Ridicarea restricțiilor anti-Covid 19 influențează și modul de lucru al angajaților, tot mai multe companii dorind să își aducă echipele la birou. Conform celui mai recent sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, dacă în urmă cu aproape un an,o treime dintre angajați erau nehotărâți cu privire la întoarcerea la birou, iar 24% preferau să lucreze în continuare remote, acum 67% dintre angajați ar prefera un mod de lucru hibrid, care să le ofere posibilitatea de a alege câte zile lucrează de la birou. În plus, 26% declară că dacă angajatorul le-ar impune întoarcerea integrală la birou, și-ar da demisia și ar căuta un loc de muncă mai flexibil.
În prezent, conform sondajului realizat de BestJobs, 46% dintre angajații white collar își desfășoară munca exclusiv de acasă, în timp ce doar 32% își împart activitatea între casă și sediul companiei.
După ce au descoperit avantajele muncii de la distanță, angajații valorifică altfel timpul. Astfel, 64% dintre participanții la sondaj spun că unul dintre principalele motive pentru care nu ar dori să revină complet la munca de la birou ar fi timpul alocat deplasării între sediu și domiciliu. Organizarea lejeră a programului și timpul petrecut alături de familie sunt principalele beneficii pe care le iau în considerare angajații atunci când aleg un mod de lucru flexibil.
14 aprilie 2022, Bucuresti, Hotel Marshal Garden, ora 10:00
Pentru a sprijini tranzitia catre un sector al aprovizionarii cu energie cu emisii reduse de carbon, UE a stabilit tinte privind ponderea energiei din surse regenerabile in consumul final de energie, și anume 32% pana in anul 2030. Directiva UE privind energia din surse regenerabile impune de asemenea statelor membre sa dezvolte instalatii de stocare pentru a stabiliza sistemul electroenergetic pe masura ce acesta primește mai multa energie din surse regenerabile.
Potrivit estimarilor Comisiei Europene, pentru a-și atinge obiectivele climatice pentru anul 2050, ar putea fi necesar ca UE sa iși majoreze de pana la șase ori capacitatea de stocare a energiei.
In cadrul conferintei vom aborda toate formele actuale de stocare a energiei, necesarul de investitii la nivel national, legislatia pentru stimularea investitiilor precum si barierele existente in dezvoltarea realizarii stocarii.
Sunt invitati ca participanti autoritatile din domeniu, principalele companii specializate in tehnologii de stocare, producatorii de energie si gaze.
Pentru înscrieri:
Alexandru Moldovan / Redactor sef Energy-Center.ro
În 2021, 54% dintre persoanele din UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani aveau cel puțin abilități digitale generale de bază. Aceste informații provin din datele privind indicatorii competențelor digitale publicate pe 30 martie de Eurostat.
Persoane cu cel puțin abilități digitale generale de bază în 2021, (% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani din UE și țările AELS)
Sursa: Eurostat
În 2021, ponderea
persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani care aveau cel puțin
competențe digitale de bază a fost cea mai mare în Țările de Jos și Finlanda
(ambele 79%), urmate de Irlanda (70%). Pe de altă parte, cea mai mică pondere a
fost înregistrată în România (28%), urmată de Bulgaria (31%) și Polonia (43%).
Indicatorii competențelor digitale sunt unii dintre indicatorii cheie de performanță în contextul Deceniului digital, care stabilește viziunea UE pentru transformarea digitală. Busola digitală a Comisiei Europene are drept țintă ca 80% dintre cetățenii UE cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani să aibă cel puțin abilități digitale de bază până în 2030.
Compania FAN Courier, liderul pieței de curierat din România, și-a creat propriul Consiliu Consultativ, format din cei trei fondatori – Felix Pătrășcanu, Adrian Mihai, Neculai Mihai – și patru specialiști cu experiență de peste 20 de ani în consultanță, mentorat și dezvoltare strategică a business-ului: Andreea Lupu, Anca Zaharia, Bogdan Mihail și Rudolf Vizental. Ei au fost selectați „în urma unui proces complex de board design derulat de Envisia, prima școală de afaceri din România destinată membrilor de board, pe parcursul mai multor luni. Pe lângă expertiza profesională consacrată, printre criteriile importante care au stat la baza nominalizării celor patru experți se numără și viziunea și valorile personale transferate în business-urile în care au fost implicați, dar și compatibilitatea cu valorile și misiunea FAN Courier”.
Acționari FAN
Adrian Mihai, CEO FAN Courier: „FAN Courier este unul dintre pionierii industriei de curierat, iar ca business se dezvoltă constant de aproape 25 de ani. Fiind liderii pieței de peste 16 ani, suntem extrem de conectați la nevoile și așteptările clienților noștri și deschiși învățării continue. Crearea unui Consiliu Consultativ care include experți independenți are rolul de a adăuga valoare și echilibru viziunii strategice pe care o avem noi, fondatorii și managementul FAN Courier. Suntem convinși că expertiza valoroasă dobândită de fiecare membru în proiectele anterioare dar și compatibilitatea cu valorile, viziunea și misiunea noastră ne vor ajuta să ne atingem obiectivele strategice de dezvoltare pe termen mediu și lung.”
Bogdan Mihail, președinte al Consiliului Consultativ FAN Courier: „ Este foarte important pentru o companie antreprenorială cum este FAN Courier să își dezvolte o structură de guvernanță corporativă, în primă fază un board consultativ, iar mai apoi un board formal, care să asigure dezvoltarea sustenabilă a companiei în linie cu obiectivele strategice pe termen mediu și lung. Consiliul Consultativ FAN va putea contribui, prin experiența de business îndelungată și foarte diversă a membrilor săi, la validarea direcțiilor strategice ale companiei și la identificarea, monitorizarea și diminuarea posibilelor riscuri asociate unui context politic, economic, social și tehnologic în continuă dinamică, conform realității prezente și a volatilității previziunilor despre un viitor în continuă schimbare.”
Carmen Micu CEO & Co-Founder Envisia: „Pornind de la procesul de analiză a strategiei FAN Courier, Envisia a utilizat instrumentul propriu de creionare a boardului (“Board Design & Profile Matrixes”), care a dus la construcția rolurilor definitorii necesare în Consiliul FAN pentru a-și indeplini misiunea. Suntem foarte bucuroase că am putut astfel contribui la susținerea demersurilor unor antreprenori – oameni de excepție și a unei afaceri românești din elita ecosistemului nostru economic.”
FAN Courier precizează că „propunerile Consiliului Consultativ nu au caracter de obligativitate, decizia finală privind implementarea acestora aparținând exclusiv managementului companiei. Președintele board-ului consultativ este Bogdan Mihail, director non-executiv cu peste 20 de ani de experiență în general management și guvernanță corporativă în multinaționale și companii antreprenoriale din diferite sectoare economice.
