• Pentru prima dată de la mijlocul pandemiei, consumatorii acordă prioritate accesibilității în detrimentul sustenabilității 
• Piețele occidentale sunt pesimiste în ceea ce privește perspectivele economice viitoare în comparație cu piețele emergente 
• Provocări din ce în ce mai mari pentru fast fashion și fidelizarea clienților, deoarece 64% dintre consumatori ignoră ultimele tendințe în materie de modă

Consumatorii din întreaga lume se pregătesc să se retragă pentru o lungă perioadă de criză financiară, deoarece costul tot mai ridicat al vieții și incertitudinile geopolitice îi împing să caute controlul financiar pe fondul unei încrederi economice scăzute, potrivit celui mai recent indice EY Future Consumer Index (FCI).

Cea de-a zecea ediție a cercetării globale a 18.000 de consumatori, realizată în perioada 18 mai – 7 iunie 2022, arată că 79% dintre consumatori spun că finanțele lor reprezintă o preocupare, iar 62% dintre ei se așteaptă să crească și mai mult costurile vieții în următoarele șase luni. Aceste preocupări legate de finanțele personale afectează majoritatea tuturor nivelurilor de venituri, de la venituri mici (87%) la clasa de mijloc (77%) și până la venituri mari (64%). 

În condițiile în care încrederea consumatorilor este în scădere, cercetarea relevă o perspectivă economică semnificativ pesimistă din partea piețelor occidentale, în comparație cu piețele emergente/alte piețe. Un număr mult mai mare de consumatori din SUA (54%), Regatul Unit (65%), Germania (84%) și Franța (85%) declară că sunt de părere că viața va rămâne la fel sau se va înrăutăți în următorii trei ani, în comparație cu Brazilia (21%), India (24%), Arabia Saudită (37%) și China (38%). Cu această continuă „mentalitate de urgență permanentă” adoptată de pandemie, consumatorii la nivel global se concentrează din ce în ce mai mult pe controlul cheltuielilor și pe reajustarea priorităților pentru a-și menține valorile și stilul de viață în fața perturbărilor. 

În condițiile în care costurile de trai cresc în spirală în fiecare săptămână, cercetarea FCI arată că acum consumatorii cer accesibilitate, deoarece mai mult de unul din trei consumatori (35%) declară că sunt îngrijorați că nu vor avea suficienți bani pentru a cheltui pe alte lucruri decât cheltuielile de trai. Consumatorii nu se limitează la a renunța la produsele esențiale pentru a reduce costurile, ci încearcă noi branduri (33%) și trec la branduri private sau „mărci proprii” (21%), expunând în cele din urmă la risc o treime din piața de adresabilitate a unui brand.

Susținerea sustenabilității în raport cu tendințele

În ciuda impulsului și a presiunilor tot mai mari pentru a trăi într-un mod mai ecologic, eforturile consumatorilor sunt frânate de creșterea costului vieții. Șaizeci și șapte la sută dintre respondenții la nivel mondial spun că prețul ridicat al bunurilor și produselor sustenabile îi descurajează în mod semnificativ să le cumpere. Cu toate acestea, sentimentul consumatorilor față de sustenabilitate s-a îmbunătățit față de mai 2021: mai puțini asociază produsele sustenabile cu o calitate scăzută (67% mai 2021 vs. 58% mai/iunie 2022) sau cu o durabilitate slabă (58% vs. 50%) și tot mai mulți au încredere din ce în ce mai mare în informațiile despre produsele sustenabile de la companiile care le produc (lipsa de încredere a scăzut de la 59% la 51%). Consumatorii caută noi metode de consum conștient, 87% dintre respondenți încercând să nu mai risipească alimente și 36% spunând că vor cumpăra mai multe produse second-hand, în creștere de la 30% în februarie 2022. 

