Piața de investiții imobiliare a crescut în prima jumătate a anului în ciuda

Economistul
-
0
Piața de investiții imobiliare a crescut în prima jumătate a anului în ciuda

 

Prima jumătate a lui 2022 s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 336 milioane de euro în România, cu aproximativ 13% peste nivelul din primul semestru al anului trecut, tranzacțiile în segmentul birourilor reprezentând aproape 63% din volum, potrivit raportului de piață al Colliers pentru primul semestru al anului 2022. În condițiile în care, în ciuda contextului oarecum incert al economiei mondiale, o serie de tranzacții mari, aflate în diverse stadii, sunt încă în curs de derulare, anul s-ar putea încheia cu un volum total apropiat sau chiar mai mare de 1 miliard de euro.

Cea mai mare tranzacție din prima jumătate a anului a fost achiziționarea de către S IMMO a Portland Trust EXPO Business Park, un proiect de birouri nou dezvoltat în partea de nord a Bucureștiului, cu peste 110 milioane de euro. Aceasta este și cea de-a cincea tranzacție cu nouă cifre finalizată pe piața locală în cei doi ani și jumătate de la începutul pandemiei, ceea ce este mai mult sau mai puțin comparabil cu numărul de tranzacții mari finalizate în anii anteriori, subliniind atât atractivitatea, cât și importanța în creștere a pieței locale de investiții. Printre alte tranzacții notabile se numără și achiziția METAV Business Park, un proiect mixt în interiorul orașului București, de către Alinso Group, dar și vânzarea Speedwell Record Park, un proiect de birouri din Cluj-Napoca, către AYA Properties Fund, pentru 35 de milioane de euro.

Consultanții Colliers remarcă faptul că, în timp ce marii investitori instituționali vor continua să dirijeze piața și să genereze cea mai mare parte a activității, se observă și o atenție din ce în ce mai mare din partea potențialilor investitori pentru active care necesită investiții pentru a deveni competitive. Pe viitor, piața va asista probabil la o creștere a acestui tip de tranzacții, în special pe fondul încetinirii creșterii economice și al creșterii ratelor dobânzilor.

Robert Miklo

„Uitându-ne la activitatea investitorilor pe piața din România din ultimii ani, observăm într-o anumită măsură un echilibru între tranzacțiile realizate de investitori noi, respectiv investitori recurenți. În momentul de față, investitorii continuă să manifeste un interes sănătos pentru activele locale și, chiar dacă unii nu au apăsat încă pe accelerație, România rămâne pe radarul lor”, spune Robert Miklo, Director Investment Services la Colliers.

Cu toate acestea, investitorii internationali rămân precauți cu privire la evoluțiile din economia globală, cu precădere în ceea ce privește costul riscului și inflația. Deocamdată, aceste evoluții nu au avut încă un impact semnificativ asupra activității locale, dar, la fel ca în cazul oricărei piețe imobiliare, mediul investițional se bazează într-o anumită măsură pe momentum, iar dacă lucrurile nu se îmbunătățesc curând, consultanții Colliers se așteaptă ca o parte din tendința negativă să se transmită.

Birourile au rămas cea mai dinamică clasă de active, atrăgând tranzacții în valoare de 63% din volumul total în prima jumătate a anului 2022, retailul a generat aproximativ 16% din cifra de afaceri, iar I&L – 14%. Hotelurile au o contribuție mică, restul tranzacțiilor completând topul până la 100%. Totodată, opțiunile de finanțare rămân numeroase  pentru sectorul imobiliar, cu marje mai mult sau mai puțin neschimbate de către băncile locale, în pofida contextului oarecum șubred.

Anca Merdescu

„O proprietate generatoare de venit, cum ar fi un proiect de birouri sau unul industrial, în funcție de investitor, poate primi o marjă de creditare în jur de 250 de puncte de bază atunci când se caută un împrumut. Acest lucru subliniază două aspecte: încrederea pe termen lung pe care băncile o au în activele locale, și percepția că, chiar și în cazul unei corecții, prețurile nu sunt supraevaluate, nefiind necesară o ajustare profundă. În altă ordine de idei, 2022 pare să fie un an excepțional pentru piața locală de investiții în ceea ce privește activitatea generală, dar perspectivele pentru 2023 sunt provocatoare și depind în mare măsură de ceea ce se va întâmpla pe piețele financiare globale în trimestrele următoare”, conchide Anca Merdescu, Associate Director Investment Services.

Vor da „înapoi” consumatorii bani din plafonare retroactiv?

Economistul
-
0
Vor da „înapoi” consumatorii bani din plafonare retroactiv?

_________________

de Theodor Livinschi
fondator partnerg-i Energy Consultants

 

A trăi în trecut nu este deloc bine. Însă când trecutul este pe cale să te lovească chiar acum, în prezent, trebuie să te uiți în urmă cu atenție. Cine este cât pe ce să fie lovit de trecut? Unii consumatori non-casnici de energie electrică și de gaze naturale, care fără voia lor s-a întâmplat să îndeplinească criteriile descrise în această postare. Nu ne vom întoarce până în perioada de aplicare a OUG 118/2021 nemodificată, respectiv noiembrie 2021 – ianuarie 2022, deși și acolo sunt neclarități, care se învârt în jurul noțiunilor de „IMM” și de „ajutor de minimis”.

Continue

AUTO BIG oferă serviciul „achiziții la cheie” pe piața auto a mașinilor rulate

Economistul
-
0
AUTO BIG oferă serviciul „achiziții la cheie” pe piața auto a mașinilor rulate

 

Industria auto este și va fi o componentă principală a economiei mondiale și locale.  Semiconductorii lipsesc, lanțurile de aprovizionare sunt perturbate, prețurile materiilor prime sunt în creștere. În tot acest context internațional, piața mașinilor puțin rulate este la mare căutare. AUTO BIG este un dealer multimarcă, prezent în showroom-urile din Iași și București din 2017, respectiv 2020, ce oferă „achiziții la cheie” pentru persoanele fizice și juridice în căutarea unei mașini puțin rulate.

Tudor Bighiu, fondator & Managing Partner AUTO BIG, a declarat: „Ne adaptăm continuu la cerințele pieței și ne punem în permanență în locul clientului, pentru ca acesta să își îndrepte resursele și  energia către activitatea lui zilnică, fără să consume timp în plus și cunoștințe suplimentare în aria noastră de expertiză. Astfel, a apărut conceptul de serviciu «achiziție la cheie» pe care îl oferim clienților noștri- consiliere permanentă în jurul alegerii mașinii ideale, verificare din punct de vedere tehnic și estetic, deplasare la dealer-ul autorizat din Europa de Vest, asigurare transport și înmatriculare definitivă odată ajunsă în țară. De asemenea, avem și facilitatea de finanțare adaptată oricărei nevoi. În acest mod, considerăm că nu mai reprezintă o grijă sau un stres în plus achiziția unui autoturism”.