Pentru 2022, bugetul de investiții este estimat la 30 milioane de euro, direcțiile principale de dezvoltare incluzând, pe lângă finalizarea HUB-urilor de la Cluj și Brașov, demararea lucrărilor pentru construcția noului centru logistic de la Ștefăneștii de Jos, pentru activități de fulfillment, spații de birouri și extinderea rețelei de lockere la nivel național. De asemenea, FAN Courier va continua digitalizarea și tehnologizarea, principalele două direcții de dezvoltare ale companiei și în 2021.”
Andreea Lupu a gestionat, timp de 25 de ani, inițiative strategice de dezvoltare și transformare pentru companii ca JTI, General Electric, Honeywell, Cargill și Caterpillar. Pe parcursul a 10 relocări și integrări internaționale Andreea Lupu a studiat și construit o carieră globală cu poziții de leadership în managementul resurselor umane. Inspirată de valorile Romanian Business Leaders, organizație a cărei membră este, Andreea și-a deschis propria firmă de consultanță cu dorința de a contribui la dezvoltarea mediului de lucru și antreprenoriatului românesc.
Aura Zaharia are o experiență de peste 25 de ani în domeniile financiar și operațional, acționând de regulă ca un consultant cheie în luarea deciziilor strategice ale managementului și acționarilor. Din anul 2015, ea face parte din echipa PRO TV, având funcția de CFO. În ultimii 20 de ani, Aura a fost CFO, membru al Consiliului de Administrație și/sau Director General Adjunct în mai multe companii private, românești și multinaționale. Timp de 6 ani, a fost în echipa de audit KPMG România, conducând misiuni de audit pentru clienții majori ai companiei și având o expunere mare către managementul și modul de organizare ale multor businessuri importante din România, din sectoare variate, de la producție de alimente și băuturi până la auto și transport public.
Bogdan Mihail este director non-executiv cu peste 20 de ani de experiență în general management și guvernanța corporativa în mai multe sectoare industriale din România. În prezent, Bogdan face parte din consiliile de administrație ale Agricover Holdings/Abatorul Peris SA, Prodal Group și Envisia Boards of Elite, după ce a ocupat mai bine de un deceniu funcția de Președinte și CEO al Smithfield România. În calitate de director independent non-executiv, el a făcut mentorat cu membrii consiliilor de administrație, a inspirat oamenii din conducere și a dirijat echipele de vânzări, marketing, cercetare și dezvoltare, pentru a-și îmbunătăți performanțele.
Rudolf Vizental, CEO și cofondator ROCA Investments, este un finanțist a cărui apetență pentru activitatea financiară este ancorată în realitățile de business actuale și înțelegerea nevoilor antreprenorilor. Are un background de 15 de ani de activitate în zona de distress și 5 ani în zona de finanțare, în care a învățat să vadă oportunități acolo unde alții văd doar riscuri. Rudolf militează pentru dezvoltarea unei culturi antreprenoriale în România și este un lider a cărui strategie de acțiune este de a crea medii în care oamenii sunt pasionați, inspirați și motivați să-și atingă obiectivele și să devină mai buni.
UN PAS IMPORTANT SPRE ELIMINAREA CELEBRULUI DOSAR CU ŞINĂ
Prin aplicarea acestei legi, vom urca o poziţie sau două în clasamentul DESI, unde acum România se află pe ultimul loc, potrivit lui Sărmaș
Nevoia pentru o infrastructură digitală coerentă și integrată
la nivelul administrației publice din România, care să ofere servicii
digitale de calitate cetățenilor, a devenit una certă. Lipsa
interoperabilității sistemelor informatice din administrația publică
este un obstacol major în dezvoltarea serviciilor digitale centrate pe
utilizatorul final.
Legea interoperabilității va influența viața fiecăruia dintre
noi prin eficientizarea serviciilor publice și a procedurilor de lucru
ale instituțiilor publice și private.
Sabin Sărmaş, președinte al Comisiei pentru Tehnologia
Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților şi iniţiatorul
proiectului de Lege a Interoperabilităţii, aflat acum în dezbatere
publică, ne-a povestit mai multe despre această iniţiativă într-un
interviu.
Reporter: Ce aduce nou acest proiect de lege?
Sabin Sărmaş: Este prima reformă adevărată care se
face în domeniul transformării digitale și al debirocratizării. Noutatea
fundamentală pe care o aduce acest proiect este că schimbă cumva
paradigma de a utiliza hârtia ca suport pentru transport de informații.
Celebrul „dosar cu şină” este un mijloc de a transporta informații pe care – culmea! – le iei de la o instituţie a statului şi o duci la altă instituție a statului.
Noua lege spune că nu mai funcționăm în felul acesta, că folosim pe bazele de date pe care noi deja le avem – le numim registre de baze a datelor –, iar instituțiile își iau de acolo informația direct, nemaipunând cetățeanul în situația de a i se solicita fie la ghișeu un dosar cu șină cu informaţii pe hârtie sau de a i se solicita în mediul online documente pe care să le încarce.
Legea are dublu impact, pentru serviciile publice pe care le soliciţi
la ghişeu, dar şi pentru cele care sunt solicitate strict online.
În acest proiect, am definit câteva registre de bază, care au fost
ușor de identificat, de la Evidența Populației, RAR, ANAF, Registrul
Comerțului, Cadastru etc., lăsând la latitudinea Guvernului ca, în timp,
în funcție de niște criterii de date primare, să mai creeze alte
registre de bază dacă e nevoie. Aceste baze de date sunt distribuite şi
sunt în grija fiecărei instituţii în parte.
Autoritatea pentru Digitalizarea României este responsabilă de implementarea acestei platforme din punct de vedere tehnic, cu care se integrează fiecare bază de date.
Prin platforma de interoperabilitate, aceste date vor putea fi interogate în timp real de către funcționarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i impune prezentarea altor documente justificative sau constatatoare, dispărând practic celebrul dosar cu șină. Același lucru se va întâmpla și atunci când un serviciu public va fi accesat exclusiv online, utilizatorul având acces la toate datele pe care instituțiile publice le dețin despre el sau despre bunurile sale, nemaifiind necesară încărcarea unor documente suplimentare sau a altor informații.
Articol preluat de pe FinancialIntelligence.ro. Continuarea interviului poate fi regăsită aici.
Deși 2021 a fost un an în care băncile au înregistrat profituri record, acest lucru nu se reflectă și în salariile pe care le câștigă majoritatea angajaților din acest sector. Astfel, media salarială din Banking este de 3.800 de lei, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care activează în domeniu.
Totodată, se remarcă diferențe salariale majore între pozițiile de top management și de birouri și cele din sucursale, unde activează majoritatea angajaților, acest lucru contribuind la o medie salarială scăzută la nivel de industrie. Vorbim, astfel, de o medie aliniată cu salariul mediu net pe economie, care, în februarie 2022, era puțin peste 3.800 de lei pe lună. Acest lucru plasează Bankingul pe același nivel cu Imobiliare și eCommerce, dar la distanță considerabilă de fruntea clasamentului, dominată de IT, unde media salarială depășește 5.000 de lei.