Impulsionați de cererea actuală de accesibilitate, consumatorii înlocuiesc categoriile de cheltuieli neesențiale și caută alternative, făcând ca ceea ce au să fie mai sustenabil. 64% dintre respondenții la nivel global declară că nu mai simt nevoia de a ține pasul cu tendințele sezoniere ale modei, iar mai mulți (69%) încearcă să își repare bunurile, mai degrabă decât să le înlocuiască, ceea ce reprezintă o provocare pentru comercianții cu amănuntul de produse fast fashion, care vizează un consumator mai conștient. Șaizeci la sută dintre respondenți afirmă că se simt mai confortabil în propria piele, bazându-se mai puțin pe frumusețe și produse cosmetice pentru a-și spori încrederea, în creștere cu 7% față de octombrie 2021. 

Consumatorii sunt descurajați de protecția datelor online

Sondajul arată că un număr mic, dar în creștere, de respondenți sunt interesați să exploreze experiențele digitale emergente. Aproximativ unul din zece (12%) dintre consumatorii respondenți (18% în rândul milenialilor și 15% în rândul generației Z) au folosit monede digitale, au experimentat metaversul (9%) sau au cumpărat un produs virtual (8%), în mare parte datorită consumatorilor mai tineri și mai înstăriți.

Cu toate acestea, pe măsură ce lumea digitală se extinde, consumatorii devin extrem de precauți în ceea ce privește partajarea datelor lor. La nivel global, 86% dintre respondenți spun că sunt îngrijorați de furtul de identitate/fraudă și 72% sunt îngrijorați atunci când împărtășesc informații personale pe un site web/aplicație. În plus, 80% sunt îngrijorați de aplicațiile care le urmăresc mișcările; temeri care sunt resimțite puternic de toate generațiile. 

 

Georgiana Iancu (foto), Partener, Lider Consumer Products & Retail, EY România: „Sectorul bunurilor de larg consum se află din nou la o răscruce de drumuri. Văzând cum consumatorii caută să preia controlul asupra finanțelor lor și să facă față inflației în creștere, producătorii și comercianții deopotrivă vor trebui să acționeze agil şi rapid pentru a adresa temerile consumatorilor, în special cele legate de preț, folosindu-se de brandurile private ca o ancoră pentru loialitatea clientelei. Fidelizarea consumatorilor va ajuta furnizorii să culeagă beneficiile atunci când clienții se vor putea întoarce cu mai multe venituri disponibile.

O altă provocare pentru sectorul bunurilor de larg consum este aceea de a asigura sustenabilitatea produselor la preţuri accesibile. Şi nu în ultimul rând, odată cu extinderea online-ului peste offline, comercianții vor trebui să investească în securitatea cibernetică în toate elementele afacerii lor pentru a putea capta beneficiile accesului la datele şi preferințele consumatorilor – neîncrederea vizavi de protecția datelor arătată chiar şi în rândul consumatorilor tineri, cu un apetit mai mare pentru experiențe digitale de consum, ridică un semnal de alarmă pentru comerțul online şi o zonă de focus pentru operatorii care acționează în domeniu.”

Cea mai recentă ediție a EY Future Consumer Index este disponibilă aici.

 

Membrii TechAngels au investit 3,3 milioane de euro, pe parcursul primului semestru al anului 2022. TechAngels este cea mai extinsă rețea de investitori privați, axați pe investiții în ecosistemul de startup-uri tech din România, deține în portofoliul agregat peste 240 de startup-uri, numără 128 de membri și are 9 ani de experiență pe piața locală.

Sumele investite de membrii TechAngels în semestrul întâi (H1) al anului sunt cu 10% mai mari decât cele din prima jumătate a anului trecut iar structura volumelor pe trimestre este inversată față de perioada corespunzătoare a anului 2021.  În trimestrul al doilea (Q2) al anului 2022, sumele alocate de investitori au fost de 900.000 de Euro, 37,5% față de trimestul întâi al aceluiași an. În anul anterior, investițiile din trimestrul al doilea au fost duble față de cele din trimestrul întâi.

Pe ansamblul pieței, conform monitorizarii datelor publice realizate intern, rezultă că suma rundelor de finanțare deschise, anunțate public, a fost de aproximativ 200 de milioane de euro, în primul semestru, aproape dublu față de volumele investite în întregul an 2021. Nu toate rundele anunțate ca fiind deschise s-au și finalizat, ca atare, estimarea este una grosieră dar confirmă creșterea întregului ecosistem, diversificarea tipurilor de investitori, participarea unor noi actori- fonduri și platforme de investiții, precum și disponibilitatea resurselor de finanțare. 