De-a lungul anilor, AUTO BIG și-a construit prezența în ecosistemul auto pe promisiunea de implicare 100% făcută fiecărui client în procesul de alegere și cumpărare al unui vehicul verificat și cu istoricul certificat.

„Alegem să lucrăm aproape de antreprenorii din jurul nostru și să venim cu modelele de autovehicule necesare business-ului lor, cât și cu soluții de finanțare care să le susțină dezvoltarea pe termen mediu și lung. Punem fiecare client în prim plan, înțelegându-i nevoile ce țin de deplasările frecvente și conturând împreună imaginea mașinii care i se potrivește cel mai bine”, a declarat, la rândul său, CMO& Managing partner al AUTO BIG, Teodora Busurcă.  

În ceea ce privește evoluția pieței auto din ultimii ani, Tudor Bighiu este de părere că, această creștere fără precedent a pieței auto second hand se datorează oportunității paradoxale venite odată cu problemele legate de efectele pandemiei, lipsa semiconductorilor și de contextul actual internațional. „Criza economică ne obligă să fim mai prudenți cu finanțele, însă mașina nu mai este un lux, ci o necesitate. Astfel, o mașină puțin rulată poate oricând satisface și cele mai sofisticate cerințe, iar achiziția ei este imediată în comparație cu o mașină nouă, unde procesul de cumpărare poate dura luni de zile”, a concluzionat acesta.

O serie de fabrici din industria automobilelor au fost obligate să-și suspende activitatea ca urmare a opririi fluxului de piese și componente provenite din China. Între timp, deși liniile de producție au fost deschise în unele fabrici din industria automobilelor în China, efectul de domino al extinderii pandemiei de Coronavirus face ca redeschiderea activității în industria auto din Europa să rămână incertă, cu atât mai mult, cu cât furnizorii terți de varii componente (de exemplu, cabluri) și-au redus substanțial activitatea.

„Dealerii care vor rezista pe piață și care pot avea succes sunt cei care se vor adapta condițiilor, elaborând noi strategii de vânzare. Este cert că una dintre cele mai importante schimbări, provocate de situația curentă, constă în simplificarea fără precedent a unor etape din procesul de cumpărare al unui autoturism prin digitalizare și oferirea unui serviciu de achiziție la cheie care îi conferă clientului reducerea timpului pierdut în acest sens. Astfel, noi deși ne-am mutat showroom-ul din București, pe Șoseaua Fabrica de Glucoză, nr. 6-8, în incinta Belvedere Residence, de cele mai multe ori, încheierea tranzacțiilor are loc în totalitate online”, a concluzionat fondatorul&Managing Partner AUTO BIG.

Anul 2021 s-a încheiat cu un total record pentru mașinile second-hand de pe plan intern. Această creștere a fost generată, în special, de criza de pe piața de mașini noi. Cumpărătorii din țară, care nu au acceptat termenele mari de livrare, au preferat să facă achiziții masive de pe piața de mașini rulate.

Pentru AUTO BIG, anul 2021 a adus câștiguri triple, pe fondul interesului crescut din partea clienților de a achiziționa rapid o mașină mai puțin rulată, într-un context internațional în care criza semiconductorilor se menține, iar efectele crizei pandemice încă se mai resimt.

Analiză XTB a pieței de gaming: Veniturile din jocuri video vor continua să crească pe termen mediu și lung, ca urmare a investițiilor mai mari în publicitate

Economistul
-
0
Analiză XTB a pieței de gaming: Veniturile din jocuri video vor continua să crească pe termen mediu și lung, ca urmare a investițiilor mai mari în publicitate

 

  • Cererea pentru jocuri, console și alte kit-uri a fost atât de puternică în timpul pandemiei, încât piața s-a extins cu 26% între 2019 și 2021.
  • Potrivit datelor Ampere Analysis, se estimează că piața globală de jocuri și servicii se va contracta cu 1,2% față de anul trecut, până la 188 de miliarde de dolari în 2022, ceea ce ar reprezenta prima scădere anuală de peste un deceniu.
  • Totuși, se prognozează ca anul acesta să se încheie cu o performanță mai bună decât valorile pre-pandemice, iar perspectivele pentru sector în ansamblu rămân pozitive. Astfel, pandemia pare să fi accelerat procesul de extindere a pieței, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Nvidia, care produce plăci video pentru industria jocurilor video, a raportat venituri mult sub previziunile sale anterioare, invocând „condițiile macroeconomice tulburi”, despre care crede că vor persista. 
  • În al doilea trimestru încheiat în iunie, Microsoft, Sony și Nintendo au înregistrat rezultate dezamăgitoare în sectorul de jocuri.
  • În cazul Microsoft, veniturile totale din jocuri video au scăzut cu 7% de la an la an. Vânzările consolelor Xbox au scăzut cu 11%, în timp ce veniturile din conținut și servicii de jocuri s-au depreciat cu 6%.
  • Electronic Arts a fost una dintre rarele companii care a sfidat contracția din spațiul jocurilor video, înregistrând o creștere cu 50% a profiturilor și o creștere a veniturilor de 14%.
  • Gigantul sud-coreean Samsung Electronics a declarat săptămâna trecută că își ajustează previziunile aproape zilnic din cauza gradului ridicat de volatilitate geopolitică și a incertitudinii economice.

Sectorul de gaming a fost unul dintre cele mai câștigate în timpul pandemiei, restricțiile impuse ducând la adoptarea la scară largă a jocurilor. Totuși, pe măsură ce populația a revenit la vechile obiceiuri interesul pentru sectorul de gaming s-a temperat, oamenii reîntorcându-se la activitățile din aer liber și la cele care au lipsit în perioada lockdownului.

În perioada inițială a pandemiei, oamenii căutau modalități de a se distra și de a menține conexiunile sociale. În trecut, s-a creat un stereotip al faptului că jocurile video duc la izolare și au un caracter asocial. Cu toate acestea, pandemia a arătat că acest lucru este departe de adevăr.

Mulți jucători consideră că jocurile video i-au ajutat la menținerea sănătății      mintale în timpul restricțiilor pandemice. Un sondaj al jucătorilor europeni a sugerat că 16% sunt de această părere, iar cei care petrec timp în jocuri multiplayer denotă sentimente pozitive  față de această activitate.

Cererea pentru jocuri, console și alte kit-uri a fost atât de puternică în timpul pandemiei, încât piața s-a extins cu 26% între 2019 și 2021.

Pandemia a dus la generarea de milioane de noi jucători, dar adaptarea la lucrul de acasă (work from home – WFH) a creat provocări neașteptate pentru oamenii angajați în industria jocurilor video, potrivit Harvard Business Review.

Experții în tehnologie care se ocupă aproape în totalitate de crearea de software, erau de așteptat să facă ușor tranziția către munca de acasă. Dar, în unele cazuri, lipsa colaborării spontane a încetinit dezvoltarea produselor, iar jocurile noi foarte apreciate nu au respectat datele de lansare, având întârzieri de săptămâni sau luni. Acestea au dus la costuri suplimentare de milioane de dolari pentru anumite companii de jocuri.

