Depășirea provocărilor va necesita o reinventare a lanțurilor de aprovizionare pe măsură ce se conturează o nouă ordine economică.

Problemele legate de lanțurile de aprovizionare generate de pandemia COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina ar putea duce la o pierdere de 920 de miliarde de euro la nivelul produsului intern brut (PIB) în întreaga zonă euro, până în 2023, conform unui raport Accenture (NYSE: ACN). Pierderea potențială echivalează cu 7,7% din PIB-ul zonei euro în 2023.

Publicat cu ocazia reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, raportul „From Disruption to Reinvention – The future of supply chains in Europe,” explorează trei scenarii posibile pentru modul în care războiul s-a putea desfășura în cursul anului viitor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra zonei euro în ceea ce privește costurile și termenele de redresare. 

Potrivit raportului, întreruperea lanțurilor de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19 a costat economiile din zona euro 112,7 miliarde de euro din PIB în 2021. Înainte de război, lipsa de aprovizionare cu materiale, problemele din logistică și presiunile inflaționiste destabilizau revenirea economică în Europa, iar cererea în creștere și stocarea preventivă au îngreunat lanțurile de aprovizionare. 

Invazia Rusiei în Ucraina a agravat situația. Spre exemplu, problema deficitului de semiconductori, care trebuia să se rezolve în a doua jumătate a anului 2022, se anticipează acum că va persista până în 2023. Un război prelungit ar putea duce la o pierdere suplimentară pentru PIB de până la 318 miliarde de euro în 2022 și de 602 miliarde de euro în 2023, în timp ce inflația ar putea ajunge la 7,8% în 2022, înainte de a scădea în 2023.

„Deși consensul experților este că Europa va evita recesiunea în acest an, combinația dintre pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina are potențialul de a avea un impact semnificativ asupra economiei europene, provocând o încetinire semnificativă a creșterii”, a declarat Jean-Marc Ollagnier, CEO al Accenture în Europa. „Deși înainte de război se aștepta un fel de normalizare a lanțurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului 2022, acum nu ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple înainte de 2023, poate chiar nici până în 2024, în funcție de modul în care evoluează războiul.”

Soluționarea problemelor legate de lanțurile de aprovizionare va fi esențială pentru competitivitatea și creșterea europeană. Potrivit raportului, până la 30% din valoarea adăugată totală a zonei euro se bazează pe funcționarea lanțurilor de aprovizionare transfrontaliere, fie ca sursă de intrare, fie ca destinație de producție.

Reinventarea lanțurilor de aprovizionare
într-o nouă ordine economică

Raportul sugerează că este necesară o reinventare a lanțurilor de aprovizionare pentru a aborda o schimbare de paradigmă – lanțurile de aprovizionare au fost concepute în principal pentru a optimiza costurile, în timp ce, în lumea de astăzi, acestea trebuie să fie, de asemenea, mai reziliente și mai agile pentru a răspunde la incertitudinile tot mai mari în materie de aprovizionare, devenind în același timp un avantaj competitiv cheie pentru a permite creșterea viitoare. Trei elemente cheie sunt esențiale: 

