formulate pe baza datelor disponibile anterior, riscul de dezancorare al anticipațiilor și observarea tot mai pregnantă a efectelor nocive ale acestora asupra funcționării economiei etc.

De aceea, nu la aceste declarații aș vrea să mă refer, ci aș încerca să (re)aduc în prim plan, foarte pe scurt, alte câteva nuanțe ale opiniilor exprimate de economiști de renume și unele preocupări la nivel global reiterate în declarațiile din ultimele zile care nu au prins primele pagini ale ziarelor, dar care, în esență, sunt cel puțin la fel de importante pentru viitorul nostru și pentru întreaga comunitate internațională, atât din perspectivă economică și financiară, cât și socială. Ele sunt complementare cu declarațiile de prima pagină de la Jackson Hole și au o importanță pe termen mediu cel puțin la fel de ridicată.

Din această perspectivă, este de remarcat în primul rând faptul că în discursurile principalilor bancheri centrali în continuare au lipsit elemente ferme și clare de „forward guidance”. În opinia mea, aceasta arată că persistă o atitudine prudentă a majorității bancherilor centrali de a se ancora în ținte ferme privind nivelul viitor al ratelor dobânzilor de referință. Eu văd această abordare ca o confirmare a faptului că băncile centrale rămân perfect conștiente de nivelul ridicat de impredictibilitate pe termen scurt și mediu, ceea ce argumentează preferința actuală pentru o abordare de tip „văzând și făcând” în funcție de ceea ce vor arăta datele și informațiile ce vor deveni disponibile în perioada următoare privind mersul economiei și al prețurilor.

Totodată, numeroși economiști atenționează asupra faptului că abordarea politicii monetare în lupta cu inflația trebuie să fie diferită în funcție de particularitățile fiecărei economii. Cea mai importantă diferențiere se face între situația din SUA și cea din Zona Euro, dar la fel de mari sunt diferențele și între economiile dezvoltate și cele emergente. În vreme ce în SUA situația actuală la nivel economic și structura dinamicii prețurilor arată că creșterea ratei dobânzii de politică monetară ar putea acționa destul de eficient pentru frânarea pe termen mediu a ascensiunii prețurilor, în Zona Euro legătura puternică dintre inflație și factori aflați în afara influenței instrumentelor clasice ale politicii monetare (cum sunt prețurile la energie) implică, probabil, cel puțin din perspectivă teoretică, o amploare mai redusă a creșterii totale a ratei dobânzii de politică monetară.

Un element important din perspectiva economiilor emergente (cum este și cazul nostru), dar care are implicații pentru stabilitatea financiară globală este acela că măsurile luate recent de băncile centrale din economiile dezvoltate vin după o perioadă considerabilă de timp în care băncile centrale din economiile aflate în dezvoltare deja au majorat semnificativ și în numeroase etape dobânzile de referință pe plan local. Acest fapt este mai puțin menționat de analiștii financiari, dar are o importanță crucială pentru prevenirea unei crize financiare la nivel global. Așadar, deși bancherii centrali din economiile dezvoltate sunt adesea acuzați ca au acționat cu întârziere (la fel cum de același lucru sunt acuzați și cei din economiile emergente), faptul că economiile emergente au avut răgaz să-și întărească semnificativ politica monetară anterior mutărilor băncilor centrale din economiile dezvoltate reprezintă un mare câștig pentru stabilitatea globală, cu atât mai mult cu cât timpul aflat la dispoziția economiilor emergente a fost suficient chiar și pentru ca majorările ratelor de dobândă să fie graduale, deci mai ușor de absorbit la nivel local. O referire recentă în această direcție a avut-o șeful Băncii Reglementelor Internaționale, Augustin Carsten, care a afirmat că băncile centrale trebuie să aibă o abordare realistă față de eficiența politicilor de influențare a cererii pe termen scurt pentru combaterea inflației, în actualul context economic.

O altă preocupare importantă din ultima perioadă care s-a simțit, chiar dacă uneori numai printre rânduri, în discursurile economiștilor din ultimele zile este cea față de nevoia de a regândi modele economice actuale care sunt bazate în esență pe principiul echilibrului dinamic și cel al anticipațiilor raționale. Economistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, remarca săptămâna trecută că aceste modele au șanse mai reduse să fie de ajutor în calibrarea politicilor economice în prezent și în viitorul apropiat, din moment ce suntem într-o situație de evidente dezechilibre ce vor continua probabil să se manifeste cel puțin pe termen mediu, iar noi șocuri pe partea ofertei sunt foarte probabile în anii ce vor urma, atât timp cât tensiunile geopolitice vor continua să fie prezente.

Așa cum se știe, starea de echilibru este un concept teoretic. Există întotdeauna forțe dinamice care nu permit unei economii să atingă și să susțină această poziție echilibrată, iar în mod realist, suntem întotdeauna într-o stare de dezechilibru care tinde către un echilibru teoretic. Cu toate acestea, pot exista anumite situații în care dezechilibrul devine mai pronunțat. Teoria economică des uzitată și consacrată sugerează că toate piețele lucrează spre echilibrul pieței, unde cererea și oferta își găsesc echilibrul și nu există supraproducție sau subproducție. Este evident că astfel de echilibre sunt greu de atins într-un mediu economic care va rămâne dominat de incertitudine și riscuri ridicate în viitorul previzibil și care va continua probabil să fie afectat de noi șocuri externe. De aceea, ar fi util un demers de investigare a unor modele bazate pe adaptarea permanentă a agenților economici la noi realități în schimbare pe fondul unei stări prelungite de dezechilibru, în condițiile în care așteptările și prognozele acestora sunt lipsite de acuratețe din cauza informațiilor incomplete disponibile. Joseph Stiglitz mai notează că într-un astfel de cadru conceptual, au o importanță deosebită politicile menite să sporească flexibilitatea economiei și capacitatea sa de adaptare rapidă la noi condiții, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu resurse de producție și oferta în general. În acest context, flexibilitatea pieței muncii are la rândul ei o importanță foarte mare, dar și mecanismele stabilizatorilor automați care sunt deja consacrate în teoria și practica politicilor publice.