Lucrul de acasă pare să fi creat un obstacol în factorul creativ, aspectul natural al discuțiilor sau brainstormingului dispărând, orice ședință fiind programată. 

Un potențial obstacol în dinamica de creștere a sectorului este reprezentat de majorarea prețurilor jocurilor. Având în vedere faptul că un procent tot mai mare al populației se confruntă cu provocări financiare, tendința de creștere a prețului jocurilor video afectează o proporție semnificativă de oameni care susțin sectorul jocurilor video.

Deși performanța pe termen lung a acestei piețe pare puternică, dinamica cheltuielilor observată în timpul pandemiei nu putea dura pentru totdeauna. Potrivit datelor Ampere Analysis, se estimează că piața globală de jocuri și servicii se va contracta cu 1,2% față de anul trecut, până la 188 de miliarde de dolari în 2022, ceea ce ar reprezenta prima scădere anuală de peste un deceniu.

După doi ani de expansiune uriașă, piața jocurilor se află în proces de temperare. Totuși, se prognozează ca anul acesta să se încheie cu o performanță mai bună decât valorile pre-pandemice, iar perspectivele pentru sector în ansamblu rămân pozitive. Astfel, pandemia pare să fi accelerat procesul de extindere al pieței.

După o creștere a cheltuielilor consumatorilor și a orelor jucate în timpul pandemiei, industria întâmpină dificultăți în menținerea interesului jucătorilor, în special pe măsură ce prețurile cresc, problemele cu lanțurile de aprovizionare fac noile modele de console greu de găsit și noi titluri majore lipsesc. 

Nvidia, care produce plăci video pentru industria jocurilor video, a raportat venituri mult sub previziunile sale anterioare, invocând „condițiile macroeconomice”, despre care crede că vor persista. Cele mai multe dintre marile companii de jocuri au raportat o scădere a vânzărilor sau perspective mai slabe în acest an.

În al doilea trimestru încheiat în iunie, Microsoft, Sony și Nintendo au înregistrat rezultate dezamăgitoare în sectorul de jocuri.

Cifrele reflectă o scădere mai largă a cheltuielilor consumatorilor pentru jocuri video. Americanii au cheltuit 12,4 miliarde de dolari pe jocuri în al doilea trimestru, potrivit companiei de cercetare de piață NPD, în scădere cu 13% față de anul trecut.

Mai mulți factori sunt de vină. În primul rând, ne referim la relaxarea restricțiilor pandemice, oamenii renunțând la opțiunile de divertisment la domiciliu în favoarea activităților în aer liber.

În al doilea rând, penuria de semiconductori care a limitat capacitatea de producție a echipamentelor nu a ajutat.

Sony a raportat o scădere cu 2% a vânzărilor de la an la an pentru unitatea sa de jocuri în al doilea trimestru, în timp ce profiturile operaționale au scăzut cu aproape 37%. De asemenea, compania a emis o perspectivă sumbră, reducându-și prognoza de profit pentru întreg anul cu 16%.

Durata totală de joc în rândul bazei de jucători PlayStation a scăzut cu 15%, fiind mult mai jos decât nivelul estimat inițial de companie.

Totuși, pe măsură ce obiceiurile de cheltuieli ale consumatorilor s-au schimbat după izolare, iar inflația a crescut tot mai mult, industria a avut de suferit.

În cazul Microsoft, veniturile totale din jocuri video au scăzut cu 7% de la an la an. Vânzările consolelor Xbox au scăzut cu 11%, în timp ce veniturile din conținut și servicii de jocuri s-au depreciat cu 6%.

Activision Blizzard, producătorul de jocuri video ce se află în plin proces de achiziție de către Microsoft, a raportat o scădere cu 70% a profitului net și o reducere cu 29% a veniturilor.

Cifrele dezamăgitoare par a fi trendul general, iar acestea au fost în mare măsură cauzate de un efect de bază amplu ca urmare a „performanței excepționale” din urmă cu un an. Pe scurt, companiile nu au reușit să reproducă valorile extrem de ridicate raportate în 2021.

Electronic Arts a fost una dintre rarele companii care a sfidat contracția din spațiul jocurilor video, înregistrând o creștere cu 50% a profiturilor și o creștere a veniturilor de 14%.

Un factor major care împiedică performanța în lumea jocurilor sunt problemele cu piesele care duc la o disponibilitate redusă a consolelor de jocuri.

Nintendo a înregistrat o scădere cu 15% a profitului operațional în perioada aprilie-iunie. Compania a pus performanța slabă pe seama deficitului global de semiconductori, ceea ce a însemnat că nu a putut să producă și să vândă atât de multe console Switch câte și-a dorit.

Nintendo a vândut 3,43 milioane de unități ale consolei sale portabile în al doilea trimestru, în scădere cu 23% față de anul trecut, în timp ce vânzările de software au scăzut cu 8,6%, la 41,4 milioane de unități.

În comparație, Sony a vândut 2,4 milioane de console PlayStation 5 în al doilea trimestru, marcând o ușoară creștere față de nivelul de 2,3 milioane de unități vândute în aceeași perioadă cu un an în urmă. Firma speră că eliminarea restricțiilor în centrul de producție crucial din Shanghai și o creștere a vânzărilor în sezonul de vacanță vor ajuta la atingerea obiectivului de a livra 18 milioane de unități PS5 în 2022.

Lansarea lentă a produselor de hardware reprezintă una dintre cele mai serioase probleme. Cumpărătorii noi de hardware tind să achiziționeze o mulțime de produse software, iar vânzările PlayStation și Switch au fost limitate de problemele cu aprovizionarea. 

Tendința de lucru la distanță a cauzat, de asemenea, întârzieri pentru noile lansări de jocuri, limitând numărul de jocuri pe care oamenii doresc să le cumpere. 

Microsoft, de exemplu, a amânat lansarea unui joc SF foarte așteptat, Starfield, până la începutul anului 2023, în timp ce Ubisoft a amânat lansarea unui joc bazat pe franciza de film, Avatar.

Unele companii speră că o tranziție către o formă a afacerii bazată pe produse cu abonament va ajuta la contracararea efectului scăderii vânzărilor de jocuri.

Potrivit Microsoft, creșterea planului de abonament Xbox Game Pass al companiei a ajutat la atenuarea impactului cererii mai slabe pentru console și jocuri. Deși Microsoft nu a oferit un număr actualizat privind abonații pentru serviciu, compania a avut peste 25 de milioane de abonați în ianuarie.

Sony și-a reînnoit recent serviciul de abonament PS Plus și speră că această mișcare va ajuta la combaterea problemelor recente din sectorul de jocuri. Abonații PS Plus s-au ridicat la 47,3 milioane, conform raportului trimestrial al Sony, în ușoară scădere față de trimestrul precedent.

Veniturile trimestriale ale Nvidia au ratat proiecțiile sale cu peste 1 miliard de dolari, surprinzând investitorii și acumulând mai multe dovezi că cererea de componente electronice se temperează rapid după un boom de doi ani.

