Conflictul din Ucraina atrage atenția publicului și generează îngrijorări legate de penuria unor produse care ar să ducă la creșterea inflației. Fed-ul a început majorarea dobânzii cu doar 0,25%, dar a semnalat că vor urma și altele, iar în România Robor a ajuns la 4,5%, creditul devenind astfel mai scump. Stagflație, revenirea anilor ’70, sunt cuvinte care încep să se audă tot mai des în timp ce investitorii se uită la portofoliile lor care arată pierderi. Similitudinile cu anii 70 devin tot mai evidente, cu fiecare zi în care conflictul continuă, cu o excepție notabilă: șomajul.  

Criza de stagflație din anii ’70 s-a încheiat abia atunci când banii au început să se obțină tot mai greu, ceea ce a dus la creșterea șomajului, la reducerea cererii și ca urmare, la scăderea abruptă a prețurilor. Doar creșterea ratelor dobânzilor nu a rezolvat problema. 

Acum suntem încă departe de această situație. BCE a început să ia măsuri. „Cea mai importantă decizie luată în cadrul reuniunii noastre de politică monetară a fost de a separa potențialele creșteri ale ratei dobânzii de achizițiile de active”, a declarat vicepreședintele Luis de Guindos. 

În prezent, Uniunea Europeană se află la cea mai scăzută rată a șomajului din ultimii 22 de ani. În România, rata șomajului a fost de 5,9% în ultimul trimestru al anului 2021, arătând o creștere de 0,6% față de trimestrul anterior. Rata de ocupare a forței de muncă este de 62,1%, mai mică decât cea de 66% de dinaintea pandemiei, ceea ce arată că există mai puțini oameni care să ocupe posturile disponibile.  În Statele Unite există o criză de oameni pregătiți care duce la creșteri salariale. De Guindos spune că în Europa „nu am văzut încă niciun semn că majorările salariale ar fi prea mari și ar împinge prețurile în sus. Același lucru este valabil și pentru așteptările privind inflația. Cu toate acestea, este probabil ca inflația să rămână mai ridicată pentru mai mult timp decât se anticipase înainte de război”.

Anii ’70 au fost anii Marii Inflații și ai stagnării economice. În 1964, în Statele Unite, inflația era puțin peste 1% pe an, a început să crească la mijlocul anilor ’60 și a ajuns la peste 14 procente în 1980. Un factor foarte puternic de creștere a inflației fost reprezentat de crizele energetice repetate care au crescut costurile petrolului și au redus masiv creșterea economică a SUA. Prima criză a fost creată de embargoul petrolier arab din 1973 și a durat aproximativ cinci luni. În această perioadă, prețul țițeiului a crescut de patru ori plafonându-se la o valoare care a rezistat până la revoluția iraniană din 1979. Aceasta a declanșat cea de-a doua criză, triplând costul petrolului. Cerealele au avut, de asemenea, o creștere abruptă a prețurilor în anii ‘70. O creștere rapidă a cererii globale de cereale și semințe oleaginoase a declanșat creșterea prețurilor din 1971-1974. O cercetare a Băncii Mondiale arată că politicile comerciale restrictive au contribuit în mod substanțial la creșterile de prețuri din anii ’70. Factorii principali au fost șocurile exogene ale ofertei sau cererii, nivelurile scăzute ale stocurilor, comportamentul speculativ și răspunsurile statelor prin politici comerciale restrictive. 

Există asemănări evidente cu situația actuală. Din cauza îngrijorărilor legate de aprovizionare, prețul petrolului fluctuează în jurul valorii de 100 de dolari, cu maxime apropiate de 140 de dolari. Prețurile cerealelor sunt în creștere galopantă. Deoarece Ucraina și Rusia reprezintă 29% din producția mondială de grâu, unele țări încep să interzică exporturile unor cereale care pot oferi mijloace de subzistență cetățenilor lor. Egiptul, care este unul dintre cei mai mari importatori de grâu ucrainean, a interzis exporturile de grâu, făină, linte și paste făinoase și fasole fava. Această măsură crește valul de protecționism alimentar la nivel mondial. Moldova, Serbia și Ungaria au interzis toate exporturile de anumite cereale. Indonezia, cel mai mare exportator de uleiuri comestibile din lume, înăsprește controlul asupra exporturilor. Turcia, principalul exportator de făină, îi permite ministrului agriculturii să ajusteze exporturile, dacă este necesar. 