„Datele agregate prin sondarea membrilor TechAngels ne arată un nivel de activitate la fel de intens ca cel din 2021, un an record, pentru comunitatea tech din România și pentru asociație. În trimestrul al doilea au apărut semne ale unei prudențe crescute din partea investitorilor. Peste 30% dintre investori și-au schimbat strategiile de investiții, optând fie să aloce mai multe resurse prin VC-uri, fie să diverisifice portofoliul și cu alte domenii decât tech, fie să diminueze din sumele alocate investițiilor. Aproximativ 45% din investitori au în intenție o reducere a resurselor investite”, spune Mălin-Iulian Ștefănescu, președintele TechAngels.

Procentul investitorilor perocupați de contextul economic actual a crescut de la 65%, în luna aprilie 2022, la 80% în luna iunie, ca urmare a continuării războiului, a presiunilor inflaționare și a problemelor de pe piața de energie.

Finanțările din trimestrul doi au vizat peste 50 de startup-uri, din care jumătate au beneficiat de runde follow-on. În total, grupul TechAngels a întâlnit în pitch-uri organizate de asociație 35 de startup-uri locale. 

În această perioadă TechAngels a facilitat prezentarea unor startup-uri românești în cadrul unor sesiuni de pitch-uri la nivel european. TechAngels este membru Business Angels Europe și European Business Angels Network astfel încât a folosit posibilitatea de a recomanda participarea startup-urilor din România, atunci când se organizează pitch-uri la nivelul rețelelor europene de investitori.  

TechAngels a organizat și o secțiune separată în platforma de lucru a asociației, pentru participarea startup-urilor tech din Ucraina.

Din perspectiva sumelor investite, 20% dintre investitori au alocat sume până în 20.000 de euro, 25% au investit între 20.000 – 100.000 de euro, iar 10% au alocat sume între 100.000 și 500.000 de euro. Un procent de 45% din grup a optat să nu investească în această perioadă a anului, amânând deciziile de investiție pentru a doua jumătate a anului. 

Domeniile acoperite de startup-urile care au participat la pitch-uri au fost, ca de obicei, dintr-o plajă foarte largă. Soluțiile de automatizare și cele care propun eficientizarea proceselor de business, b2b, e-commerce, au reprezentat aproape jumătate din ideile prezentate de startup-urile întâlnite de TechAngels. Domeniile HR, fintech și auto au atras în mod special atenția fondatorilor. Soluțiile dedicate serviciilor medicale au reprezentat 10%, din totalul celor aflate în pitch-uri. Mai pot fi grupate în categorii soluțiile de timp liber și loisir și cele pentru administrarea diferitelor aspecte ale vieții curente, de la identificarea de personal pentru reparații, curățenie, până la ajutoare pentru asistența persoanelor vulnerabile și copiilor.

„Ponderea de aproape 50% startup-uri noi, în totalul finanțat de membrii TechAngels în Q2, ne arată că interesul investitorilor pentru soluții valoroase rămâne ridicat, în ciuda mediului economic general, aflat sub presiune. Tehnologia este un vehicul important pentru eficientizarea costurilor și activității în companii precum și în simplificarea vieții oamenilor, de aceea tech va fi un domeniu cu tracțiune, în context. Existența rundelor follow-on, substanțiale, demonstrează  încrederea acordată echipelor și rolul serios pe care îl are partenerul angel investor. Rămâne o provocare recrutarea de noi angajați, în mod special pentru startup-uri, ale căror resurse pentru recrutare sunt mai mici față de marile companii, caută programatori pentru procesele  interne de digitalizare”, precizează Mălin-Iulian Ștefănescu.