Gigantul sud-coreean Samsung Electronics a declarat, săptămâna trecută, că își ajustează previziunile aproape zilnic din cauza gradului ridicat de volatilitate geopolitică și a incertitudinii economice. Acest fapt denotă numărul ridicat de necunoscute din piață și dificultatea întâmpinată de companii în a realiza o prognoză relativ exactă.  

Există o narațiune comună că industria jocurilor video este rezistentă la recesiune. Astfel, în contextul unei scăderi economice, companiile care produc software și hardware pentru jocuri video ar trebui să reziste problemelor și poate chiar să continue să crească.

De ce sunt jocurile video atât de speciale? Acestea sunt un hobby relativ ieftin, astăzi existând multe jocuri cunoscute ce sunt disponibile gratuit. De asemenea, este, în general, recunoscut că oamenii care își pierd locul de muncă tind să consume o mulțime de produse de divertisment.

Totuși, ne aflăm într-o situație diferită față de perioada 2008. De această dată, încetinirea economică a apărut în contextul unei piețe a muncii puternice. Șomajul este la minime istorice, motiv pentru care jocurile video ar putea să nu se numere printre beneficiari în urma scăderii activității economice. 

În plus, structura sectorului de jocuri video s-a schimbat major în ultima perioadă. Microsoft, Apple, Google și alte mari firme de tehnologie sunt acum administratori ai propriilor imperii de jocuri. 

Achiziția de 69 de miliarde de dolari de către Microsoft a Activision Blizzard nu face decât să evidențieze și mai mult strânsa corelație. Succesul industriei depinde acum de mult mai mult decât de succesul unui joc sau a unei console. Se bazează pe modul în care aceste companii performează și în cadrul celorlalte afaceri. 

Conform raportului Global Entertainment and Media Outlook 2022-26 realizat de PwC, se estimează că industria globală a jocurilor va atinge o valoare de 321 de miliarde de dolari până în 2026. Cu toate acestea, se așteaptă că veniturile din jocurile video să continue să crească, ca urmare a investițiilor mai mari în publicitate, potrivit analiștilor PwC.

Jocurile video au reprezentat doar 6,1% din cheltuielile globale în sectorul divertismentului și mass-media în 2017, dar până în 2026 se estimează că vor atinge o cotă de piață de 10,9%, pe măsură ce jocurile devin și mai populare, se arată în raportul PwC.

Prin urmare perspectiva acestui sector continuă să fie optimistă și se așteaptă o expansiune. Totuși, ar trebui să „ne resemnăm” cu ideea unei creșteri mai temperate și să conștientizăm că rezultatele obținute de anumite sectoare în contextul pandemiei au reprezentat un eveniment singular. Avansurile parabolice nu sunt sustenabile, nici „sănătoase” și de cele mai multe ori duc la corecții la fel de abrupte.

Oamenii se întorc în parcurile de distracție Disney, iar serviciile de streaming depășesc Netflix

Bogdan Maioreanu
-
0
Oamenii se întorc în parcurile de distracție Disney, iar serviciile de streaming depășesc Netflix

Disney (DIS) a produs o surpriză aseară, afișând rezultate foarte bune, vedetele fiind parcurile sale de distracție. Relaxarea măsurilor împotriva Covid a readus vizitatorii în parcurile Disney, cu excepția celor din China, ducând numărul de vizitatori aproape de nivelul din 2019. Serviciile sale de streaming, aflate în expansiune la nivel internațional (inclusiv în România) au înregistrat și ele o creștere surprinzătoare a numărului de abonați, contestând supremația Netflix pe acest segment. 

Veniturile Walt Disney Company (DIS) au crescut cu 26% în ultimul trimestru la 21,5 miliarde de dolari, depășind cu o jumătate de miliard de dolari așteptările pieței. 

Principalul motor al rezultatelor pozitive ale companiei a fost o creșterea adusă de divizia Parcurilor, Experiențelor și Produselor, ale cărei venituri au urcat cu 70%, până la 7,39 miliarde de dolari. Acest lucru este legat de întoarcerea publicului în parcuri și creșterea turismului după ridicarea restricțiilor Covid. 

Profiturile din operare au crescut de peste două ori, la 2,12 miliarde de dolari, iar profitul total din operare al segmentelor de business ale companiei a crescut cu 50%, la 3,57 miliarde de dolari, în trimestrul încheiat la 02 iulie 2022. Câștigul pe acțiune din activitatea curentă a sărit la 0,77 dolari pe acțiune, iar câștigul pe acțiune ajustat a ajuns la 1,09 dolari, față de așteptările pieței de 99 de cenți pe acțiune. În consecință, prețul acțiunii a crescut la 112,5 dolari.

Aceste rezultate s-au datorat în primul rând creșterii înregistrate în parcurile de distracție din SUA, mulțumită volumelor de business mai mari generate de un număr mai mare de vizitatori, ocuparea camerelor de hotel, a croazierelor și a creșterii cheltuielilor clienților, parțial compensate de costurile mai mari. Vedeta parcurilor internaționale a fost Disneyland Paris care a fost deschis pe tot trimestrul, față de doar 19 zile în trimestrul similar din 2021. Rezultatele bune au fost parțial contrabalansate de o scădere a veniturilor de la Shanghai Disney Resort din cauza faptului că parcul a fost deschis doar 3 zile în trimestrul curent.  În ciuda faptului că prezența în parcuri a fost ușor sub cea din 2019, Disney a reușit să obțină venituri și profituri operaționale semnificativ mai mari. 

 

Primul parc Disney a fost construit în Anaheim, California, iar construcția a început în 1954, pe un teren de 65 de hectare. Un an mai târziu, pe 17 iulie 1955 și după 17 milioane de dolari cheltuiți, parcul a fost deschis având 18 atracții. Inițial, parcul a fost numit „The Mickey Mouse Park”, apoi „Disneylandia”, dar înainte de deschidere numele său a fost schimbat în „Disneyland”. În primul an a fost vizitat de 5 milioane de persoane. În prezent, la nivel mondial, există 6 resorturi Disney în California, Florida, Tokyo, Paris, Hong Kong și China, cu un total de 12 parcuri care au fost vizitate în 2019 de peste 115 milioane de persoane.


Disney depășește Netflix la numărul de abonați

Un rezultat surprinzător a venit din partea serviciilor de streaming. Disney+ a adăugat 14,4 milioane de abonați, depășind în mare măsură așteptările analiștilor, de 10 milioane, o creștere de 31% față de anul anterior, ceea ce a dus serviciul la 152,1 milioane de utilizatori. O parte din acești abonați sunt și români, deoarece serviciul a fost deschis în România la mijlocul lunii iunie. Utilizatorii ESPN+ au crescut la 22,8 Milioane, o creștere de 53% de la an la an, iar abonații Hulu au crescut cu 8% la 46,2 milioane. Astfel, numărul total al abonaților Disney crește la 221,1 milioane, depășind cei 220,7 milioane de abonați ai Netflix (NFLX), aflat pe un trend descrescător. Cu toate acestea, acești abonați sunt pe mai multe platforme și este posibil ca Disney să-i numere de mai multe ori datorită ofertelor de pachete de servicii grupate sau separate. În ciuda măririi numărului de abonați, veniturile Disney Media and Entertainment Distribution au o creștere mai modestă, de 11%, ajungând la 14,11 miliarde de dolari. 