Raluca Dumitra
„Dacă ne uităm la distribuția salarială, doar 3,3% dintre angajații din domeniu câștigă peste 2.000 de euro pe lună, în timp ce 3 din 5 angajați din acest sector primesc la final de lună sub 4.000 de lei net. Acest lucru se explică și prin faptul că oferta de specialiști depășește cu mult cererea, căci numărul de joburi nou create în domeniu nu reușește să țină pasul cu numărul anual foarte mare de absolvenți de studii economice”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.
Cei mai mulți angajați din Financiar/Bancar (30,8%)
câștigă un salariu cuprins între 2.000 și 3.000 de lei, iar 10,4% chiar sub
2.000 de lei. Există totuși un segment considerabil de mijloc, de 26% dintre
angajați, care câștigă între 4.000 și
7.000 de lei net pe lună, potrivit datelor introduse până în acest moment
în Salario de specialiștii în banking. Mai mult decât atât, aproape 9% dintre angajați câștigă salarii medii
nete cuprinse între 7.000 și 10.000 lei lunar.
Cele mai mari valori introduse în acest moment în Salario de cei care
lucrează în Banking sunt pentru poziții de management și IT. Printre cele mai mari
salarii introduse în comparatorul de salarii marca eJobs, se numără:
Director General – 40.000 lei
Arhitect IT – 25.000 lei
Programator Java – 25.000 lei
Director financiar – 21.000 lei
Analist financiar – 20.000 lei
Dacă vorbim însă despre cele mai mari medii
salariile pe poziții, acestea depășesc media națională care se câștigă pe
aceeași poziție. Iată câteva exemple:
Cele mai mari salarii MEDII nete
Chief Technology Officer – 20.000 lei
Director de Vânzări – 10.000 lei
Trezorier – 9.067 lei
Director Financiar– 9.000 lei
Senior Project Manager
– 8.750 lei
Cele mai mici salarii MEDII nete
Ofițer Bancar – 2.700 lei
Agent Vânzări – 2.500 lei
Contabil Junior – 2.500 lei
Operator Introducere Date – 2.000 lei
Asistent Consultant Fiscal – 1.800 lei
În ceea ce privește cei mai curioși angajați din domeniu, 15% dintre datele introduse în Salario
în acest domeniu, provin de la ofițerii bancari.
Orașele cu cele mai mari
salarii MEDII nete din Banking
sunt:
●București – 4.500 lei
●Timișoara – 3.800 lei
●Cluj-Napoca – 3.500 lei
●Oradea – 3.500 lei
●Târgu-Mureș – 3.300 lei
Orașele cu cele mai mici
salarii MEDII nete din Banking
sunt:
●Botoșani – 2.500 lei
●Roman – 2.500 lei
●Călărași – 2.200 lei
●Pașcani – 2.200 lei
●Dorohoi – 2.000 lei
În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de
recrutare din România, sunt disponibile peste 38.000 de locuri de muncă, dintre acestea, peste 1.400 fiind în domeniul
bancar. Peste 400.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent
în Salario, comparatorul de salarii
marca eJobs
Criza din Ucraina va duce la o migrare semnificativă a investiților din Rusia, Belarus și Ucraina spre vest și deja vedem primele exemple ale unor asemenea mutări. Ce implică aceste relocări de investiții din zone afectate către România, ce legislație specifică se aplică și care sunt implicațiile practice sub aspectul resurselor umane, al capitalului și activelor sunt teme analizate de specialiștii EY România. Ei au abordat și subiectul ajutoarelor de stat disponibile, implicațiile excepționale de prețuri de transfer și aspectele legale ale forței majore și ale blocajelor financiare. Toate acestea sunt informații care vin în sprijinul companiilor, ca să identifice legislația specifică ce le poate ajuta în soluționarea provocărilor pe care le întâmpină în această perioadă, precum și să valorifice oportunitățile ce pot apărea.
„În noul context, este extrem de important ca România să se poziționeze ca o jurisdicție atractivă și de încredere pentru asemenea afaceri multinaționale. Avem o legislație atractivă, un pachet de facilități utile, un mediu de business prietenos și să nu uităm de cele mai importante avantaje pe care acum le apreciem altfel decât până acum: apartenența la NATO și UE”, a punctat Alex Milcev, liderul practicii de consultanță fiscală și legal al EY România.
Propuneri fiscale care încurajează companiile să integreze forța de muncă nouă
Beneficiile fiscale în natură, cash, în acțiuni – Stock Option Plan, care sunt neimpozabile pentru un cetățean român, vor fi neimpozabile și pentru un angajat ucrainean, a menționat la rândul său Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Departamentul de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale EY. Excepție face scutirea de la impozitul pe venit pentru IT-iști, care nu se aplică cetățenilor non-UE.
„Există o serie de propuneri fiscale pentru a încuraja companiile private să integreze în piața muncii o forță de muncă nouă, măsuri valabile pentru o perioadă de maxim nouă luni într-un an și așteptăm să vedem care va fi varianta pe care o vor adopta autoritățile române”, a arătat Corina Mîndoiu.
În discuție ar fi scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de securitate socială datorate asupra venitului salarial obținut de cetățenii ucraineni relocați în România. De asemenea, se are în vedere încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile și exceptarea de la plata contribuțiilor sociale a ajutoarelor/beneficiilor acordate de companii salariaților încadrați în baza unui contract individual de muncă pe teritoriul României cu scopul relocării din Ucraina în România. Tot o măsură de încurajare este încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile și exceptarea de la plata contribuțiilor sociale a cheltuielilor efectuate de persoanele juridice române în derularea proceselor de imigrare în România pentru membrii de familie ai salariaților, ca urmare a relocării din Ucraina în România.
Beneficii pentru investițiile relocate în România
Investițiile aduse în România pot beneficia de facilitatea de reducere a impozitului pentru optimizarea capitalurilor – până la 15% din impozitul datorat (impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozit specific), dar și de consolidare fiscală (din punctul de vedere al impozitului pe profit și TVA) sau de facilitățile acordate pentru cercetare-dezvoltare.
„Mare atenție trebuie acordată problematicii de sediu permanent și sediu fix, care poate fi generată prin prezența forței de muncă angajată pe teritoriu altui stat decât cel al angajatorului. Mult va conta fișa de post și atribuțiile și responsabilitățile practice ale unor persoane care lucrează în alt stat. Se aplică și în cazul cetățenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul României în beneficiul angajatorului ucrainean, dar și în cazul cetățenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul Ucrainei sau al Poloniei în beneficiul angajatorului român”, a avertizat Alex Milcev.
Este de avut în vedere faptul că, atunci când este vorba despre o relocare de afaceri în România, trebuie luate în calcul o serie de elemente cu implicații pe prețurile de transfer. Acestea includ aspecte legate de capitalul uman, integrarea unei noi activități într-o firmă nouă sau existentă în România sau creșterea activității curente a firmei din România, costurile de relocare, noi lanțuri de aprovizionare și lista de subiecte poate continua.