Un alt factor al hiperinflației din anii ’70 venea din mandatul Fed, având ca obiective ocuparea maximă a forței de muncă, prețuri stabile și rate moderate ale dobânzii pe termen lung. Însă o teorie economică afirmă că inflația și șomajul sunt invers corelate. Șomajul scăzut declanșează o creștere a salariilor care duce la creșterea cererii, ceea ce duce la o inflație mai mare.  

Căutând soluții pentru a limita inflația anilor ’70 fără a provoca populației prea multă durere indusă de șomajul ridicat, administrația Nixon a introdus controlul salariilor și al prețurilor între 1971 și 1974. Deși a încetinit temporar creșterea prețurilor, efectul secundar a fost creșterea mare a penuriei, în special de alimente și energie. Administrația Ford a eșuat, de asemenea, în încercarea de a limita inflația printr-un program de măsuri voluntare de descurajare a cheltuielilor și de încurajare a economiilor. Atunci când Fed a introdus măsuri de limitări monetare și control al creditelor la începutul anului 1980, ratele dobânzilor au crescut brusc, apoi au scăzut pentru scurt timp și au crescut din nou. Activitatea de creditare a scăzut, șomajul a crescut, iar economia a intrat într-o scurtă recesiune în primele 7 luni. Inflația a scăzut, dar a rămas ridicată chiar și atunci când economia și-a revenit în a doua jumătate a anului 1980. Fed a continuat să lupte împotriva inflației ridicate cu o combinație de rate ale dobânzii mai mari și o creștere și mai lentă a rezervelor. Economia a intrat din nou într-o recesiune și mai severă, care a durat mai mult de un an. Rata șomajului a crescut până la aproape 11%, cheltuielile gospodăriilor au scăzut, iar inflația a continuat să scadă și ea. La sfârșitul recesiunii, inflația anuală a revenit sub 5%. În cele din urmă, aceasta a ajuns până la o medie de numai 3,5% în a doua jumătate a anilor 80, șomajul s-a redus, iar economia a intrat într-o perioadă de creștere susținută și de stabilitate. Marea Inflație se încheiase. 

Suma medie, aproape dublă față de 2018. Piața pensiilor private în 2021

Peste 50.000 de români au beneficiat de sumele acumulate în contul de pensie privată Pilon II, în perioada 2016 – 2021, arată datele centralizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Majoritatea acestora sunt fie rude ale unor contribuabili care au decedat, fie cotizanți care au ieșit la pensie pe caz de boală. Suma totală plătită de administratori  în această perioadă se ridică la aproape 660 de milioane de lei, iar numărul beneficiarilor a crescut de la doar 675 în anul 2016 până la 19.000 în 2021.

Sistemul de pensii private a demonstrat că este suficient de solid pentru a depăși perioadele de criză. În cei aproximativ 14 ani care au trecut de la înființarea sistemului, valoarea activului unitar net a crescut de la 10 lei la peste 28,5 lei. Altfel spus, fondurile de pensii au adus un câștig de 185% cotizanților. Faptul că deja sunt 50.000 de români care au beneficiat de plata pensiei, beneficiind de un randament între 100% și 185%, este un argument în plus pentru soliditatea și utilitatea sistemului.

Suma medie încasată în 2018, primul an în care numărul plăților a fost unul apreciabil, a fost de sub 7.500 de lei, ea ajungând în 2021 la 13.200 de lei, conform datelor disponibile pe site-ul A.S.F., în rapoarte anuale privind piața pensiilor private. 

Anul trecut, arată ultimul raport, piața pensiilor private a continuat să crească, în ciuda volatilității induse de criza COVID-19.

Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat a fost de 89,07 miliarde lei, la finalul lunii decembrie a anului 2021, în creștere cu aproximativ 19% comparativ cu aceeași dată a anului 2020. Comparativ cu trimestrul anterior, activele nete au crescut cu 2%. Numărul participanților înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat la 31 decembrie 2021 a fost de 7,79 milioane persoane, în creștere față de 7,63 milioane persoane la 31 decembrie 2020.