• Reziliența: Lanțurile de aprovizionare trebuie să fie capabile să absoarbă, să se adapteze și să se refacă în urma unor perturbări, oricând și oriunde ar apărea. Îmbunătățirea vizibilității dinamice, identificarea riscurilor și soluțiile de atenuare vor permite companiilor să răspundă la schimbările bruște ale lanțurilor de aprovizionare. Planificarea scenariilor și analizele de risc și oportunitate le vor ajuta să se adapteze la evoluția cererii și a ofertei. Modelarea și simularea rețelei, testele de rezistență, dimensionarea strategică a rezervelor și opțiunile de aprovizionare multiplă vor permite organizațiilor să gestioneze incertitudinile.
• Relevanță: Lanțurile de aprovizionare vor trebui să fie centrate pe client și agile, astfel încât să se poată adapta rapid și eficient din punct de vedere al costurilor la schimbările cererii. Captarea de noi seturi de date, inclusiv date în timp real, din interiorul și din afara organizației și din întregul lanț valoric va fi esențială. Automatizarea și inteligența artificială vor permite organizațiilor să identifice rapid noi modele de date pentru a informa mai bine procesul decizional. Trecerea de la modele centralizate și liniare de aprovizionare la rețele descentralizate care utilizează producția la cerere și, în unele cazuri, aducerea producției mai aproape de punctul de vânzare, poate ajuta organizațiile să răspundă mai bine așteptărilor clienților în ceea ce privește îndeplinirea comenzilor.
• Sustenabilitate: Lanțurile de aprovizionare moderne trebuie să sprijine, dacă nu chiar să accelereze, agendele de sustenabilitate ale organizațiilor. Pentru a câștiga încrederea părților interesate, organizațiile trebuie să facă lanțurile lor valorice transparente; o modalitate de a face acest lucru este prin intermediul blockchain sau al unei tehnologii similare. De asemenea, va fi esențială trecerea de la procese liniare la procese circulare, în circuit închis, care să minimizeze deșeurile.

„Vizibilitatea în cadrul rețelelor de aprovizionare, inclusiv a furnizorilor de nivel 2 și 3, este esențială”, a declarat Kris Timmermans, care conduce divizia de Supply Chain & Operations a Accenture. „Companiile trebuie să treacă de la o abordare «just-in-time» la o abordare «just-in-case», diversificând bazele de aprovizionare, planificând rute de transport alternative, făcând centrele de distribuție flexibile și creând stocuri. Acest lucru are un preț, dar este o «poliță de asigurare» împotriva șocurilor viitoare. Secretul este investiția în noi tehnologii pentru a utiliza mai bine datele – de la gemenii digitali și date analitice la turnurile de control ale lanțurilor de aprovizionare – în cadrul Cloud Continuum, care oferă o putere de calcul imensă într-un mod rentabil, flexibil și durabil.”

De asemenea, raportul evidențiază două provocări mai profunde și pe termen lung ca urmare a pandemiei și a războiului: securitatea energetică, în condițiile în care economiile europene trebuie să se ocupe de marea lor dependență de aprovizionarea cu petrol și gaze naturale, accelerând în același timp reducerea emisiilor nete de CO₂ la zero; și necorelarea talentelor, ca urmare a îmbătrânirii populației, a evoluției așteptărilor angajaților și a schimbărilor în cererea de competențe.

Michael Brueckner, director de strategie pentru Accenture în Europa, a declarat: „Războiul din Ucraina va avea un impact semnificativ, crescând numărul și durata întreruperilor. Gravitatea va depinde de modul în care va evolua războiul, dar este nevoie de o reinventare, pe măsură ce o nouă ordine economică prinde contur în contextul unui mediu inflaționist, al unei regionalizări crescute, al tranziției energetice și al unei piețe a talentelor tensionate. Îmbunătățirea eficienței energetice și accelerarea tranziției către sursele de energie verde vor fi esențiale pentru atingerea securității. Iar capacitatea de a atrage, de a păstra, de a recalifica și de a perfecționa oamenii devine una dintre cele mai presante probleme din acest deceniu.”

Descărcați raportul complet aici: From Disruption to Reinvention – The future of supply chains in Europe, Accenture

„Cele mai bogate țări ale lumii – inclusiv Finlanda, Islanda, Olanda și Norvegia – creează un mediu mai sănătos pentru copii în interiorul granițelor lor, însă contribuie într-o manieră disproporționată la distrugerea mediului înconjurător la nivel mondial, punând în pericol prezentul și viitorul tuturor copiilor din lume”, arată, în esența lui, al șaptesprezecelea raport de bilanț publicat de Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti.