Principiile de mai sus sunt susținute, în linii mari, și de declarațiile din ultimele zile ale unui alt laureat al Premiului Nobel pentru economie, Lars Peter Hansen, care pledează pentru un rol mai mare al politicii fiscale în stabilizarea economiei și combaterea inflației, precum și pentru regândirea modelelor economice de prognoză utilizate în deciziile de politici. Într-o lucrare publicată împreună cu Michael Barnett și William Brock, aceștia argumentează în favoarea conexării modelelor economice cu cele climatice, având în vedere legătura bidirecțională evidentă dintre sustenabilitatea economică și cea de mediu, precum și influențele ambelor asupra bunăstării sociale.

Scurta enumerare de mai sus prezintă doar câteva dintre preocupările fundamentale ale economiștilor la momentul actual, dar cu profunde implicații la nivel local pentru toate economiile lumii. Unele dintre ele nu sunt deloc noi, de exemplu reiterarea rolului important al politicii fiscale în complementaritate cu politica monetară și reformele structurale pentru combaterea efectelor negative ale crizelor suprapuse cu care ne confruntăm în prezent, dar și pentru transformarea economiei prin adaptare la noile realități. Nici nevoia de regândire a modelelor de analiză și prognoză utilizate pentru calibrarea politicilor amintite nu este nouă, dar este din ce în ce mai pregnantă în contextul dezechilibrelor și șocurilor exogene anticipate să persiste pentru o perioadă semnificativă în viitor. Transformarea digitală, provocările climatice, combaterea inegalităților și promovarea echității sociale sunt de foarte multă vreme pe agenda decidenților, dar acutizarea acestor externalități majore ale crizelor actuale le transformă într-o prioritate tot mai acută. Toate aceste preocupări fundamentale rămân dominante și vor continua să constituie fundalul oricăror discuții privind decizii punctuale de politici.

eJobs: 4.500 de lei este salariul mediu net în vânzări. Un casier câștigă aproximativ 2.400 de lei pe lună

0

Peste 12.000 de locuri de muncă sunt disponibile în acest moment pe eJobs.ro pentru candidații interesați să lucreze în vânzări.

Roxana Draghici, Head of Sales eJobs Romania

„Este domeniul cu cele mai multe poziții deschise pentru cei care vor să se angajeze, dar și cu discrepanțe destul de mari între cei de pe pozițiile de entry level și funcțiile de management. Cu toate acestea, oportunitățile de creștere în carieră sunt unul dintre principalele argumente pe care le au aplicanții, motiv pentru care, lunar, sunt între 300.000 și 400.000 de aplicări pentru joburile din Vânzări”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.




4.200 de lei este salariul mediu pentru această industrie, însă, potrivit datelor Salario, doar 30% dintre angajați câștigă mai mult de 4.000 de lei pe lună. Astfel, distribuția salarială arată că o peste o treime din angajații din vânzări au salarii cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei, 20% între 3.000 și 4.000 de lei, 22% între 4.000 și 7.000 de lei. 18,2% câștigă între 1.386 și 2.000 de lei, 5,9% între 7.000 și 10.000 de lei și 2,1% peste 10.000 de lei.

Cel mai mult câștigă managerii generali și regionali pentru care au fost înregistrate valori de peste 37.000, respectiv 30.000 de lei. “O componentă importantă a joburilor din vânzări este legată de comisioane, care, în multe cazuri, ajung chiar să dubleze sau să tripleze salariul de bază. Este un  motivator foarte puternic pentru angajații cu experiență, dar și pentru candidații aflați la început de drum”, spune Roxana Drăghici.

De altfel, Vânzările atrag lunar și cel mai mare număr de aplicări pe eJobs.ro. Din cele 900.000 de aplicări înregistrate în luna august, mai mult de 375.000 au fost pentru joburile din Vânzări. Cei mai mulți candidați au venit din București, fiind urmați de cei din Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Iași și Constanța. Aproximativ 40% dintre aceștia au între 25 și 35 de ani și 33% între 18 și 24 de ani. Cel mai puțin aplică extremele – candidații mai tineri de 18 ani și cei din categoria 45+.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din Vânzări sunt pentru joburile:

  • Casier – 2.400 lei
  • Operator introducere date – 2.600 lei
  • Asistent comercial – 2.700 lei
  • Visual merchandiser  – 2.950 lei
  • Gestionar depozit – 3.000 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Vânzări sunt:

  • Drobeta Turnu Severin: 1.750 lei
  • Pașcani: 1.800 lei
  • Reșița: 2.000 lei
  • Focșani: 2.150 lei
  • Deva: 2.200 lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din Vânzări sunt:

  • București : 5.500 lei
  • Cluj-Napoca: 4.900 lei
  • Timișoara: 4.500 lei
  • Brașov: 4.400 lei
  • Iași: 4.300 lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

  • Director general: salariul mediu net la nivel național – 11.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 37.239 lei 
  • Manager regional: salariul mediu net la nivel național – 10.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei
  • Director financiar: salariul mediu net la nivel național – 10.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 24.000 lei 
  • CTO: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 15.000 lei 
  • Director economic: salariul mediu net la nivel național – 8.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 23.500 lei