La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților cu contribuții virate la 31 decembrie 2021 a fost de circa 204 lei/participant, în timp ce la 31 decembrie 2020 valoarea acesteia a fost de 192 lei/participant. În perioada ianuarie – decembrie 2021, contribuțiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost în cuantum de 9,77 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 10% față de anul 2020. Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost de 5,79% în decembrie 2021, în luna decembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 5,38%. La finalul lunii decembrie 2021, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 11.434 lei, înregistrând o creștere de 16% comparativ cu decembrie 2020 și cu 1,5% față de trimestrul precedent. În perioada ianuarie -decembrie 2021 au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de 288 milioane lei pentru aproximativ 19 mii de participanți și beneficiari.

Mai multe detalii despre evoluția pieței pensiilor private în anul 2021 puteți găsi aici.

Pe www.edutime.ro găsiți tot ceea ce trebuie să știți despre pensiile private.

Ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu susține că agricultura românească trebuie privită în context global, iar dincolo de toate problemele cu care se confruntă, dacă astăzi este performantă, se datorează în primul rând fermierilor care știu să-și administreze business-ul. Nu înseamnă, însă, că nu sunt sunt și probleme.

„Dacă România face performanță astăzi în agricultură, o face pe baza fermierilor români, este, cred, un lucru evident pentru toată lumea, pentru că fermierul la nivelul lui de business știe să-și administreze foarte bine afacerea. Problema care se pune este câți agricultori fac în România business”, a declarat ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, el a vorbit și de faptul că digitalizarea pătrunde greu în instituțiile statului român, cu referire directă chiar la Ministerul Agriculturii și unde strângerea informațiilor din teritoriu pentru realizarea de statistici se face ca acum câteva decenii, prin telefon.

„În momentul de față, cred că aici este cheia la care trebuie să lucrăm. Ca să poți face politici publice serioase ai nevoie de date precise. Ca să poți să-ți prognozezi viitorul, să poți stabili niște indicatori pe rezultat, trebuie să știi de unde pleci și unde vrei să ajungi”, a mai precizat ministrul Agriculturii.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Copiii ce își demonstrează cunoștințele de educație financiară într-o nouă ediție a competiției FLiPiada, susținută de BCR, pot câștiga premii în valoare de 70.000 lei.

Cu ocazia Global Money Week – săptămâna educației financiare, Școala de Bani și Școala de Valori lansează o nouă ediție a competiției de educație financiară pentru copii – FLiPiada. Competiția este susținută de BCR prin programul Școala de Bani și se adresează copiilor cu vârste între 6 și 19 ani. Părinții și profesorii îi pot înscrie pe cei mici în competiție până pe 7 mai 2022, pentru a câștiga premii în valoare totală de peste 70.000 lei. 

FLiPiada este un concurs cu tematică financiară, creat cu scopul de a le stârni interesul tinerilor participanți prin provocări și exerciții practice de tip simulator pentru a-și testa noțiunile de educație financiară. Cei mici sunt împărțiți pe categorii de vârstă: detectivi (clasele pregătitoare – clasa a IV-a), exploratori (cls. V – VIII), experți (cls. IX – XII) și trebuie să parcurgă 3 etape de concurs în echipe de câte 4 persoane. Una dintre condițiile de participare la concurs este să fi participat anterior momentului înscrierii la atelierul gratuit de educație financiară „FLiP – Școala de bani pe roți”.

Pentru gestionarea corectă a resurselor financiare în jocurile de tip simulator și rezolvarea provocărilor, cei mici vor apela la cunoștințele dobândite în atelierele de educație financiară din programul FLiP – Școala de Bani pe Roți. Cunoștințele, precum și curajul și spiritul de lucru în echipă vor fi răsplătite cu FLiPcoins – moneda virtuala a concursului, iar echipele câștigătoare vor fi cele care au adunat cele mai multe FLiPcoins în urma participării la Finala Concursului. 