Bătălia pentru abonați se intensifică, iar serviciile de streaming schimbă structura abonamentelor. Disney și Netflix introduc abonamente mai ieftine, dar care conțin reclame. Există, de asemenea, informații potrivit cărora Paramount (PARA), Comcast (CMCSA) – proprietarul Peacock – și Disney discută cu Walmart (WMT) în încercarea de a include serviciile lor de streaming în oferta de abonament de 12,95 dolari pe lună a retailerului american. În acest fel, ei speră să atragă noi abonați care resimt acum povara creșterii prețurilor din cauza inflației. 

OTP Bank România anunță rezultatele financiare pentru primul semestru din 2022

Economistul
-
0
OTP Bank România anunță rezultatele financiare pentru primul semestru din 2022

 

OTP Group anunță rezultatele financiare pentru prima jumătate a anului 2022. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat o pierdere de 14 milioane RON în primul semestru din 2022, un rezultat determinat în principal de creșterea costului total al riscului.

Profitul operațional în primele șase luni ale anului 2022 a ajuns la 86 milioane RON, dublându-se față de același interval din 2021, un efect pozitiv în urma unei creșteri dinamice de 22% a veniturilor totale, parțial diminuate de o creștere cu +10% a cheltuielilor operaționale. În cadrul acestora, venitul net din dobânzi a crescut cu 35% pe an, iar taxele și comisioanele nete au crescut cu 9%, în timp ce pentru cheltuielile de exploatare creșterea se datorează în principal investițiilor realizate în cadrul strategiei de creștere a băncii, care a determinat creșterea anuală a cheltuielilor pentru zona IT, o creștere cu 2% a numărului mediu de angajați și o contribuție mai mare plătită în 2022 către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare și Fondul de Rezolutie. 

„Prima jumătate a acestui an a impus, din nou, condiții extraordinare pentru întreaga economie, cu un context macroeconomic și geopolitic în constantă schimbare. Am menținut contactul direct cu piața și am urmărit îndeaproape evoluția sectorului bancar, pentru a oferi cele mai bune servicii și o ofertă atractivă pentru clienții noștri. Prin urmare, pentru OTP Bank au fost șase luni de dezvoltare, investiții constante și transformare organizațională, care, la rândul lor, au adus îmbunătățiri semnificative în operațiunile noastre și la capitolul rezultate. Toate investițiile planificate sunt în curs de implementare și suntem angajați în proiectele noastre de dezvoltare, atât pentru creșterea echipei, cât și pentru îmbunătățirea operațională”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.

Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 35%, ajungând la un total de 313 milioane RON. Dinamica anuală a beneficiat de creșterea volumelor de credite performante (Stadiul 1+2) (+23% an) și de îmbunătățirea cu 35 bps a marjei nete de dobândă, alimentată de creșterea ratei dobânzii de referință la trei luni pentru plasamentele interbancare (principalul reper pentru creditele corporate).

În primele șase luni, costul total al riscului s-a ridicat la -93 milioane RON, alimentat de un cost al riscului de credit de -59 milioane RON, ca urmare a creșterii portofoliului de credite, dar și a perspectivelor economice în scădere pentru anumite sectoare. Provizioanele pentru alte riscuri, în valoare de -34 milioane RON, se datorează unui provizion extraordinar pentru un eveniment de risc operațional în valoare de -28 milioane RON.

Volumul creditelor performante a crescut cu 23% de la an la an în prima jumătate din 2022, fiind susținut în principal de o creștere a creditelor corporate, în timp ce creditele ipotecare au crescut cu 17%. Creșterea cu 111% a creditelor corporate este o consecință a modificării definiției segmentelor corporate și IMM în Q3 2021.

Volumul depozitelor, ajustat la cursul de schimb valutar, a crescut cu 2% față de al doilea trimestru al anului trecut. Creșterea cu 66% a depozitelor corporate este o consecință a modificării definiției segmentelor corporate si IMM in Q3 2021. Raportul net credite/depozite a crescut cu 23 puncte procentuale de la an la an, la 137% (+12 puncte procentuale comparativ cu trimestrul precedent).

Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 19,78 miliarde RON, în creștere cu 24% față de nivelul consemnat în luna iunie 2021.  

Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 20,02% (-2,13 pp de la an la an), pe fondul creșterii activelor.

În primele șase luni ale acestui an, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de 251 miliarde HUF (3.306 milioane RON) în timp ce profitul consolidat după impozitare a fost de 43 miliarde HUF (562 milioane RON).

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest rezultat sunt OTP Core din Ungaria (169 miliarde HUF/ 2.227 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (50 miliarde HUF/ 654 milioane RON), Croația (23 miliarde HUF/ 302 milioane RON),  Serbia (22 miliarde HUF/ 287 milioane RON), Slovenia ( 10 miliarde HUF / 128 milioane RON) Ucraina (-34 miliarde HUF/ -452 milioane RON), Rusia (-15 miliarde HUF/-195 milioane RON), Muntenegru (0,3 miliarde HUF/ 4 milioane RON), Moldova (2 miliarde HUF/ 29 milioane RON) și subsidiara din Albania (5 miliarde HUF/ 63 milioane RON).

Rezultatele complete ale OTP Bank România sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Zitec a înregistrat afaceri de 12 milioane de euro în primele șase luni, în creștere cu 63% față de prima jumătate a anului 2021

Economistul
-
0
Zitec a înregistrat afaceri de 12 milioane de euro în primele șase luni, în creștere cu 63% față de prima jumătate a anului 2021

 

Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, specializat în dezvoltarea de soluții și servicii de transformare digitală, a înregistrat o cifră de afaceri de 12 milioane de euro în prima jumătate a anului 2022, în creștere cu 63% față de aceeași perioadă a anului precedent. Pentru cel de-al doilea semestru al anului, Zitec estimează continuarea acestei tendințe de creștere a cifrei de afaceri. 

Segmentele de business care au înregistrat cele mai mari creșteri în prima jumătate a anului au fost: dezvoltare software personalizată, ecommerce, securitate cibernetică, dar și segmentul de aplicații mobile și, de asemenea, serviciile de cloud. În perioada menționată, compania a început colaborarea cu noi clienți importanți din industrii precum sănătate, agricultură sau retail, printre care rețeaua de sănătate privată Regina Maria, Agrii România sau Honest General Trading. 

În primele șase luni ale anului, Zitec a continuat dezvoltarea parteneriatelor de transformare digitală împreună cu clienți precum Sameday, prin servicii și soluții noi de securitate și protecție a datelor, implementate în cadrul proiectelor pentru un grad crescut de predictibilitate, riscuri de securitate reduse și o protecție mai bună a datelor. De asemenea, compania și-a consolidat poziția de partener tehnologic pentru segmentul de retail online prin proiectele dezvoltate pentru Freshful, Arctic sau Pfarma. 