„Toate aceste situații au implicații în zona prețurilor de transfer care, deși nu sunt direct vizibile uneori, trebuie atent evaluate, analizate și documentate. De ce? Pentru că orice restructurare de afaceri prin care noi capabilități de afaceri sunt relocate în România este, de obicei, acompaniată și de o relocare a unui potențial de profit în România între membrii unui grup de companii, accesată fie imediat după restructurare sau după un număr de ani, ceea ce va atrage obligații”, a explicat Adrian Rus, partener EY, liderul practicii de prețuri de transfer. Din punctul său de vedere, este esențială o analiză a tuturor aspectelor din perspectiva prețurilor de transfer, urmată de implementarea ajustărilor care se impun și, nu în ultimul rând, toate acestea să fie cât mai bine documentate – ANAF o să aibă grijă ca acest aspect să fie verificat.
Ajutoare de stat
În privința ajutoarelor de stat, este de avut în vedere cadrul temporar de criză, adoptat recent de Comisia Europeană în contextul crizei din Ucraina. Noul cadru temporar acordă statelor membre o flexibilitate mai mare pentru a sprijini economia prin granturi directe, avantaje fiscale și de plată, garanții, împrumuturi, inclusiv ajutoareîntreprinderilor afectate de criza actuală, de sancțiunile și contrasancțiunile aferente. „Important de reținut: relocările din spațiul non-UE nu cad sub incidența și restricțiile aplicabile relocărilor din cadrul UE”, explică Ileana Guțu, Partener Asociat, Coordonator al Departamentului de Evaluare, Modelare Financiară şi Analize Economice.
„În plus, față de aceste facilități și granturi, există o serie de fonduri nerambursabile care pot fi accesate în perioada următoare. De exemplu, în cadrul PNRR, o serie de scheme de ajutor de stat se vor adresa IMM-urilor și companiilor mari pentru finanțarea investițiilor în digitalizare, cercetare și inovație sau energie regenerabilă. De asemenea, sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023). În cadrul schemelor, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Nivelul maxim al ajutorului de stat de care pot beneficia companiile este de 45 milioane EUR, iar intensitatea maximă este de 60% din costurile eligibile”, a explicat Ileana Guțu.
Forța majoră, neîndeplinirea obligațiilor contractuale și sancțiuni
Roxana Dudău, Partener Asociat, Avocat, Băncilă, Diaconu și Asociații recomandă: „Clauzele contractuale trebuie citite cu atenție. Este important să cunoașteți parametrii contractuali pentru a identifica dacă sunteți sau nu în măsură să invocați forța majoră sau, dimpotrivă, să vă apărați în măsura în care cocontractantul invocă un astfel de caz pentru neexecutarea obligațiilor asumate.”
Un alt sfat acordat companiilor este acela de a se asigura că obligația nu este exigibilă înainte de apariția cazului de forță majoră, pentru că această condiție este esențială pentru a putea invoca situația de forță majoră. „Notificați partenerul contractual în termenul prevăzut în contract sau în regulile de drept aplicabile sau, în lipsa unor reglementări exprese, într-un termen rezonabil. Atenție: instanțele naționale și cele de arbitraj internațional sunt extrem de stricte în aprecierea caracterului imprevizibil al cazurilor de forță majoră”, a avertizat Roxana Dudău. Ea a abordat și subiectul sancțiunilor impuse Rusiei și situațiile în care acestea pot sau nu să fie considerate caz de forță majoră.
Informațiile au fost discutate în cadrul unui webinar dedicat – ”Criza din Ucraina: relocări de investiții din zone afectate în România, legislație specifică și implicații practice” – organizat de EY România în 29 martie 2022.
Un nou raport, realizat de Deloitte și comandat de Vodafone, evidențiază decalaje ale României în ceea ce privește ținta de adopție a cloud-ului din cadrul Digital Decade 2030 și lipsa specialiștilor în ITC.
Numărul de business-uri din România care utilizează tehnologia cloud trebuie să crească cu 62 puncte procentuale pentru atingerea obiectivului asumat pentru Deceniul Digital stabilit de Comisia Europeană, arată un nou raport publicat astăzi, intitulat „Progresul către ambiția UE privind Deceniul Digital”, realizat de Deloitte și comandat de Vodafone. Deceniul Digital, care stabilește obiective cheie până în 2030 în diferite arii digitale, reflectă viziunea UE pentru transformarea digitală a Europei și reprezintă un element esențial pentru ca Europa să-și mențină competitivitatea globală într-o lume aflată în schimbare rapidă.
Potrivit raportului, doar 13% dintre afacerile din România utilizează în prezent servicii de cloud computing, ceea ce conduce la un decalaj de 62 de puncte procentuale față de ținta stabilită până în 2030, de 75%. Serviciile cloud pot contribui la creșterea securității datelor, creșterea eficienței, pot ajuta companiile să se extindă, să obțină informații valoroase și să diminueze costurile, ceea ce înseamnă că sunt esențiale pentru a le asigura acestora succesul, capacitatea să crească și să susțină competitivitatea Europei.
Decalajele nu sunt prezente doar la acest capitol. Ponderea de gospodării din România acoperite de rețele de foarte mare capacitate era de 76% în 2021, de unde rezultă că există încă un decalaj de 24%. Reducerea acestui decalaj poate fi o provocare pentru majoritatea, dacă nu pentru toate statele membre, din cauza costurilor ridicate și provocărilor operaționale legate de implementarea acestor rețele în zone îndepărtate.
Este nevoie de progres și în ceea ce privește abilitățile digitale
Lipsa de specialiști în ITC împiedică, de asemenea, progresul pentru atingerea obiectivelor Deceniului Digital, punând în pericol capacitatea Europei de a dezvolta tehnologiile necesare pentru a se poziționa ca lider global. Numărul de specialiști în ITC la nivelul tuturor țărilor membre UE este în prezent de 8,43 milioane. În timp ce numărul acestora a cunoscut cea mai mare creștere în Germania, Irlanda și Ungaria în ultimul an, la nivelul UE numărul trebuie să crească de mai bine de 2 ori pentru a atinge ținta Deceniului Digital de 20 de milioane de specialiști în ITC.
În unele state membre se observă un regres în ceea ce privește digitalizarea companiilor mici și mijlocii, punând în pericol obiectivul general al Deceniului Digital
Nivelul de intensitate digitală al companiilor mici și mijlocii a rămas relativ constant în ultimii 5 ani, cu o rată anuală de creștere la nivelul UE de 2% între 2016-2021. Intensitatea digitală este definită conform Indicelui de Intensitate Digitală care măsoară disponibilitatea a 12 tehnologii digitale, inclusiv accesul la broadband (30 Mbps sau peste) și specialiști în ITC. În unele cazuri, statele membre se află acum și mai în urmă față de acum 5 ani în atingerea obiectivului stabilit. România a făcut ușoare progrese în 2021, fiind cu un punct procentual mai aproape de ținta pentru 2030 față de 2019.
Alocarea fondurilor și plăţile pentru statele membre vor mai suferi modificări în urma scăderii PIB în timpul pandemiei
Statele membre al căror PIB a scăzut mai mult decât previzionat de către Comisie vor beneficia de alocări mai mari de fonduri și granturi. Germania, Portugalia și Spania este posibil să aibă cele mai mari creșteri de granturi, în timp ce România este posibil să aibă o oarecare scădere de granturi pe fondul unei creșteri mai mari a PIB în 2021 decât prognozat.