„Concursul Flipiada a fost o experiență frumoasă, captivantă și plină de acțiune. Reflectez acum, după un an și constat că văd altfel lucrurile, ca un adult responsabil care a înțeles că banii se câștigă greu și se consumă ușor. Dacă ne gestionăm rațional bugetul putem să economisim. Am lucrat în echipă împreună cu colegii mei, suntem entuziaști, am colaborat responsabil, iar provocările ne-au energizat pozitiv în drumul spre succes”, declară Gabriel, 12 ani, câștigător FLiPiada 2021.

În 2022, premiile FLiPiada se ridică la peste 70.000 de lei si vor fi acordate pentru fiecare categorie de vârstă, după cum urmează:

• Premiul I – în valoare de 3000 lei net / pers. = 12.000 lei/ echipă 
• Premiul al II-lea – valoare de 2000 lei/ pers = 8000 lei/ echipă 
• Premiul al III – lea – în valoare de 1000 lei/pers.= 4000 lei/echipă

În 2021, în FLiPiadă s-au înscris 405 copii, iar 172 dintre aceștia au ajuns până în finala concursului. Cei mai buni 16 mici-experți în educație financiară au câștigat premii în bani. 

Regulamentul complet al concursului poate fi consultat aici. 

UniCredit Bank a primit din partea Ministerului Finanțelor o alocare de 1,26 miliarde de lei aferentă plafonului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie prin programul IMM Invest România și sub-programul AGRO IMM Invest, ediția 2022. 

Prin participarea pentru al treilea an consecutiv la acest program, UniCredit Bank oferă sprijin unei game largi de companii românești printr-un mix optim între fondurile proprii și garanțiile de stat pentru a finanța economia reală și creșterea gradului de rezilientă a acesteia în contextul acual.

Statul român, prin Ministerul de Finanțe, reprezentat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) și, mai nou, prin Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN S.A. (FGCR), garantează în proporție de 80%, respectiv 90% din valoarea creditelor acordate pentru finanțarea IMM-urilor, în funcție de categoria în care se încadrează beneficiarul programului. 

În ediția 2022 a programului, UniCredit Bank acordă o atenție specială Subprogramului AGRO IMM Invest, care susține întreprinderile eligibile din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. Valabilitatea schemei de ajutor de stat aferentă Cadrului Temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul pandemiei de COVID-19 este până la 30 iunie 2022 – astfel că UniCredit Bank încurajează clienții eligibili să acceseze gama de beneficii ale programului, alocând toate resursele  necesare pentru a oferi clienților soluțiile adecvate. 

Antoaneta Curteanu, Vicepreședinte Executiv Divizia Retail în cadrul UniCredit Bank: “Prin gama largă de instrumente financiare pe care UniCredit Bank o oferă clienților companii, ne propunem să răspundem nevoii de întărire a mediului de afaceri local în fața adversității și să contribuim direct la creșterea gradului de reziliență a economiei românești. Continuarea programului guvernamental ne permite să susținem prin facilități de credit garantate companii din numeroase sectoare de activitate. Încurajăm clienții companii eligibili să acceseze beneficiile programelor IMM Invest și AGRO IMM Invest România în această perioadă, dat fiind că  valabilitatea  schemei de ajutor de stat este până la 30 iunie 2022“. 

Detalii privind soluțiile de finanțare oferite de UniCredit Bank întreprinderilor mici și mijlocii sunt disponibile pe site-ul web al băncii.

Femeile vor ocupa mai puțin de o treime (28%) din funcțiile de conducere din cadrul companiilor din sectorul serviciilor financiare până în 2030, analizând în funcție de evoluția de până acum, potrivit celei mai recente ediții a raportul Deloitte „Leadership, representation and gender equity in financial services”. Conform acestei estimări, numărul femeilor în poziții de conducere va crește ușor, cu 4% în următorii opt ani, dar va fi în continuare sub nivelul de paritate. Raportul Deloitte a fost realizat în colaborare cu organizația 100 Women in Finance, care își propune să sprijine femeile din industria financiară. În plus, raportul subliniază că această creștere previzionată se află sub pragul țintă de reprezentare în cadrul unui grup, o pondere de 30% fiind considerată nivelul minim de reprezentare care poate impulsiona schimbarea în cadrul unui grup mai larg, potrivit cercetărilor academice despre diversitate și leadership. 