 

Cel mai recent studiu solicitat de Revolut și realizat de Reveal Marketing Research arată că, în 2022, 71% dintre români intenționează să aleagă destinații locale/ interne pentru vacanțele de vară, o potențială motivație fiind dorința de a preveni situațiile neașteptate cu care s-au confruntat în ultimele 2 vacanțe, în perioada pandemiei de COVID-19. 26% dintre respondenți și-au manifestat intențiile de a călători în străinătate, în timp ce 11% nu și-au planificat încă zilele libere din acest an. La o privire mai atentă, identificăm un procent de 7% dintre români care intenționează să se bucure de vacanța de vară atât în țară, cât și în străinătate.

Utilizatorii fintech și-au manifestat într-o măsură semnificativ mai mare intenția de a-și petrece vacanțele în străinătate (33%),dar și dorința de a se bucura atât de destinații interne, cât și externe pe parcursul acestei veri (10%).

Dacă ne referim la numărul zilelor pe care plănuiesc să le petreacă în vacanța de vară, 6 din 10 români au menționat o perioadă medie de până la o săptămână. Durata vacanței este mai mare în rândul utilizatorilor fintech care tind să-și petreacă mai mult de 9 zile în vacanță (31%), comparativ cu non-utilizatorii de aplicații și soluții financiare bazate pe tehnologie (21%).

Oamenii preferă să meargă în vacanță și să creeze noi amintiri împreună cu prietenii sau cu membrii familiei lor (77%). În acest sens, utilizatorii fintech sunt mai înclinați să-și petreacă vacanțele de vară cu mai mult de 4 persoane (34,5%), în timp ce 76% dintre non-utilizatori declară că își vor petrece concediul cu cel mult 3 persoane.

Planificarea bugetului și managementul cheltuielilor

Chiar dacă românii intenționează să aloce în medie un buget de 2.894 RON/ 586 EURO pentru vacanță, la o privire mai atentă se poate observa că majoritatea respondenților tind să subestimeze suma pe care o vor cheltui în concediu. Astfel că, suma totală declarată pentru întreaga vacanță este mai mică decât suma elementelor bugetului (cazare, transport, mâncare, divertisment) cu aproximativ 30% (3651 RON/ 739 EURO).

Per total, 39% din buget va fi alocat pentru cazare, 27% pentru mâncare, iar restul sumei se va împărți intre transport (17%) și activități de divertisment (17%).

Respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani sunt planificatori mai buni, aceasta fiind singura categorie de vârstă care a estimat cu exactitate suma de bani pe care o vor cheltui în vacanță. De asemenea, aceștia preferă să cheltuiască cu până la 26% mai mult pe activități de divertisment, în comparație cu restul eșantionului.

 

Utilizatorii fintech sunt mai relaxați din punct de vedere financiar

În general, românii preferă să își planifice și să își organizeze bugetul din timp pentru următoarea vacanță. Potrivit studiului, majoritatea respondenților intenționează să facă rezervările pentru vacanțele de vară online (47%) pe site-uri de profil precum Booking, Airbnb sau folosind alte soluții digitale integrate în aplicații, precum Revolut Sejururi. Aceste instrumente online sunt preferate într-o măsură semnificativ mai mare de utilizatorii fintech (52%) decât de non-utilizatori (42%). 

În ceea ce privește mijloacele prin intermediul cărora sunt obținute fondurile necesare pentru concediu, cele mai frecvente comportamente întâlnite în rândul românilor sunt de a economisi bani din timp (73%) sau de a folosi bani din salariul lunar (36%).

Datele ne arată că utilizatorii fintech se simt mai confortabil să folosească banii câștigați din salariul lunar pentru vacanța viitoare (38%) în comparație cu non-utilizatorii (35%) și, de asemenea, sunt mai deschiși către soluții financiare moderne precum credite/împrumuturi pentru vacanțe (9%) în comparație cu non-utilizatori (4,5%).

Întrucât contextul economic actual este, încă, unul imprevizibil, 43% dintre respondenți consideră că inflația le va afecta în mare măsură planurile de vacanță. Dacă ne îndreptăm atenția către utilizatorii fintech, observăm că aceștia sunt mai puțin preocupați de creșterea inflației și de impactul acesteia asupra bugetelor lor de vacanță (28%) în comparație cu non-utilizatorii (22%).