Motive de optimism – raportul subliniază 4 factori cheie care ar putea contribui la atingerea țintelor Deceniului Digital:
Coordonarea între guverne – colaborarea eficientă între guvernele statelor membre (autorități naționale, regionale și locale) poate asigura că investițiile în digitalizare sunt eficiente, sincronizate și făcute la timp.
Conectarea ecosistemelor digitale – dezvoltarea de noi ecosisteme digitale va depinde de colaborarea dintre o mare varietate de organizații, guvernele având un rol de facilitator.
Partajarea datelor – asigurarea că datele sunt accesibile, reutilizabile și sigure va facilita partajarea și va susține ecosistemele digitale precum smart cities, eHealth, energie și mobilitate smart.
Demonstrarea valorii digitale – Ilustrarea valorii investițiilor digitale prin proiecte pilot și măsurare eficientă poate contribui la încurajarea de noi investiții publice și la decizii informate cu privire la investiții viitoare.
Prof. univ. dr. Marian SIMINICĂ (foto), Universitatea din Craiova Director Executiv, Institutul de Studii Financiare
Anul 2021 a marcat creșteri semnificative ale prețurilor acțiunilor listate la BVB. Începutul anului 2022 nu a mai fost la fel de efervescent. Dacă luna ianuarie părea una de consolidare, valoarea indicelui BET înregistrând un avans mai mic de 1% comparativ cu valoarea de închidere din anul 2021, în luna februarie, pe fondul evenimentelor externe, nivelul indicelui BET s-a redus cu 3,59%, iar începutul lunii martie a marcat o accentuare a scăderilor, urmată de o recuperare rapidă a acestora. Evoluția indicelui BET în perioada 01.01.2021 – 18.03.2022 este reprezentată grafic în figura următoare.
Fig. 1: Dinamica indicelui BET în perioada 01.01.2021 – 18.03.2022
Sursa: www.bvb.ro
În același timp, finalul lunii februarie 2022 a marcat publicarea rezultatelor financiare preliminare de către majoritatea companiilor listate, rezultate în general favorabile, care nu au putut să estompeze efectele factorilor externi, emoționali. În cele mai multe cazuri aceste rezultate erau previzibile, anunțate de rezultatele financiare publicate pentru trimestrul III 2021, ceea ce ne conduce la ipoteza că efectul benefic al rezultatelor financiare pozitive obținute de companiile listate la BVB s-a transferat asupra prețului acestora încă de pe parcursul anului 2021.
În studiul prezentat ne propunem să analizăm performanța bursieră comparativ cu performanța financiară a companiilor listate pe piața reglementată a BVB. Pentru măsurarea performanței bursiere am utilizat indicele prețurilor acțiunilor la finalul anului comparativ cu începutul anului. Performanța financiară, deși un concept amplu dezbătut în teoria financiară, am evaluat-o în funcție de evoluția profitului net, calculând indicele acestuia în anul 2021 comparativ cu valorile aferente anului 2020. Am completat analiza cu un alt indicator cu impact asupra prețului acțiunilor, ce vizează dividendele distribuite în anul 2021.
Conform informațiilor furnizate pe site-ul www.bvb.ro, la finalul anului 2021 erau listate pe piața reglementată a BVB un număr de 83 companii, împărțite în 3 categorii: categoria Premium – 28 companii; categoria Standard – 52 companii și categoria Internațional – 3 companii. Dintre acestea, în analiză realizată am exclus 5 companii: UCM și MCAB din categoria Standard, pentru care nu s-au derulat tranzacții în cursul anului 2021, respectiv nu au fost disponibile rezultatele financiare preliminare; AQ, ONE și TTS din categoria Premium, care au fost listate pe parcursul anului 2021, neavând un preț de referință pentru începutul anului 2021, pe baza căruia să evaluăm performanța bursieră.
Rezultă astfel un lot de 78 companii incluse în analiză. Sinteza indicatorilor analizați este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 1: Indicatorii evoluției prețurilor acțiunilor companiilor listate la BVB
Nr crt
Indicatori
Piața reglementată
1
Număr total companii analizate, din care:
78
– nr companii cu creșteri ale preturilor
53
– nr companii cu reduceri ale preturilor
25
2
Ponderea nr companiilor cu reduceri ale preturilor
32,05%
3
Valoarea medie a indicelui preturilor acțiunilor
148,28%
4
Valoarea maximă a indicelui preturilor acțiunilor
1301,3%
5
Valoarea minimă a indicelui preturilor acțiunilor
44,4%
6
Abaterea standard
1,482
7
Coeficientul de variație
99,9%
Deși la nivel de indici bursieri s-au înregistrat creșteri semnificative, din cele 78 companii, listate pe piața reglementată, analizate, doar 53 companii au înregistrat creșteri ale prețurilor acțiunilor, în timp ce la 25 companii, reprezentând 32% din total, s-au înregistrat reduceri. Cea mai mare creștere a prețurilor a fost de peste 13 ori, iar cea mai mare reducere de 55,6%. Valoarea medie a indicelui de creștere a prețurilor acțiunilor de pe piața reglementată, în anul 2021 (calculată ca o medie aritmetică simplă a valorilor individuale), a fost de 148,28%, însă diferențele mari de randamente între diferitele acțiuni au condus la o abatere standard de 1,482 și la un coeficient de variație de 99,9%, valori foarte ridicate, semnalând existența unor riscuri semnificative.
Există diferențe foarte mari între companii în ceea ce privește evoluția prețului acțiunilor. Distribuția acestora în funcție de evoluția prețurilor de tranzacționare se prezintă astfel:
Tabelul 2: Distribuția companiilor în funcție de indicele prețurilor acțiunilor
Indicele prețurilor acțiunilor
Număr companii
> 2,20
8
1,90 – 2,20
5
1,60 – 1,90
3
1,30 – 1,60
14
1,00 – 1,30
23
0,70 – 1,00
22
< 0,70
3
Total
78
Dintre companiile care au înregistrat creșteri ale prețurilor acțiunilor, cele mai multe (23 companii) au înregistrat creșteri de până la 30%, urmate de alte 14 companii cu creșteri între 30-60%, dar și 8 companii cu creșteri mai mari de 120%. Cele mai multe dintre companiile care au înregistrat reduceri ale prețurilor acțiunilor (22 companii) s-au încadrat într-o marjă de 30%. Structura companiilor în funcție de nivelul indicelui prețurilor este reprezentată grafic în figura următoare:
Fig. 2: Distribuția companiilor în funcție de indicele prețurilor acțiunilor
Distribuția companiilor listate la BVB pe o paletă foarte variată de variație a indicelui prețurilor acțiunilor conduce la un risc ridicat al plasamentelor, fiind destul de mare probabilitatea de a investi în companii care au înregistrat reduceri ale prețurilor acțiunilor, în condițiile în care piața a înregistrat o creștere medie semnificativă. Pentru a reduce aceste riscuri se recomandă diversificarea portofoliului de investiții în mai multe companii. Alegerea companiilor care vor fi incluse în viitorul portofoliu nu trebuie realizată la întâmplare, ci în urma unei analize atente. Pentru aceasta am realizat analiza pe grupe de companii, în funcție de categoria de la BVB.