Totodată, Zitec s-a implicat în noi proiecte europene de dezvoltare a abilităților creative, digitale și de automatizare pentru antreprenori și publicul larg, sau de cercetare în domeniul tehnologiei AI pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice, derulate de la începutul anului 2022 în cadrul Comunității Europene, prin prisma programelor Erasmus+ și Ambient Assisted Living. 

„În prima jumătate a anului ne-am concentrat pe creșterea proiectelor și a parteneriatelor pe segmente ca securitate cibernetică, comerț online, sau servicii software personalizate pe nevoile companiei. De asemenea, în tot acest timp, am continuat să ne dezvoltăm portofoliul de clienți cu companii care sunt lider în domeniile lor de activitate. Drept dovadă, am crescut consistent față de aceeași perioadă a anului precedent, cu peste 60%, în condițiile în care anul trecut am înregistrat o creștere deosebită, de 68% față de 2020. Pentru cea de-a doua parte a anului mizăm  pe o evoluție similară, în așa fel încât să închidem 2022 cu o cifră de afaceri de peste 25 milioane de euro”, a declarat Alexandru Lăpușan (foto), CEO & Co-Fondator Zitec.

Datorită dezvoltării accelerate a diviziei de Digital Marketing, în februarie 2022, Zitec a devenit Google Premier Partner, divizia fiind în top 3% agenții din România care au obținut acest statut. Statutul de Google Premier Partner este oferit de Google agențiilor de marketing în funcție de o serie de criterii, printre care: creșterea performanței companiilor clienților, gradul de retenție al acestora, diversificarea serviciilor, dar și cheltuielile anuale pentru reclamele plătite. 

În prima parte a anului, echipa Zitec s-a concentrat și pe dezvoltarea produselor proprii: Regista, lider național al aplicațiilor de registratură electronică și e-Guvernare, și Mirro.io, aplicația completă de management al performanței resurselor umane.

Astfel, Regista a primit premiul special The Most Coherent Approach to Digitize Romania în cadrul evenimentului „Future Banking Awards 2022”, organizat în iunie. Această recunoaștere a fost acordată în urma performanței înregistrate de aplicație în ultimii ani ca soluție ce facilitează înregistrarea electronică a documentelor cu scopul digitalizării activității în cadrul instituțiilor și companiilor private. În prezent, aplicația este utilizată zilnic de peste 30.000 de utilizatori aparținând celor peste 900 de clienți, primării, instituții publice precum spitale, școli, licee, universități, dar și companii private, din toate județele țării. 

De asemenea, la începutul acestui an, Regista a organizat primul eveniment național în care au fost premiate primăriile și instituțiile care s-au remarcat în procesul de digitalizare în anul 2021. Gala Regista a fost precedată de o dezbatere privind noile provocări și oportunități în 2022 pe tema digitalizării în România, dar și de o serie de interviuri video realizate special pentru acest eveniment de către reprezentanții administrațiilor publice locale, primari și city manageri din orașe precum: Viena (Austria), Barcelona (Spania), Dublin (Irlanda), Tartu și Tallinn (Estonia) sau Leuven (Belgia). 

În ceea ce privește aplicația Mirro.io, echipa s-a concentrat pe consolidarea poziției în piață și validarea conceptului soluției, mai ales pentru companiile aflate în expansiune, care găsesc mijloace de a-și dezvolta cultura organizațională având mai multe sedii, chiar și pe continente diferite. Astfel, Mirro.io este platforma care ajută companiile hibrid să devină adevărate comunități, menținând membrii echipei aproape de companie și de colegii lor și le oferă managerilor șansa să-și poată alinia echipele la obiectivele comune propuse. Printre companiile locale care folosesc în prezent Mirro.io se numără: Tazz, Ddroidd, Bright Spaces, Pluria, Sessions, Transylvania College, Accace, Netopia, Adore Me sau Hochland.

Anul acesta, Mirro a obținut clasificările de Leader al categoriei „Performance Management” pentru piața din Europa în platforma G2, Momentum Leader pentru „Performance Management” și „OKRs” la nivel internațional în aceeași platformă, fiind a patra oară consecutiv în care se menține în topurile G2. Clasificările se fac atât pe baza review-urilor de la utilizatorii validați ai aplicației, cât și din analiza de cotă de piață și creșterea bazei de utilizatori. 

Transelectrica și Moldelectrica semnează contractul care face posibile schimburile comerciale de energie electrică între România și Republica Moldova

Economistul
-
0
Transelectrica și Moldelectrica semnează contractul care face posibile schimburile comerciale de energie electrică între România și Republica Moldova

Operatorii de Transport și de Sistem (OTS), Transelectrica și  Moldelectrica (Operatorul de Transport și de Sistem din Republica Moldova), au semnat  astăzi contractul care va permite alocarea de capacitate pentru schimburile comerciale de  energie electrică pe linia de interconexiune între România și Republica Moldova.  

Prin colaborarea susținută a celor doi Operatori de Transport și de Sistem în vederea unui  acord comun care se va concretiza prin alocarea de capacitate de interconexiune, va exista  un flux dinamic al tranzacțiilor de energie electrică între participanții la piața de energie din  România și cei din Republica Moldova.  

Schimburile comerciale de energie electrică cu Republica Moldova vor începe imediat după  finalizarea întregului proces care implică armonizarea detaliilor tehnice și aspectelor  comerciale. Astfel, primele tranzacții de energie electrică între România și Republica  Moldova sunt estimate pentru luna octombrie a acestui an.  

Realizarea cu succes a procesului de comercializare a energiei electrice pe interconexiunea  între România și Republica Moldova reprezintă un angajament de susținere între cei doi  Operatori de Transport și de Sistem și, de asemenea, contribuie la dezvoltarea și buna  funcționare a pieței de energie la nivel european.  

În 16 martie 2022 s-a realizat sincronizarea cu succes a sistemelor electroenergetice din Ucraina și Republica Moldova cu sistemul electroenergetic european. 

Tendințele cheie care vor transforma industria asigurărilor în anii următori

Economistul
-
0
Tendințele cheie care vor transforma industria asigurărilor în anii următori

_________________

Ana Maria Butucaru,
Partener servicii financiare PwC România

Asigurătorii au trecut cu bine de provocările ridicate de pandemia COVID-19, inclusiv de întreruperile activității și transformarea digitală accelerată, și trebuie să profite de acest impuls pentru a face față incertitudinii macroeconomice, noilor forme de concurență, cerințelor crescute privind riscul climatic sau schimbărilor în așteptările consumatorilor și  raportările noi financiare și de contabilitate.

Toate aceste provocări vin într-un moment în care decalajul global de protecție (diferența dintre pierderile reale și cele asigurate), care a ajuns la 1,4 miliarde de dolari în 2020, va crește într-un ritm accelerat, arată raportul „Insurance 2025 and Beyond”, realizat de PwC la nivel global.