Profilul clientului fintech

Utilizatorii fintech se diferențiază prin înclinația spre a folosi soluții digitale de gestionare a banilor, inclusiv pentru a realiza investiții. Ei cred, de asemenea, că toți copiii ar trebui să aibă acces la un card înainte de vârsta de 14 ani. Din punct de vedere demografic, au mai degrabă sub 45 de ani, sunt în mai mare măsură bărbați, fie căsătoriți, fie într-un parteneriat civil și au locuri de muncă cu venituri mai mari decât non-utilizatorii (antreprenor, manager sau expert– locuri de muncă pentru cei cu studii superioare).

Gabriela Simion, Director General al filialei Revolut din România:
„încântați să asistăm la modul în care Revolut a contribuit, prin caracteristicile și funcționalitățile sale, la crearea unui nou profil de consumator, în domeniul industriei financiare. Clienții noștri sunt călători digitali, aflați în căutarea unor experiențe unice. Le place libertatea de a-și petrece timpul liber în compania altora, de a-și lărgi orizontul, de a descoperi locuri noi, oameni noi, culturi și medii de viață diferite. Și fac acest lucru fără nicio grijă legată de bani – fie că e vorba de numerar, de un card în mai multe valute, de cursul schimbului valutar – sau de cazare, notele de plată de la restaurante sau de programul de zbor. Sunt conștienți de gama largă de servicii pe care le oferă Revolut și se bazează întotdeauna pe tehnologie și pe funcționalitățile bine testate ce sunt disponibile în super-aplicația noastră financiară pentru planificarea în detaliu a vacanțelor. Așadar, nu avem niciun motiv să fim surprinși că Revolut are o comunitate atât de largă și loială în România, ce depășește pragul de 2 milioane de clienți”.

Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research: 
„Utilizatorii fintech sunt într-o continuă căutare a evoluției, dezvoltării, flexibilității și libertății. Soluțiile financiare moderne și digitale îi fac să se simtă în ton și în control cu actualitatea, reprezentând în același timp o sursă constantă de îmbunătățire a calității vieții. Ne putem referi la utilizatorii fintech ca la niște Exploratori care caută în mod activ dezvoltare, atât în sfera personală, cât și în cea profesională a vieții, fintech-ul fiind un instrument ce le facilitează aceste scopuri. De asemenea, am observat că aceștia manifestă un comportament de trendsetter, călătoresc mai mult în străinătate, caută constant experiențe noi și sunt mai informați cu privire la cele mai noi modalități de gestionare a finanțelor”.

---

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 24-28.06.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1256 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare pentru targetul general este +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.

Marinela Ardelean, expert în vinuri și băuturi distilate recunoscută la nivel internațional, organizator de evenimente în lumea vinului, femeie de afaceri și autoare de cărți vorbește într-un interviu exclusiv pentru FoodBiz, despre vinul românesc și potențialul pe care acesta îl are. Cu aproape 500 de producători și 38 de soiuri autohtone, România demonstrează nu doar că există, ci și că reprezintă un furnizor interesant pentru importatori.

„În 2021, România se afla pe locul 3 în emisfera nordică, din punctul de vedere al creșterii producției de vin față de anul 2020, ceea ce încurajează, ajută și demonstrează că avem cantitate semnificativă de vinuri bune, nu doar că existăm. Pe de o parte este interesant pentru importatori, iar pe de altă parte se justifică acțiunile pe care le facem în afara țării. Avem diversitate, 38 de soiuri autohtone vinificate pe teritoriul României și avem aproape 500 de producători. Avem o platformă prin care putem oferi nu doar prestigiu și glorie, dar și recunoaștere internațională”, a declarat Marinela Ardelean, fondatoarea Wines of Romania.

Ardelean este implicată în multe proiecte, de la festivalul Ro-Wine, #deschidemvinulromânesc, platforma și aplicația Wines of Romania, participând la numeroase evenimente naționale și internaționale, însă de departe proiectul de suflet este „Deschidem Vinul Românesc”, program care ajută la promovarea vinurilor românești în România și peste hotare, dedicat atât producătorilor mari, cât mai ales celor mici și mijlocii.