Raportul „compară modul în care 39 de țări membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ale Uniunii Europene (UE) reușesc să asigure un mediu sănătos copiilor. Raportul prezintă indicatori precum expunerea la poluanți nocivi, inclusiv la aer toxic, pesticide, umezeală și plumb, accesul la lumină, spații verzi și drumuri sigure, dar și modul în care contribuie aceste țări la criza climatică, la consumarea resurselor și la dispersarea deșeurilor electronice. 

Potrivit raportului, dacă fiecare persoană din lume ar consuma resurse în ritmul cetățenilor din statele OCDE și UE, ar fi nevoie de echivalentul a 3,3 Terre pentru a face față nivelului de consum. Dacă fiecare persoană din lume ar consuma resurse în ritmul cetățenilor din Canada, Luxemburg și Statele Unite ale Americii, ar fi nevoie de cel puțin cinci Terre. 

Spania, Irlanda și Portugalia se află în fruntea clasamentului general, însă niciuna dintre țările membre ale OCDE și UE nu reușește să asigure un mediu sănătos pentru toți copiii din perspectiva tuturor indicatorilor. Unele dintre cele mai bogate țări, inclusiv Australia, Belgia, Canada și Statele Unite ale Americii, au un impact semnificativ și extins asupra mediului înconjurător la nivel mondial – impact măsurat în funcție de emisiile de CO2, de deșeurile electronice și de consumul de resurse pe cap de locuitor – și ocupă poziții codașe în ceea ce privește crearea unui mediu sănătos pentru copii în interiorul granițelor lor. În schimb, cele mai puțin înstărite state membre ale OCDE și UE din America Latină și Europa au un impact mult mai redus la nivel mondial”.

Gunilla Olsson, directorul Biroului de Cercetare al UNICEF – Innocenti: „Pe lângă faptul că nu reușesc să creeze un mediu sănătos pentru copii în interiorul granițelor lor, majoritatea țărilor înstărite contribuie și la distrugerea mediului în care trăiesc copiii din alte părți ale lumii. Vedem uneori țări care asigură un mediu destul de sănătos copiilor de pe teritoriul lor, dar care sunt printre cele mai poluante state, distrugând mediul în care trăiesc copiii din afara granițelor lor. Avem datoria față de noi înșine și față de generațiile viitoare să creăm locuri și spații mai bune, care să le permită copiilor să se dezvolte. Creșterea cantității de deșeuri, poluanții nocivi și epuizarea resurselor naturale afectează sănătatea fizică și mintală a copiilor noștri și amenință sustenabilitatea planetei noastre. Trebuie să adoptăm politici și practici care să protejeze mediul natural de care depind cel mai mult copiii și tinerii.”

Din rezultatele raportului UNICEF – Innocenti

• Peste 20 de milioane de copii care trăiesc în țările din această categorie au un nivel ridicat de plumb în sânge. Plumbul este una dintre cele mai periculoase substanțe toxice întâlnite în mediu
• Finlanda, Islanda și Norvegia ocupă primele trei poziții în ceea ce privește crearea unui mediu sănătos pentru copiii lor, dar se află printre ultimele țări în clasamentul mondial, cu o rată ridicată a emisiilor, a deșeurilor electronice și a consumului
• In Islanda, Letonia, Portugalia și Regatul Unit, unu din cinci copii este expus umezelii și mucegaiului în propria locuință; iar în Cipru, Ungaria și Turcia, peste unu din patru copii se află în această situație
• Mulți copii respiră aer toxic atât în exterior, cât și interiorul casei lor. Mexicul se confruntă cu cea mai mare scădere a numărului de ani de viață sănătoasă din cauza poluării aerului, mai precis 3,7 ani la 1.000 de copii, în timp ce Finlanda și Japonia înregistrează cea mai mică scădere, adică 0,2 ani 
• În Belgia, Republica Cehă, Israel, Olanda, Polonia și Elveția, peste unu din 12 copii este expus unui nivel ridicat de poluare cu pesticide. Poluarea cu pesticide a fost asociată cu cancerul, inclusiv cu apariția cazurilor de leucemie la copii, și poate afecta sistemul nervos, sistemul cardiovascular, sistemul digestiv, sistemul reproductiv, sistemul endocrin, sistemul sangvin și sistemul imunitar al copilului