Având în vedere nevoia din ce în ce mai mare de a găsi soluții pe termen lung pentru a aborda disparitățile sociale și economice și reziliența afacerilor, asigurătorii trebuie să depășească misiunea lor tradițională.

Constatările PwC evidențiază cinci tendințe care vor influența industria până în 2025 și cinci imperative pe care asigurătorii trebuie să le ia în considerare atunci când își regândesc strategiile. 

Un decalaj de încredere tot mai mare

Într-o lume în care încrederea în companii și în guverne este în scădere, încrederea în instituțiile financiare este aproape de un minim istoric. Potrivit Barometrului de încredere Edelman din 2022, doar 54% dintre respondenți au încredere în instituțiile din industria serviciilor financiare, cu 10 puncte procentuale mai puțin față de media pentru alte industrii din raport. Această erodare a încrederii, combinată cu lipsa de acces și o educație financiară precară, a făcut ca oamenii să fie mai puțin dispuși să cumpere asigurări și a dus la lacune mai mari în materie de protecție și la pierderi economice mai accentuate. Începând cu anul 2000, la nivel mondial decalajul de protecție s-a mărit drastic în toate sectoarele, ajungând la 1,4 miliarde de dolari în 2020. Analiza PwC arată că acest decalaj ar putea ajunge la 1,86 miliarde dolari până în 2025, iar Asia-Pacific ar reprezenta aproape jumătate din totalul riscurilor neasigurate. În Europa, acest decalaj ar putea ajunge la 334 milioane de dolari până în 2025.

Pentru a întări încrederea în asigurări, unii furnizori se concentrează pe atenuarea nedreptății sociale prin crearea unui mediu social și de afaceri mai favorabil incluziunii. Aceștia încearcă să  educe clienții, prin crearea de produse accesibile, cum ar fi micro asigurările, și distribuirea mai eficientă a acestora. De asemenea, unele dintre ele creează parteneriate public-private cu administrațiile locale, autoritățile de reglementare și cu persoanele responsabilă cu elaborarea politicilor. 

Evoluția rapidă a nevoilor și preferințelor clienților

În prezent, clienții nu caută doar protecție financiară, ei doresc soluții personalizate în contextul vieții lor de zi cu zi, fie că este vorba de cumpărarea unei mașini, de planificarea pensionării sau de inițierea unei afaceri. Clienții se așteaptă ca asigurătorii să meargă dincolo de obligațiile lor de transfer al riscurilor și să ofere soluții care să acopere predicția, prevenirea și intervenția în caz de risc, și să susțină aceste servicii prin canale digitale și prin informații detaliate.

Pentru a rămâne competitivi, asigurătorii trebuie să regândească modul în care își deservesc clienții, oferă consultanță și valorifică noile parteneriate inovatoare pentru a crea modele de afaceri durabile care să stimuleze creșterea și să îmbunătățească experiența clienților. 

O piață din ce în ce mai digitală și o lume
bazată pe Inteligență Artificială (IA) 

Automatizarea și IA schimbă deja modul în care asigurătorii interacționează cu consumatorii de-a lungul întregului lanț valoric – de la proiectarea produselor până la subscriere, tarifare și despăgubiri. Progresele recente în digitalizarea interacțiunilor cu clienții au inclus utilizarea tot mai frecventă a așa-numiților consilieri ”bionici”, care folosesc tehnologia pentru a personaliza produsele financiare în funcție de nevoile clienților săi. Datele și analiza datelor vor continua să deblocheze noi capacități, precum și stabilirea prețurilor și procesarea cererilor de despăgubire în timp real.

Riscul climatic și accentul pus pe sustenabilitate

Amenințarea tot mai mare a schimbărilor climatice reprezintă riscuri fizice și de tranziție sistemice, cu implicații directe pentru industria asigurărilor. Pentru a se proteja și pentru a preveni aceste riscuri, asigurătorii vor trebui să-și reconstruiască modelele de risc și ipotezele de stabilire a prețurilor, să creeze noi produse și servicii legate de climă și să colaboreze cu alte organizații pentru a le ajuta să atenueze riscurile climatice. Un sondaj realizat de o mare companie de asigurări arată că 44% dintre firmele de asigurări au o politică climatică pentru investiții, față de 30% care au o politică climatică pentru activitatea de subscriere. Cifrele sunt mai mici în ceea ce privește politicile de net-zero pentru activitățile de subscriere, cu doar 3% dintre respondenți care au o politică de net-zero.

Convergență, colaborare și concurență

O economie digitală, bogată în date, permite organizațiilor să partajeze și să colaboreze în interiorul și dincolo de granițele industriei în moduri noi și să creeze noi valori, noi propuneri de valoare pentru nevoile companiilor mici și mijlocii. Multe investiții converg în jurul platformelor digitale, cum ar fi ecosistemele și piețele pentru clienți. Fie că este vorba despre mobilitate, bunăstare financiară, sănătate sau de întreprinderile mici și mijlocii, multe investiții merg către platformele digitale de tipul ecosistemelor sau marketplace.

Pe măsură ce așteptările stakeholder-ilor evoluează și industria se transformă, asigurătorii vor trebui să își aleagă propriul drum pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale clienților și pentru a dezvolta o organizație agilă, având la bază cinci imperative: tehnologia, clientul, obiectivele ESG, talentele și execuția.

6 din 10 mileniali români folosesc aplicații financiare pentru a-și gestiona mai bine banii

Economistul
-
0
6 din 10 mileniali români folosesc aplicații financiare pentru a-și gestiona mai bine banii

Pandemia de COVID-19 și contextul socio-economic actual, marcat de creșterea prețurilor și a inflației, i-au făcut pe români să fie mai responsabili financiar. Consumatorii caută diverse modalități de a-și reduce cheltuielile invizibile, de a găsi oferte avantajoase atât pentru cumpărăturile zilnice, cât și pentru achiziții mai scumpe (bunuri de folosință îndelungată sau călătorii) sau pentru a gestiona mai bine într-un singur loc tot ceea ce ține de cheltuielile recurente sau ocazionale.

Revolut în colaborare cu Reveal Marketing Research a realizat un studiu prin care a dorit să afle care este percepția românilor în legătură cu aplicațiile financiare și soluțiile digitale de management al banilor, în ce măsură aceștia consideră că îi ajută să-și mențină controlul asupra banilor și să fie mai responsabili cu finanțele personale.

  • Produsele financiare digitale sunt din ce în ce mai atractive, deoarece simplifică viața de zi cu zi și 1 din 3 respondenți declară că ar fi interesați să obțină conturi de economii și carduri de credit prin intermediul unei platforme digitale în anul următor.
  • 62% dintre respondenți folosesc des aplicații de gestionare a banilor pe parcursul unei săptămâni, în timp ce 35% din populație consideră că acestea sunt utile pentru a-și îmbunătăți situația financiară și, într-o măsură mai mare, utilizatorii fintech (43%) față de non-utilizatori (28%).
  • 6 din 10 români folosesc soluții fintech pentru că acestea sunt mai ieftine (58%) și mai rapide (57%) decât serviciile tradiționale, oferind în același timp fiabilitate și securitate (37%).