În funcție de categoria de la BVB, cele 78 companii analizate au fost împărțite în trei grupe: categoria Premium – 25 companii; categoria Standard – 50 companii și categoria Internațional – 3 companii. Nivelul celor mai relevanți indicatori utilizați în analiză, pentru fiecare categorie în parte este prezentat în tabelul următor:
Tabelul 3: Distribuția companiilor pe categorii ale BVB, în funcție de indicele prețurilor acțiunilor
Nr crt
Indicatori
Premium
Standard
Internat.
1
Număr total companii analizate, din care:
25
50
3
– nr companii cu creșteri ale preturilor
17
33
3
– nr companii cu reduceri ale preturilor
8
17
0
2
Ponderea nr companiilor cu reduceri ale preturilor
32,0%
34,0%
0,0%
3
Valoarea maximă a indicelui preturilor acțiunilor
345,1%
1301,3%
167,1%
4
Valoarea minimă a indicelui preturilor acțiunilor
80,0%
44,4%
118,2%
5
Valoarea medie a indicelui preturilor acțiunilor
138,3%
153,7%
140,2%
6
Abaterea standard
0,655
1,797
0,248
7
Coeficientul de variație
47,4%
116,9%
17,7%
Pentru cele 25 companii încadrate în categoria Premium s-a înregistrat o valoare medie a indicelui de creștere a prețului acțiunilor de 138,3%, mai mic decât creșterea medie a prețurilor tuturor acțiunilor de pe piața reglementată. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat pentru BRK (245%), în timp ce cele mai mari reduceri au fost consemnate pentru EL (-20%). Un număr de 17 companii (68%) au înregistrat creșteri ale prețurilor acțiunilor, iar pentru 8 companii (32%) prețul acțiunilor s-a redus.
Constatăm că în raport cu toate companiile listate pe piața reglementată, s-a păstrat proporția între numărul companiilor care au înregistrat creșteri (2/3) și numărul companiilor care au înregistrat reduceri ale prețurilor (1/3), însă amplitudinea modificărilor a fost mult mai mică. Abaterea standard, calculată pentru variația prețurilor celor 25 companii din categoria Premium a fost de 0,655, iar coeficientul de variație de 47,4%, valori mult mai reduse decât pentru întreaga piață reglementată, reflectând un nivel mai redus al riscurilor.
Pentru cele 50 companii încadrate în categoria Standard s-a înregistrat o valoare medie a indicelui de creștere a prețului acțiunilor de 153,7%, mai mare decât creșterea medie a prețurilor tuturor acțiunilor de pe piața reglementată. În această categorie se găsesc atât companiile care au înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor, dar și companiile cu cele mai mari reduceri. În funcție de evoluția prețurilor, pentru 33 companii (66%) s-au înregistrat creșteri, iar pentru 17 companii (34%) s-au înregistrat reduceri.
Deși proporția între numărul companiilor care au înregistrat creșteri, respectiv reduceri ale prețurilor s-a păstrat apropiată de cea calculată pentru categoria Premium, amplitudinea modificărilor a fost mult mai mare. Acest aspect este confirmat de valorile ridicate pentru abaterea standard (1,797) și pentru coeficientul de variație (116,9%), reflectând un risc mai ridicat, comparativ cu acțiunile din categoria Premium.
În categoria Internațional sunt încadrate 3 companii (EBS, WINE și DIGI), pentru care s-a înregistrat o valoare medie a indicelui prețurilor acțiunilor de 140,2%, mai mică decât pentru acțiunile din categoria Standard, dar mai mare decât cea pentru categoria Premium. Toate cele 3 companii au înregistrat creșteri ale prețurilor acțiunilor, abaterea standard la nivelul acestei categorii fiind de 0,248, iar coeficientul de variație de 17,7%, cele mai reduse dintre toate categoriile, reflectând și cel mai scăzut nivel al riscului. Totuși, numărul mic al companiilor din această categorie, reduce relevanța concluziilor obținute.
Evoluția prețurilor acțiunilor companiilor listate este influențată de două categorii de factori:
Factori specifici fiecărei companii, care vizează evoluția rezultatelor financiare obținute; dividendele distribuite; modificări ale capitalului social; diverse evenimente care influențează evoluția acesteia (achiziții, fuziuni, semnarea unor contracte importante) etc.;
Așteptările pieței, care înglobează factori de natură macroeconomică (evenimente economice sau politice globale, tendința generală a piețelor etc.) și factori emoționali care se reflectă în așteptările investitorilor cu privire la evoluția prețurilor acțiunilor.
În ceea ce privește rezultatele financiare preliminare obținute în anul 2021 de cele 78 companii analizate, cele mai multe dintre ele (62 companii) au raportat profit net, dar au existat și 16 companii cu pierderi. Valoarea cumulată a profitului net raportat de cele 62 companii profitabile a fost de 18,5 mld. lei, în timp ce pierderea cumulată raportată de celelalte 16 companii a fost de 830 mil. lei. Comparativ cu anul 2020 rezultatele financiare ale companiilor listate pe piața reglementată s-au îmbunătățit semnificativ. Astfel, în anul 2020, doar 59 companii au raportat profit, cu o valoare cumulată de 8,5 mld. lei, diferența de 19 companii raportând pierderi, cu o valoare cumulată de 940 mil. lei.
În dinamică situația se prezintă astfel:
48 companii analizate au înregistrat o îmbunătățire a rezultatelor financiare, cu un nivel al profitului net în creștere față de anul precedent. Dintre acestea, 10 companii au reușit să își rentabilizeze activitatea, înregistrând profit, după ce în anul 2020 au raportat pierderi;
14 companii, deși au înregistrat profit în ambii ani, nivelul său a fost în scădere în anul 2021 comparativ cu anul 2020;
16 companii au înregistrat pierderi în anul 2021, după ce în anul 2020, 7 companii dintre ele au raportat profit, iar 9 companii au raportat pierderi.
Constatăm că, la fel ca în cazul evoluției prețului acțiunilor, și rezultatele financiare au fost, pe ansamblu, mai bune comparativ cu anul 2020, însă cu diferențe foarte mari de la o companie la alta.
Sintetic, distribuția companiilor listate la BVB, în funcție de evoluția profitului net, atât pe total, cât și pe categorii, se prezintă astfel:
Tabelul 4: Distribuția companiilor după evoluția profitului net
Categoria
Nr. companii
Din care
Cu profit în creștere
Cu profit în scădere
Cu pierderi
Premium
25
16
6
3
Standard
50
30
7
13
Internațional
3
2
1
–
Total
78
48
14
16
Figura 3: Distribuția companiilor după evoluția profitului net
Pe categorii ale BVB nu există diferențe semnificative, circa 2/3 dintre companii raportând un profit net în creștere, cealaltă 1/3 înregistrând reducerea profitului sau chiar pierderi.