România în raportul UNICEF – Innocenti

România se află pe ultima poziție în raportul Innocenti – locul 39 – atât în ceea ce privește dimensiunea „Lumea copilului” (care include indicatori precum poluarea aerului și a apei, intoxicația cu plumb), cât și în privința dimensiunii „Lumea din jurul copilului” (include indicatori precum supraaglomerarea, spațiul verde urban, siguranța rutieră), dar se găsește pe locul 2 la dimensiunea „Lumea în general” (ex: generarea de deșeuri electronice, generarea de CO2 în urma consumului). Acest lucru înseamnă că, deși condițiile de trai ale copiilor au deficiențe, țara este printre cele mai puțin responsabile pentru distrugerea mediului înconjurător în general.

Constatări-cheie privind România:

• din cauza poluării aerului, aproximativ 2 ani de viață sănătoasă se pierd la 1.000 de copii (valoare ridicată a indicatorului)
• poluarea apei cauzează pierderea a 1.9 ani de viață sănătoasă la 1.000 de copii (valoare ridicată)
• circa 10% dintre copii au un nivel crescut de plumb în sânge (valoare ridicată)
• 29% dintre copii trăiesc în locuințe supraaglomerate (valoare ridicată)
• aproximativ 2,3 ani de viață sănătoasă se pierd la 1.000 de copiii cu vârsta între 0-14 ani, din cauza accidentelor rutiere (valoare ridicată)
• 93% dintre adolescenții de 15 ani au propriul pupitru și un spațiul liniștit de studiu
• dacă toate țările din lume ar consuma resurse la același nivel cu al României, ar fi necesare 2,1 Terre pentru a acoperi acest consum (valoare relativ scăzută pentru grupul de țări analizate)
• o persoană generează în medie 11,4 kg de deșeuri electronice anual (valoare scăzută)
• doar 61% din tinerii de 15 ani sunt conștienți de schimbările climatice
• circa 29% dintre tinerii de 15 ani sunt implicați în susținerea măsurilor de protecție a mediului

Măsuri pentru mediul în care trăiesc copiii

UNICEF pledează pentru următoarele măsuri în vederea protejării și îmbunătățirii mediului în care trăiesc copiii:

1. Autoritățile naționale, regionale și locale trebuie să aducă îmbunătățiri imediate mediului în care trăiesc copiii, prin reducerea deșeurilor, a poluării aerului și a poluării apei și prin asigurarea unor locuințe și cartiere de calitate
2. Ameliorarea mediului în care trăiesc copiii cei mai vulnerabili. De obicei, copiii din familii sărace sunt mai expuși riscurilor ecologice decât copiii din familii înstărite. Acest lucru agravează și amplifică dezavantajele și inechitățile existente
3. Asigurarea unor politici de mediu adaptate la nevoile copiilor. Guvernele și responsabilii de politici ar trebui să se asigure că procesul decizional reflectă nevoile copiilor. Adulții care iau decizii la orice nivel, de la părinți până la politicieni, trebuie să asculte și să țină cont de părerile copiilor atunci când adoptă politici care afectează în mod disproporționat generațiile viitoare 
4. Implicarea copiilor ca principalii actori ai viitorului: cu toate că problemele ecologice din prezent îi vor afecta cel mai mult, copiii sunt cel mai puțin în măsură să influențeze cursul evenimentelor. Adulții care iau decizii la orice nivel, de la părinți până la politicieni, trebuie să asculte și să țină cont de părerile copiilor atunci când adoptă politici care afectează în mod disproporționat generațiile viitoare
5. Guvernele și companiile ar trebui să adopte în prezent o serie de măsuri eficiente pentru a-și respecta angajamentele pe care și le-au asumat cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050. De asemenea, adaptarea la schimbările climatice ar trebui să se numere printre acțiunile prioritare ale guvernelor și comunității internaționale în diferite sectoare, de la educație până la infrastructură 