Raportul subliniază, de asemenea, că efectul de multiplicare se aplică și în domeniul serviciilor financiare, și anume impactul pe care îl are numărul femeilor care fac parte din echipa de management de top asupra promovării altor femei din organizație în poziții de conducere. În cazul în care companiile nu depun eforturi suplimentare în arii precum recrutarea, retenția, planificarea succesiunii și revenirea la locul de muncă, atunci decalajul dintre femeile care fac parte din echipa de management de top și cele cu poziții de manager de nivel inferior s-ar putea mări de la 9% în 2021 la 14% în 2030, mai arată raportul. 

„Prezența femeilor în funcții de top este de cele mai multe ori o sursă de inspirație, dar și o sursă a efectului de multiplicare. În Europa, de exemplu, analizele Deloitte arată că promovarea unei femei în echipa de management de top corespunde promovării a trei alte femei în funcții de manageri, așadar, pentru a avea o forță de muncă diversă, companiile pot începe prin a lua măsuri pentru îmbunătățirea diversității la vârful organizației”, a declarat Alexandra Smedoiu (foto), Partener, Deloitte România, și coordonatoarea programului SheXO Club.

Printre inițiativele pe care companiile din sectorul serviciilor financiare ar trebui să le ia în considerare pentru a păstra și recruta femei în poziții de leadership, raportul evidențiază utilizarea modului de lucru hibrid. Pentru multe femei, revenirea la birou, fie cu normă întreagă, fie într-un mod hibrid, ar putea genera provocări în ceea ce privește îngrijirea copiilor sau chiar oportunitățile de avansare în carieră. Prin urmare, companiile din domeniul serviciilor financiare ar trebui să ia în calcul potențialele dezavantaje ale modului de lucru hibrid și să comunice în mod clar așteptările și parametrii din cadrul acestor noi moduri de lucru, recomandă raportul. 

Mai mult decât atât, așa-numitele programe de relansare a carierei pot deveni un instrument și mai puternic pentru a atrage și păstra femeile, potrivit raportului, având în vedere că 43% dintre femei își părăsesc locul de muncă după ce au un copil, iar mai mult de jumătate dintre exponentele generației Millennials anticipează să își vor întrerupe cariera la un moment dat. 

Cea mai recentă ediție a raportului Deloitte „Leadership, representation and gender equity in financial services”, dezvoltat în colaborare cu organizația 100 Women in Finance, se bazează pe analiza datelor publice a peste 100 de instituții din domeniul serviciilor financiare din SUA, realizată de Deloitte Center for Financial Services. 

Programul SheXO Club, o inițiativă globală a Deloitte lansată în România în 2012, își propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească și să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experiențe. Prin intermediul întâlnirilor, cercetărilor și analizelor destinate clubului, membrele acestuia își vor putea extinde cunoștințele în domenii precum leadership, economie, tendințe globale și modele de afaceri, împărtășind în același timp cele mai bune practici în domeniul diversității și incluziunii.

Enel a lansat astăzi proiectul Second Life, care utilizează 78 de baterii auto electrice Nissan, dintre care 48 de baterii uzate și 30 de baterii noi, la o centrală electrică convențională situată în Melilla și administrată de Endesa, filiala spaniolă a Enel.

Proiectul Second Life este o inițiativă de pionierat în Europa, bazată pe principiile economiei circulare și selectată ca „inițiativă de membru” de Forumul Economic Mondial (WEF). Proiectul folosește bateriile pentru vehicule electrice ca sursă de energie, interconectându-le și stocându-le la uzina Endesa din Melilla. Proiectul Second Life are o capacitate de 4 MW și poate produce până la 1,7 MWh. În cazul în care centrala electrică este deconectată de la sistem, instalația de stocare poate injecta energie în rețeaua electrică a localității Melilla timp de 15 minute, suficient pentru a reseta sistemul și a reporni alimentarea cu energie.