În ceea ce privește acordarea de dividende, nu toate companiile care au înregistrat profit în anul 2020 au distribuit dividende în anul 2021. Din cele 78 companii de pe piața reglementată analizate, doar 39 companii au raportat distribuirea de dividende în anul 2021, cu o rată a dividendului cuprinsă între 0,44% și 37,1% (rata dividendului a fost calculată ca raport între nivelul dividendului plătit în anul 2021 și prețul acțiunii la finalul anului 2020).
Interesantă de urmărit este legătura dintre evoluția prețului acțiunilor și rezultatele financiare, respectiv dividendele acordate de companii. Potrivit teoriei financiare, creșterea profitului net al unei companii creează premisele creșterii prețului acțiunilor acesteia. În același timp, acordarea de dividende consistente va conduce, în momentul anunțării acestora, la creșterea prețului acțiunilor, după care nivelul prețului scade cu o sumă apropiată la valoarea dividendului pe acțiune. Deși pe termen scurt se pare că efectul ratei de distribuire a dividendelor asupra prețului acțiunilor se anulează, pe termen mediu și lung se consideră că o rată ridicată de distribuire a dividendelor este apreciată de investitori și va avea un impact pozitiv asupra prețurilor acțiunilor.
Analiza evoluției prețurilor acțiunilor în corelație cu rezultatele financiare ne-a condus la distribuția din tabelul următor:
Tabelul 5: Distribuția companiilor după evoluția prețurilor acțiunilor și a profitului net
Indicele prețului acțiunilor
Nr. companii
Din care
Cu profit în creștere
Cu profit în scădere
Cu pierderi
> 2,20
8
8
–
–
1,90 – 2,20
5
5
–
–
1,60 – 1,90
3
2
–
1
1,30 – 1,60
14
8
3
3
1,00 – 1,30
23
17
5
1
0,70 – 1,00
22
6
6
10
< 0,70
3
2
–
1
Total
78
48
14
16
Se observă că cele mai multe dintre companiile care au înregistrat profit în creștere au înregistrat creșteri ale prețurilor acțiunilor. Există doar 8 companii care au înregistrat profit în creștere, însă prețul acțiunilor lor s-a redus. Pentru companiile cu profit în scădere nu există o direcție definită de variație a prețurilor, 6 dintre ele înregistrând reduceri și 8 companii creșteri ușoare. Cele mai multe dintre companiile care au înregistrat pierderi (16 companii) au marcat reducerea prețurilor de tranzacționare (11 companii), însă au existat și 5 companii cu creșteri ale prețurilor.
Din analiza acestor date se deduce existența unei legături directe (pozitive) între evoluția prețurilor de tranzacționare și evoluția profitului net, pentru companiile listate pe piața reglementată a BVB. Pentru a cuantifica intensitatea acestei legături am utilizat coeficientul de corelație Pearson (P), precum și coeficientul de corelație a rangurilor Spearman (S), calculați atât pe ansamblul pieței reglementate, cât și la nivelul categoriilor Premium și Standard. Valorile obținute sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 6: Corelația dintre indicele prețurilor acțiunilor și indicele profitului net
Pearson
Spearman
Categoria
2019
2020
2021
2019
2020
2021
Premium
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,440* 0,02825
0,732** 0,00025
0,453* 0,02325
0,525** 0,00725
0,2290, 27025
0,532** 0,00625
Standard
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,0490, 73850
0,1930, 17950
0,1290, 37350
0,1650, 25150
0,400** 0,00450
0,2640, 06450
Total
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,0720, 53178
0,257* 0,02378
0,1510, 18778
0,254* 0,02578
0,342** 0,00278
0,343** 0,00278
* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed). ** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
Pe ansamblul pieței reglementate, valorile acestor coeficienți sunt pozitive, însă foarte scăzute, confirmând existența unei legături directe (pozitivă) însă de intensitate scăzută. Cea mai puternică legătură a fost înregistrată în anul 2020, an cu creșteri modeste ale prețurilor acțiunilor, în timp ce pentru anii 2019 și 2021, când prețurile acțiunilor au crescut foarte mult, intensitatea legăturii a fost scăzută.
Detaliind analiza pe cele 2 categorii de companii (Premium și Standard), se constată o existența unei corelații mult mai puternice pentru companiile din categoria Premium, comparativ cu cele din categoria Standard.
În continuare am urmărit legătura dintre evoluția prețurilor acțiunilor și rata de distribuire a dividendelor, calculând cei doi coeficienți (Pearson și Spearman) pentru perioada 2019-2021.
Tabelul 7: Corelația dintre indicele prețurilor acțiunilor și rata de distribuire a dividendelor
Pearson
Spearman
Categoria
2019
2020
2021
2019
2020
2021
Premium
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,420* 0,03725
0,1270, 54625
-0,0500, 81125
0,3510, 08625
0,1610, 44225
0,0630, 76525
Standard
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,1310, 36550
0,327* 0,02150
0,1840, 20150
0,1270, 38150
0,280* 0,04950
0,346* 0,01450
Total
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,1870, 10278
0,295** 0,00978
0,1660, 14778
0,1900, 09578
0,230* 0,04378
0,237* 0,03778
* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed). ** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
În anul 2020 s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al coeficientului Pearson (0,295) semnificând existența unei legături statistice directe, de intensitate moderată. În schimb, în anii 2019 și 2021, deși coeficientul de corelație Pearson este pozitiv, valorile sunt foarte scăzute, nesemnificative din punct de vedere statistic. Nici pentru cele două categorii de companii (Premium și Standard) nu identificăm o legătură clar definită între evoluția prețurilor acțiunilor și rata de distribuire a dividendelor, la nivelul perioadei analizate.
În concluzie, evoluția prețurilor acțiunilor companiilor listate la BVB a fost influențată de rezultatele financiare pozitive raportate de acestea. Intensitatea influenței a fost mai mare în perioadele cu creșteri moderate ale cotațiilor (2020), comparativ cu perioadele cu creșteri puternice, marcate mai mult de „așteptările” investitorilor (2019 și 2021). Rata de distribuire a dividendelor, deși are o influență pozitivă, intensitatea acesteia este redusă. Studiul realizat validează cei doi indicatori (evoluția rezultatelor financiare și rata de distribuire a dividendelor) drept criterii utilizate în selecția companiilor în care se investește, însă cu o contribuție destul de redusă în explicarea dinamicii prețurilor acțiunilor.
Provocările generate de creșterea semnificativă a prețurilor, efectele războiului din Ucraina şi sancţiunile financiare impuse Federaţiei Ruse au adus un nivel semnificativ de incertitudine în piața financiară, însă tendințele negative se estompează pe măsură ce actorii din piață își rescriu standardele de business, focusul pe eficientizarea relațiilor comerciale și a costurilor aferente aflându-se în prim-plan, afirmă Moneycorp România.