Consorţiul Universitaria s-a întâlnit la Bucureşti, în perioada 26-28 mai 2022, în formulă extinsă: Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea „Ovidius” din Constanţa. Reuniunea a fost găzduită de Universitatea din Bucureşti, care a preluat preşedinţia rotativă a Consorţiului Universitaria, deținută anterior de Academia de Studii Economice din Bucureşti.

O delegație a Consorţiului Universitaria a avut o întâlnire cu preşedintele României, Klaus Iohannis.

Consorțiul Universitarea subliniază că „printre temele abordate în cadrul discuţiilor s-au numărat şi sprijinirea diversificării misiunilor universităţilor româneşti, pentru a răspunde nevoilor societăţii şi pentru stimularea excelenţei academice, precum şi necesitatea stimulării internaţionalizării învăţământului superior, prin prisma sprijinului acordat universităţilor angrenate în proiecte europene şi cu caracter internaţional. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria au subliniat şi necesitatea identificării variantelor de consolidare a cooperării între universităţile româneşti şi instituţiile de cercetare-dezvoltare-inovare din ţară şi din afara graniţelor.

La finalul întâlnirii de la Palatul Cotroceni, participanţii au agreat ca Rezoluţia Consorţiului Universitaria, adoptată în cadrul reuniunii care se desfăşoară la Universitatea din Bucureşti în perioada 26-29 mai 2022, să fie transmisă către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis”.
Consorțiul Universitaria accentuează că „în contextul elaborării noii legi a educaţiei, precum şi al nevoii realizării unui cadru legislativ modern, care să răspundă atât provocărilor cu care se confruntă sistemul naţional de educaţie, cât şi tendinţelor europene şi globale” și „face apel la dialog şi la cooptarea experţilor săi în definirea noului cadru legislativ. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria consideră că experienţa şi expertiza specialiştilor din cele nouă universităţi partenere sunt cruciale pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru învăţământul românesc, atât universitar, cât şi preuniversitar”.

În reuniunea de la București, Consorţiul Universitaria a abordat „cele mai relevante puncte aflate pe agenda învăţământului superior românesc, astfel:

– Implicarea imediată a experţilor şi a reprezentanţilor Consorţiului Universitaria în procesul de elaborare a Legii Educaţiei. O lege cu impact major, care afectează actori instituţionali şi influenţează semnificativ dezvoltarea şi modernizarea întregii societăţi, trebuie discutată şi agreată cu actorii cei mai relevanţi – deci implicit cu universităţile Consorţiului – în etapele premergătoare consultării publice largi.
– Finanţarea universităţilor în funcţie de performanţa reală şi de indicatorii de impact, pentru sprijinirea unui învăţământ superior incluziv de calitate, precum şi creşterea finanţării cercetării şi asigurarea continuităţii în finanţare.
– Susţinerea, prin toate mecanismele necesare, a implementării în plan naţional a Strategiei Europene pentru Universităţi.
– Exceptarea instituţiilor de învăţământ superior de la blocarea organizării concursurilor de ocupare a posturilor vacante anunţată de guvern pentru 1 iulie 2022, pentru a nu afecta şi chiar bloca, în unele cazuri, procesul de educaţie şi proiectele de cercetare din cadrul universităţilor.
– Alocarea unei finanţări suplimentare pentru implementarea adecvată a învăţământului hibrid, care să asigure atât integrarea noilor tehnologii digitale în procesul de predare- învăţare, dar şi dezvoltarea de pedagogii şi conţinuturi inovative.
– Elaborarea şi aprobarea, de către Ministerul Educaţiei, a normelor metodologice de aplicare a modificării legii, pentru a da posibilitatea universităţilor să aloce 10% din finanţarea de bază pentru activităţile de investiţii.
– Recunoaşterea, la nivelul actelor de studii emise de Ministerul Educaţiei, a diplomei de master didactic – dublă specializare şi includerea acesteia în Nomenclatorul pentru concursurile susţinute în învăţământul preuniversitar începând cu anul în curs, odată cu finalizarea, în acest an, de prima generaţie de studenţi a studiilor de master.
– Reglementarea clară a posibilităţii de înfiinţare de programe de studii universitare de licenţă cu dublă specializare şi a condiţiilor în care astfel de programe pot fi iniţiate
– Asumarea, prin noua Lege a Educaţiei Universitare, a sprijinirii internaţionalizării universităţilor.
– O finanţare şi o susţinere corespunzătoare din partea Ministrului Educaţiei pentru toate universităţile care participă la Iniţiativa Universităţilor Europene.
– În contextul internaţionalizării tot mai accelerate a învăţământului universitar, mai ales prin intermediul Alianţelor Europene de Universităţi, şi ţinând cont de tendinţele globale de flexibilizare a proceselor educaţionale, reglementarea în cel mai scurt timp a conceptului de micro-certificări (microcredentials) în România şi posibilitatea ca creditele dobândite în urma unor astfel de programe de învăţare, sau în urma unor programe de studii postuniversitare, să fie recunoscute în cadrul programelor de studii universitare de licenţă, masterat şi doctorat.
– Clarificarea legislaţiei naţionale pentru a putea fi acreditate programe de studii universitare de tip joint/double/multiple degree.
– Reluarea finanţării de tip nucleu pentru universităţile din România, program derulat cu fonduri de la Ministerul Cercetării.
– Majorarea finanţării cercetării şi a inovării, precum şi a resursei umane implicată în producerea de cunoaştere, inovaţie şi dezvoltare.
– Rectificarea cu celeritate a bugetelor pentru cămine-cantine, deoarece sumele bugetate nu pot acoperi creşterile de preţ la alimente (cantine) şi utilităţi (cămine), iar indicatorii din anul anterior folosiţi ca bază de aprobare a bugetului pe acest an nu reflectă prezenţa în campus a studenţilor.
– Creşterea subvenţiei pentru bursele studenţeşti şi corelarea acesteia cu salariul minim brut garantat în plată pe ţară; susţinem stabilirea alocaţiei/student la buget la 12% din salariul minim, astfel încât subvenţia să fie actualizată automat, odată cu creşterea salariului minim.

Reprezentanţii Consorţiului Universitaria au agreat constituirea unor grupuri de lucru permanente în cadrul alianţei – în domenii precum digitalizare, internaţionalizare, resurse umane, finanţare etc. – care să analizeze în mod constant situaţia din universităţi şi să vină cu soluţii la problemele cu care se confruntă instituţiile”.
Consorţiul Universitaria își anunță intenţia de a organiza în perioada imediat următoare întâlniri cu ministrul educaţiei, ministrul cercetării şi cu reprezentanţi ai comisiilor de educaţie din Parlamentul României.

Rezoluția Consorțiului poate fi regăsită aici.
 

Smartphone-ul a devenit instrumentul cel mai folosit de români atunci când caută soluții de renovări și reparații a locuințelor. Telefoanele cu Android și iOS sunt folosite în special pentru a compara prețurile, specificațiile și pentru a plasa comenzi cu livrare la domiciliu.

Comerțul online a crescut spectaculos în România ultimilor ani. Potrivit unui raport al ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), sectorul e-commerce românesc a atins pragul de 6,2 miliarde de euro la finalul anului 2021, cu aproximativ 10% mai mult decât în 2020.