„Primul proiect de suflet a fost «Deschidem Vinul Românesc», un programul național al cărui ambasador sunt, dezvoltat de Carrefour România și care a reușit să reunească și să ofere în egală măsură oportunități producătorilor mici, mijlocii, dar și celor mari. Sunt trei piloni în cadrul acestui program: Exclusiv, Regional și Premium. În cel Exclusiv se găsesc doar etichete care provin de la producători consacrați iar vinurile sunt prezente doar în Carrefour. De asemenea, pilonul Regional, unde sunt producători mici și mijloci care au șansa de a fi nu doar comercializați prin intermediul Carrefour, ci și promovați, comunicați și făcuți vizibil. Nu în ultimul rând, este vorba și de vinuri care sunt disponibile în mod deosebit în restaurante și în magazine specializate și care  se află în pilonul Premium.
Am avut o creștere de vânzări de peste 60% în anul 2021, față de anul 2020. Iar pentru producătorii mici și mijloci regionali am înregistrat o majorare totală a vânzărilor de 120%, ceea ce reprezintă o creștere incredibilă mai ales în perioada de pandemie”, a adăugat Marinela Ardelean.

Editor: Alexandra Băncilă

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Autoritățile locale au la dispoziție peste 260 milioane de euro pentru a rezolva, rapid, problema gunoaielor. Banii vin din PNRR și de la bugetul de stat, și vor putea fi accesați din această vară. Pentru primarii din România, acesta se anunță a fi unul dintre testele de competență din actualul mandat. Câți dintre edilii locali vor reuși să atragă fondurile europene rămâne o întrebare pentru moment fără răspuns, arată o analiză Frames & Best Tools.

Potrivit datelor Eurostat, România se află, în acest moment, pe unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul dezvoltare sustenabilă. Doar Bulgaria stă mai prost decât noi, în timp ce alte țări din regiune, precum Ungaria sau Polonia au făcut pași semnificativi și decisivi către viitor.

Statisticile arată că România este, printre altele, codașă în Europa la capitolul gestionării deșeurilor. Gradul de reciclare în țara noastră este în prezent de numai 11%, în condițiile în care media europeană este de 45%.

Și asta în condițiile în care, în țara noastră, sunt gestionate anual peste 214 milioane de tone de deșeuri, cu 42 de  milioane de tone mai mult decât în 2015. Suntem pe locul 3 în UE la acest capitol, după Germania și Franța.

Vedem, din păcate, gunoaie aruncate peste tot, la marginea localităților, în jurul blocurilor, pe terenurile virane.

Potrivit analiștilor, firmele de salubrizare reușesc cu greu să facă față cantităților tot mai mari de gunoaie ce se adună în marile orașe. Sunt probleme logistice, infrastructura este depășită de creșterea numărului locuitorilor urmare a dezvoltării imobiliare mai ales în marile orașe.

Colectarea selectivă a gunoaielor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale)  a rămas, din păcate, la nivel de deziderat.

Începând din această vară, însă, lucrurile se pot schimba semnificativ. Autoritățile locale au la dispoziție, în premieră, o linie de finanțare de 260,13 milioane de euro, bani din PNRR și de la bugetul de stat, arată analiza Frames & Best Tools.

În baza apelului de proiecte PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, primarii pot accesa bani gratuiți pentru a rezolva problema deșeurilor prin instalarea unor „insule ecologice digitalizate” – adică puncte de colectare a deșeurilor la nivelul comunităților, cum sunt platformele subterane, semiîngropate sau supraterane.

Planurile autorităților vizează dezvoltarea treptată, până în 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor.

Ce sunt insulele ecologice?

Ne-am obișnuit, din păcate, să vedem în marile orașe tomberoane de gunoi pline, cu deșeuri pestilențiale care dau pe afară. Mizerie, șobolani, mirosuri grele, focare de infecție.

Insulele ecologice pe care UE vrea să le finanțeze și să le implementeze în orașele românești sunt, în fapt, niște platforme subterane, containere semiingropate sau sistemele supraterane de colectare selectivă a deșeurilor.

Acestea sunt realizate din materiale solide și sunt etanșe, astfel că nu pot fi vandalizate, iar mirosurile neplăcute sunt izolate.