Fintech-ul, un domeniu cu o notorietate și o rată de adopție în creștere accelerată, în rândul românilor

Chiar dacă fintech-ul este un sector financiar relativ tânăr, cel mai recent sondaj solicitat de Revolut și realizat de Reveal Marketing Research a arătat că 78% dintre români au auzit de soluții fintech sau de aplicații financiare, iar 47% dintre aceștia le folosesc în prezent.

Dacă aruncăm o privire mai atentă asupra rezultatelor, observăm că notorietatea soluțiilor fintech și adopția acestora sunt mai mari în rândul bărbaților, al segmentului de vârstă 25 – 44 de ani, și printre cei cu studii superioare, decât în cazul restului eșantionului. Când vine vorba de comportamentul de utilizare, Milenialii – sub 35 de ani. – apelează la portofelele digitale oferite de aplicațiile financiare într-un grad semnificativ mai mare (56%).

În ceea ce privește brand-urile din această piață, Revolut este aplicația fintech cu cea mai largă și mai loială comunitate din România, aproape 80% dintre utilizatorii fintech fiind clienți Revolut și aproape jumătate dintre aceștia utilizând aplicația timp de cel puțin 1 an (48%).

Percepția despre aplicațiile financiare: soluții care susțin o viață echilibrată într-o lume imprevizibilă

Într-un context marcat impredictibilitate, românii sunt mai responsabili când vine vorba de gestionarea finanțelor personale. 33% dintre respondenți au în plan să deschidă conturi de economii prin intermediul unei platforme digitale în anul următor, pentru a adăuga un plus de confort în viața lor de zi cu zi. Datorită transparenței, vitezei și ușurinței de acces la bani în orice moment, în orice loc, produsele de economisire sunt, de departe, pe primul loc la toate categoriile de vârstă, când vine vorba de planificarea produselor financiare care urmează să fie adăugate la soluțiile fintech deja folosite. În special femeile (33,5%) intenționează să apeleze la aplicații financiare pentru a economisi și Milenialii (25-34 de ani, cu 37,2%).

Pe de altă parte, o altă treime din populație intenționează cel puțin să își mențină stilul de viață actual, iar pentru asta românii sunt dispuși să apeleze fie la un card de credit prin intermediul unei platforme digitale (27%) sau la credite de nevoi personale (20%). Cel mai ridicat nivel de interes față de creditele pentru nevoi personale se remarcă în rândul utilizatorilor de aplicații financiare din categoria de vârstă 45-55 de ani (22,8%).

În cazul tinerilor români de 18-24 de ani, investiția în criptomonede (28%) sau în bursă (17%) devine o perspectivă din ce în ce mai atractivă față de eșantionul total (16% și, respectiv, 12%). Produsele legate de siguranță și prevenție, cum ar fi asigurările de sănătate, asigurările de viață și pensiile private, sunt mai puțin atractive pentru GenZers (sub 24 de ani). Interesul pentru aceste categorii crește odată cu vârsta, atingând vârful la categoria 45-55 de ani. Este o tendință normală care nu a fost schimbată dramatic de pandemie sau inflație. De asemenea, de la segmentul de peste 55 de ani, interesul scade, mai ales pentru pensia privată, deoarece este prea târziu să înceapă să economisească într-un astfel de produs. În schimb, cardurile de credit sunt unul dintre produsele pe care această categorie intenționează să le adauge portofoliului de instrumente financiare în viitor (27%).

Membrii generației Z manifestă de departe cel mai mare interes față de criptomonede, în timp ce bărbații tind să fie cu 50%-100% mai interesați decât femeile în activele cu risc, cum ar fi cripto și tranzacționarea pe bursă. Decalajul se mărește pe măsură ce crește și percepția în privința capitalului expus riscului, iar cel mai mare decalaj se înregistrează în privința intenției de a investi în criptomonede (21,5% dintre toți respondenții bărbați sunt interesați de cripto, față de 11,5% dintre femei).

Interesul în creștere al generațiilor tinere față de criptomonede este evidențiat și de datele Revolut (anonimizate și agregate). La sfârșitul lunii iulie 2021, numărul utilizatorilor interesați de cripto, în segmentul 18-24 ani, era cu 78% mai mare față de sfârșitul lunii iulie 2021. În termeni de creștere, categoria lor a fost urmată de generația „părinților”, 45-54 ani cu +57%, în aceeași perioadă. Tendința a fost susținută și de inițiativele de educarea a publicului în legătură cu criptomonedele, cum ar fi „Learn and Earn”, o serie de cursuri incluse în special în aplicația Revolut pentru a îmbogăți cunoștințele clienților despre criptomonede și tehnologia blockchain. Cursurile vor continua.

Utilizarea frecventă a aplicațiilor de gestionare a banilor face parte din noua „normalitate” post-pandemie

62% dintre respondenți folosesc deseori aplicații de gestionare a banilor (internet banking/aplicații mobile banking), pe parcursul unei săptămâni, în timp ce 35% dintre cei chestionați consideră că acestea sunt foarte utile pentru îmbunătățirea situației lor financiare. Ambele afirmații anterioare au fost vizibile într-o măsură mai mare în cazul utilizatorilor fintech vs. non-utilizatori, înregistrând diferențe de peste 15% între segmente.

Când vine vorba despre modul în care românii se raportează la soluțiile digitale și la aplicațiile financiare pentru a-și rezolva problemele uzuale legate de gestionarea banilor, studiul a scos în evidență un pattern în comportamentul și percepția românilor, bazat pe segmentarea generațională. Astfel, în timp ce frecvența de utilizare este mai mare pentru cei mai tineri de 45 de ani (66%), cei peste 45 de ani consideră într-o măsură mai mare că fintech-ul este foarte util pentru a-și păstra echilibrul financiar (39%).

De ce fintech?

Principalele motivații care explică utilizarea în creștere a fintech-ului sunt strâns legate de experiența eficientă din punct de vedere al costurilor și fără probleme pe care o oferă clienților săi. Astfel, serviciile fintech sunt evaluate ca fiind mai ieftine (58%) și mai rapide (57%) decât serviciile financiare tradiționale, oferind în același timp fiabilitate și securitate (37%).

În ceea ce privește motivele pentru care aleg să folosească soluții fintech în locul serviciilor bancare tradiționale, datele arată că bărbații tind să fie mai orientați spre costuri, în timp ce femeile acordă mai multă importanță timpului câștigat. De asemenea, s-a putut observa că pentru cei peste 55 de ani, fiabilitatea și securitatea oferite de aceste soluții sunt importante într-o măsură semnificativ mai mare.

Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 24-28.06.2022 pe un eşantion reprezentativ pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1256 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare pentru targetul general este +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.

1...1.0531.0541.055...2.073Pagina 1.054 din 2.073