De la produsele de fashion și IT&C la alimente și băuturi, românii s-au obișnuit să comande tot mai mult de pe site-urile de internet, mai ales cu telefoanele mobile, care au ajuns să acopere peste 60% din comenzi.

Pe lista celor mai căutate produse online s-au înscris, în ultimii ani, și cele din zona construcţiilor, reparaţiilor şi renovărilor, alături de soluțiile de grădinărit.

Datele Mathaus România arată că, în ultimii 3 ani, numărul userilor de pe platformele online care și-au arătat interesul achiziționării materialelor de construcții online depășește populația României.

„Telefoanele cu Android și iOS sunt folosite în special pentru a compara prețurile, specificațiile în primele stadii ale documentării despre produse și mai apoi pentru a face comenzi cu livrare la domiciliu. Pentru achizițiile de valoare mai mică majoritatea comenzilor sunt lansate folosind dispozitive mobile, dar pentru comenzile de valoare mai mare se realizează comanda de pe desktop sau telefonic prin apelarea consultanților de vânzări specializați.

„Interesant este și faptul că numărul vânzărilor realizate de pe dispozitive mobile l-a depășit semnificativ pe cel al comenzilor lansate de pe laptopuri sau calculatoare. Acest lucru arată că, pentru mulți dintre români, telefonul mobil a devenit un instrument indispensabil atunci când vine vorba de renovarea locuinței”, afirmă Claudiu Farcaș, ecommerce manager MatHaus/Arabesque.

Românii folosesc telefonul pentru a compara ofertele, pentru a afla specificațiile și pentru a se informa despre condițiile de livrare.

Cum a influențat telefonul viața românilor

Datele Mathaus vin să confirme rezultatele unui barometru de opinie Frames, intitulat „RomanianApp. Cum au influențat aplicațiile mobile viața românilor”. Acesta arăta, recent, că 68,3% dintre români au declarat că față de perioada dinainte de pandemie folosesc cu mult mai mult telefoanele mobile.

Potrivit concluziilor cercetării, pandemia COVID-19, cu restricțiile sale, i-a forțat pe mulți români să își schimbe obiceiurile de consum. În condițiile în care magazinele au fost închise, la fel și oficiile de plăți pentru facturi (energie electrică, gaze, apă, taxe etc.), majoritatea a căutat soluții, iar cei mai mulți au trecut de temerile legate de securitatea plăților online și au început să folosească aplicațiile mobile dedicate.

68,9% dintre respondenți au declarat că aplicațiile mobile le-au influențat, în mare măsură, obiceiurile de consum, iar 14,3% în foarte mare măsură. Mai mult chiar, 82,9% dintre cei chestionați au declarat că fac constant plăți prin intermediul aplicațiilor mobile.

„Telefonul a devenit, foarte rapid, un instrument de plată, iar pandemia a influențat adoptarea rapidă a acestei tehnologii. De la shopping & food la plata facturilor, folosim tot mai des telefonul atât în mediul digital cât și în cel fizic, plățile contactless cu telefonul aflându-se într-o creștere semnificativă. Se întâmplă acest lucru grație creșterii semnificative a gradului de siguranță oferit de platformele de plată dezvoltate de bănci, procesatori de plăți și, în general, de firmele care activează în comerțul online”, arată concluziile barometrului.

Potrivit datelor ANCOM, la finalul anului trecut erau 21,2 milioane de conexiuni la internetul mobil (în special pe smartphone-uri), în creștere cu 4% față de finalul anului 2020.

74% dintre acestea erau conexiuni 4G sau 5G (15,6 milioane, în creștere cu 15%). Traficul de internet mobil a crescut cu 32% față de 2020,  media fiind de 6,5 GB/lună/locuitor;

De asemenea, erau 6,1 milioane de conexiuni de internet fix, în creștere cu 7% față de anul precedent.