Salvatore Bernabei, CEO Enel Green Power, a declarat: „Dezvoltarea tehnologiei de stocare este esențială dacă intenționăm să încurajăm o mai mare aportul surselor regenerabile în sistemele noastre energetice, astfel încât să putem modela cu adevărat generarea de energie a viitorului. În plus, în Grupul Enel suntem implicați activ în utilizarea tehnologiilor care respectă principiile durabilității și circularității. Acest proiect demonstrează că, în conformitate cu principiile Open Innovation, putem găsi soluții pentru gestionarea sfârșitului ciclului de viață al echipamentelor esențiale precum bateriile, o temă care se află în centrul dezbaterii privind energia durabilă.”

Ernesto Ciorra, Chief Innovability® Officer al Grupului Enel, a declarat: „Acesta este un proiect în care am crezut cu tărie încă din prima zi. Am implicat parteneri importanți, bazându-ne, pe lângă dăruirea colegilor noștri, pe un sistem real și funcțional în care este posibil să adoptăm soluții de stocare folosind baterii de tip „second life”. Și ceea ce ar fi fost considerat imposibil cu doar câțiva ani în urmă a devenit realitate.”

Proiectul Second Life a fost dezvoltat de Enel în colaborare cu Nissan, care a furnizat bateriile, și Loccioni, un integrator de sisteme, care a asigurat o sinergie adecvată între baterii. Proiectul folosește o tehnologie avansată bazată pe o idee simplă: odată ce durata de viață utilă a unei baterii din interiorul unui vehicul electric este epuizată, acestea sunt reciclate și asamblate într-un sistem de stocare staționar mare. Acest sistem este integrat cu uzina Endesa Melilla pentru a evita evenimentele de descărcare a sarcinii, pentru a îmbunătăți fiabilitatea rețelei și pentru a asigura continuitatea serviciului de rețea pentru populația locală.

Acest proiect reprezintă, de asemenea, un pas înainte în extinderea duratei de viață a bateriilor pentru vehicule electrice. În plus, proiectul are o componentă inovatoare suplimentară: atunci când fiecare baterie este scoasă dintr-un vehiculul electric, aceasta este plasată direct în sistemul de stocare, exact așa cum a fost în vehicul, nefiind necesară dezasamblarea în celule individuale, ceea ce face întregul proces mai ușor, mai sigur și mai ieftin.

Melilla este un oraș spaniol cu ​​aproape 90.000 de locuitori, alimentat printr-o rețea locală de energie electrică, la rândul ei alimentată de centrala Endesa și independent de rețeaua națională de distribuție. Proiectul Second Life are ca scop satisfacerea acelorași nevoi ale unei rețele izolate la care Enel a răspuns deja, în Italia, pe insula Ventotene cu un sistem de stocare de 300 kW integrat cu centrala locală.

Proiectul Second Life a primit deja o recunoaștere importantă în 2020 cu Premiul BASF – Club de Excelență în Sustenabilitate (Club de Excelencia en Sostenibilidad) pentru „Cele mai bune practici în economia circulară”, la categoria Afaceri Mari. Aceasta este o recunoaștere care se acordă celor mai bune activități din economia circulară din Spania, recompensând proiecte care abordează provocările resurselor naturale limitate prin diferite modele circulare de afaceri.

Un alt proiect care îmbunătățește al doilea ciclu de viață al bateriilor mașinilor electrice este implementat în Italia de Enel X Global Retail, linia de afaceri a Grupului Enel dedicată soluțiilor energetice avansate. Datorită colaborării dintre Enel X Global Retail și ADR (Aeroporti di Roma), bateriile second life de la vehiculele electrice vor fi integrate cu o centrală solară de 30 MW aflată în construcție la Aeroportul Roma Fiumicino, care se așteaptă să contribuie la reducerea drastică a emisiilor de la aeroport. Proiectul, denumit Pioneer – airPort sustaInability secONd life batEry stoRage, a primit un împrumut de peste 3 milioane de euro din Fondul de Inovare al UE și presupune construirea unui sistem inovator de stocare de 10 MWh bazat pe baterii auto electrice ale diverșilor producători de automobile care au ajuns la cel de-al doilea ciclu de viață, acordând o atenție deosebită interoperabilității, optimizării costurilor generale ale sistemului și operațiunilor avansate de software. Bateriile vor fi folosite pentru a stoca excesul de energie produs de centrala solară și pentru a acoperi orice vârf de cerere de energie seara, la aeroport, oferind totodată și servicii către rețea.