Inflația semnificativă care afectează economia mondială se resimte puternic și în România, afectând atât zona de producție cât și consumul, principalul motor al economiei.
În condițiile creșterii semnificative a prețurilor, mai ales a costurilor cu energia (gaze, curent, carburanți), companiile românești și-au reconfigurat planurile de business, mizând pe eficientizarea costurilor și reducerea expunerilor financiare.
Războiul din Ucraina și sancțiunile la adresa Federației Ruse și Belarus au venit să creeze un nou val de provocări, mai ales pentru firmele care efectuau operațiuni de import-export în fostul spațiu sovietic.
„Incertitudinea legată de evoluția războiului, de efectele economice ale acestui conflict de la granițele României au afectat mediul de afaceri, reducerea expunerilor comerciale și dezintermedierea aflându-se în prim-plan. Temerile legate de efectele negative – de la perturbarea lanțurilor de aprovizionare la creșterea costurilor de producție – utilități, materii prime etc. – au generat neîncredere pe lanțurile de business, cu efect direct în scăderea volumelor tranzacționate din piețele respective”, a declarat Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.
Pentru a veni în sprijinul companiilor, mai ales a celor implicate în operațiuni de import-export, Moneycorp, cea mai mare instituție de plăți din Europa, a dezvoltat produse specifice menite să ajute mediul de business să depășească provocările generate de aceste crize.
Cursul valutar, un factor de stabilitate
Dincolo de dinamica volumelor comerciale, România a dovedit în toată această perioadă că are toate instrumentele necesare pentru a preîntâmpina eventualele efecte negative ale crizei.
Potrivit experților Moneycorp, modul pozitiv în care a fost depășit momentul de frenezie de la casele de schimb valutar a dovedit că piața financiară este capabilă să facă față provocărilor.
„Piaţa valutară românească are «adâncime» suficientă, iar tranzacțiile se desfăşoară în conformitate cu angajamentele asumate. Există suficientă lichiditate în zona principalelor valute, euro şi dolar, în aşa fel încât contractele de tranzacţionare să nu fie afectate pe termen mediu şi lung”, afirmă Claudiu Ghebaru, senior dealer MoneyCorp România.
Evoluția cursului leului în raport cu celelalte valute denotă faptul că Banca Națională gestionează cu atenție întreaga situație.
Potrivit Moneycorp, Banca Naţională are toate instrumentele necesare pentru a preîntâmpina situaţiile de risc, iar evoluţia predictibilă a monedei naţionale, chiar şi în condiţiile provocatoare generate de pandemie şi inflaţie, confirmă această perspectivă.
„Cursul BNR se dovedește a fi un factor de stabilitate într-o mare de incertitudini”, a mai spus acesta.
În ceea ce priveşte dinamica cursului valutar, Moneycorp îşi păstrează estimările privind posibilitatea ca euro să treacă de nivelul de 5 lei în următoarele 12 luni, pe fondul provocărilor generate de inflaţie.
„Inflaţia reprezintă o provocare puternică pentru mediul de afaceri, iar estimările BNR privind o inflație de 2 cifre în această primăvară vin să contureze tabloul unei situații economice plină de provocări – creșteri de prețuri, scăderi de producție, o diminuare a consumului etc., cu efecte directe în performanța economiei”, consideră experții Moneycorp.
Pe zona de contracte de import-export, potrivit acestora, dinamica cursului valutar este esenţială, iar contextul internaţional, asociat inflaţiei, tensiunilor geo-politice şi problemelor logistice, este cel care va da tendinţa următoarelor luni.
„Așa cum toate marile instituții financiare și asociații profesionale din zona de business au estimat, o creştere a cursului peste 4,95 lei/euro pe termen mediu şi o depăşire a bornei de 5 lei/euro reprezintă o prognoză predictibilă, asumată de piaţă.
Dobânzile, în prim-plan
Dincolo de evoluția cursului de schimb, dinamica dobânzilor reflectă eforturile BNR de a stăvili inflația.
Creșterea dobânzii de politică monetară, unul dintre cele mai eficiente instrumente aflate la îndemâna Băncii Centrale, era anticipată de Moneycorp încă de anul trecut, iar perspectivele indică un posibil nou avans, în funcție de situația economică.
„O majorare a dobânzii cheie peste nivelul de 2,5% din prezent trebuie luată în calcul, pe măsură ce efectele inflației se resimt în economie. Va depinde însă de intensitatea fenomenului inflaționist, mai ales în zona prețurilor la energie, vinovate în mare parte pentru creșterea semnificativă de prețuri din ultimele 6 luni. Dinamica prețului petrolului, mai ales în contextul războiului din Ucraina și a sancțiunilor economice fără precedent la adresa Federaţiei Ruse – al treilea mare jucător din piața petrolului, va influența, de asemenea, o potențială decizie privind creșterea dobânzilor. Pentru ca dinamica investiţională să revină la normal, pentru că fluxurile de capital să evite zona de dezintermediere, primul pas este ca războiul să înceteze și negocierile de pace să se materializeze”, afirmă Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.
Cert este că scumpirea creditelor și potențiala limitare a accesului la finanțare vor avea efecte în economie astfel că, pe lanțurile de business, regândirea planurilor pentru 2022 și 2023, de la volume de producție la investiții, trebuie să se afle în prim-plan.
Gestiunea riscului valutar
Potrivit companiei, în condițiile instabilității financiare din 2022, un aspect important care va face diferența va fi modul în care companiile și întregul mediu de business abordează gestiunea riscului valutar.
„Dacă EUR/RON a arătat o stabilitate unică în regiune în toată această perioadă, pentru celelalte valute am observat o volatilitate crescută într-un termen foarte scurt. Dolarul american (USD), principala valută folosită în comerțul internațional, a înregistrat o creștere semnificativă atât în fața monedei euro (EUR) cât și în fața leului românesc (RON) de la începutul conflictului din Ucraina. Pentru o companie care încasează RON din piața locală și are nevoie să cumpere USD pentru a achita eventuale importuri, o asemenea mișcare poate avea un efect negativ semnificativ asupra marjei comerciale și asupra competitivității companiei”, afirmă Sebastian Bacioiu, Director Tranzacționare Moneycorp România.
„Contractele de tip FORWARD, derulate de companii, le permit acestora să gestioneze activ provocările cauzate de variațiile de curs valutar. Acest instrument financiar permite, în esență, tranzacționarea la un curs fix, prestabilit, fapt care permite un control mai bun al fluxului de numerar, dar mai ales flexibilitate în cazul unor tranzacții cu valoare nedeterminată”, mai spune acesta.
Potrivit experţilor de la Moneycorp, dincolo de folosirea unor instrumente specializate de gestiune a riscului valutar, o evoluţie predictibilă a cursului va depinde, într-o măsură semnificativă, de dinamica absorbţiei fondurilor europene din PNRR, bani care vor asigura un plus de lichiditate în piaţa valutară românească.
Prezentă din 2016 în ţara noastră, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa cu peste 50 miliarde EUR în volume de schimburi valutare la nivel global.