Traficul de weekend, în creștere

Ieșirea din pandemie a impulsionat și mai mult vânzările din zona de bricolaj, în ton cu numărul record de tranzacții imobiliare din 2021 (698.756 de imobile), în creștere cu peste 15% față de anul precedent.

Interesant este și faptul că, spre deosebire de anii trecuți, comportamentul de consum al românilor s-a schimbat semnificativ.

„Cele mai mari valori de trafic, din magazine, sunt în weekend mai ales la început și final de lună, în apropierea zilelor de salariu, când mulți vin să facă o prospecție a pieței și să verifice preturi. De cele mai multe ori aici achiziția se face pe materiale sau produse cu utilitate imediată (produse de impuls – scule/unelte, decorațiuni, electrice etc). Produsele voluminoase se cumpără tot mai mult online”, a declarat Claudiu Farcaș, ecommerce manager MatHaus/Arabesque.

„În cursul săptămâni, clienții vin cu proiecte mult mai mari, setați să își cumpere produsele pentru construit la cel mai rezonabil preț. Îi interesează stocul și cât de repede le ajung materialele la șantier. Putem spune că este o abordare diferită de achiziție, în care clienții știu ce vor, vin deja documentați și vor să obțină toate avantajele”, a mai spus acesta.

Românii, mai atenți la ce scrie pe etichetă

Spre deosebire de anii trecuți, dincolo de focusul pe preț, românii sunt mult mai atenți la specificațiile produselor, dovadă că numărul căutărilor de informații despre materialele de construcții au crescut spectaculos.

De la materialele feroase (oțel beton, țevi și profile, armături fundații),  sisteme de zidărie (BCA, cărămidă, mortare zidărie, adezivi), materiale lemnoase (PAL, OSB), țiglă metalică/ceramică, materialele și materiale pentru hidroizolații, etanșări, termoizolații (vata minerală, polistiren și accesorii) la finisaje (plăci de gips carton, profile și accesorii, gleturi, vopsea și tencuieli decorative), amenajări interioare (uși, ferestre și parchet) și instalațiile electrice, căutările pe aceste cuvinte cheie au crescut semnificativ, o dovadă că românii sunt mult mai atenți la comparațiile între produse, la calitate și specificații în general.

Pe termenul „materiale de construcții”, datele indică o creștere a volumului de căutări cu 100% față de acum 2 ani.

Rezultatele sunt remarcabile, fiind vizibil accelerate în cei 2 ani de pandemie care au contribuit masiv la migrarea unei cote de piață importante din offline în online. Calitatea informațiilor detaliate despre produsele și materialele listate online este esențială, iar aici observăm și o ajustare tot mai bună în rândul producătorilor care au început să susțină din ce în ce mai mult acest canal de vânzare prin informații detaliate și ușor transpuse despre specificațiile produselor, instrucțiuni complete de utilizare chiar si pentru nespecialisti”, afirmă experții.

Potrivit acestora, valul puternic de inflație la nivel global a influențat dinamica sectorului, însă nu atât de mult ca în alte domenii.

Specialiștii afirmă că, în condițiile în care sectorul imobiliar va continua să ofere noi unități locative, iar oamenii, afectați de creșterile de prețuri la energie, vor fi tot mai preocupați de găsirea unor soluții pentru asigurarea unui randament termic sporit locuințelor lor, este de așteptat ca piața de profil să continue, în 2022, evoluția dinamică marcată în anii anteriori.

„În România, vestea bună este că oamenii continuă să își ducă proiectele la bun sfârșit. Odată o fundație începută trebuie dusă până la capăt, măcar până într-un stadiu acceptabil de conservare până când situația se va stabiliza. Însă, observăm că din momentul în care o construcție a fost începută, tentația de a te muta în «casa ta» este foarte mare și lucrările avansează până la faza de predare la cheie”, a declarat Claudiu Farcaş.