Insulele ecologice digitalizate sunt ideale pentru colectarea de deșeuri de hârtie și carton, plastic, deșeuri metalice, sticlă, deșeuri biodegradabile și deșeuri reziduale.

Potrivit datelor din Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, localitățile de până în 20.000 de locuitori pot accesa pentru instalarea a 25 de astfel de instalații, iar cele care au peste 200.000 de locuitori pot obține până la 300 de astfel de insule de colectare a deșeurilor.

„Cu cât numărul locuitorilor e mai mare, cu atât numărul centrelor de colectare finanțate gratuit din PNRR poate fi mai mare. Fiecare insulă are un cost unitar de cel mult 14.550 euro, fără TVA. E o oportunitate fără precedent pentru primari pentru a rezolva, din bani europeni, problema gestiunii gunoaielor”, afirmă Ștefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company, companie specializată în dezvoltarea conceptului „Smart City” în contextul gestionării deșeurilor.

Pentru a beneficia de banii europeni, autoritățile trebuie să pună la dispoziție terenurile și să asigure instalarea și operarea acestor facilități.

Prin astfel de proiecte integrate, România își poate respecta, astfel, până în 2025, atingerea țintei de 55%pentru reciclarea deșeurilor municipale.

„Proiectul cu finanțare PNRR vine să rezolve două probleme. Pe de o parte rezolvă problema colectării selective a deșeurilor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale), iar pe de altă parte reduce costurile cu curățenia localităților”, spune Florin Vulpe, expertul companiei Best Tools în soluții pentru managementul deșeurilor.

„Sunt multe orașe care au încercat și chiar au reușit să implementeze soluții de selectare a deșeurilor dar, din păcate, la nivel național ideea de colectare selectivă, de stimulare a economiei circulare în general, este încă doar o soluție abstractă. În condițiile în care bugetele locale se află sub presiunea costurilor generate de inflație, banii europeni reprezintă singura soluție viabilă pentru a înființa această infrastructură ecologică”, a mai spus expertul.

Datele statistice de la Eurostat arată că, în prezent, românii din mediul urban generează în jur de 287 de kg de gunoi/cap de locuitor, în condițiile în care media UE este de 505 Kg.

Stăm destul de bine la acest capitol, însă la altele suntem la coada clasamentului.

Datele Oficiului European de Statistică arată, de exemplu, că din totalul de 2,6 miliarde de tone de deșeuri realizate anual la nivel european, România se află pe locul 3 în UE, cu 214 milioane de tone.

Suntem depășiți doar de Germania (405 mil.tone) și Franța (343 mil.tone). Marea Britanie, cu 282 milioane tone, ar fi de asemenea în fața noastră, dar nu mai face parte din UE.

În ceea ce privește reciclarea și compostarea gunoiului, România este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%. Pe ansamblu, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc  în timp ce media europeană este de 24%.

„Statisticile ne oferă un răspuns concret la imaginile tot mai des întâlnite cu munții de gunoaie care cresc tot mai mult în zona marilor orașe. În condițiile în care reciclăm insuficient, soluțiile sunt puține, iar îngroparea gunoiului sau chiar arderea acestuia reprezintă, din păcate, soluțiile cele mai des folosite, cu efect direct în nivelul de poluare în creștere din România”, a mai declarat Florin Vulpe.

PNRR, extremă urgență

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) și soluții concrete (gropi de gunoi ecologice, instalații specializate, platforme de management a deșeurilor etc), cu o finanțare de 1,2 miliarde de euro.

Dincolo de insulele ecologice, PNRR vizează înființarea a cel puțin 15 centre integrate de colectare a deșeurilor, la nivelul marilor orașe, unde se va asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări).

Planul se mai referă la înființarea a 26 de instalații de reciclare a deșeurilor și a cel puțin 254 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile.

Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, dacă sunt respectate, duc la o economie circulară funcțională și eficientă.

Într-o economie circulară, deșeurile sunt extrem de valoroase, un procent important dintre acestea fiind reutilizate. Aceasta are bazele în colectarea selectivă de la nivelul cetățenilor și include toate sistemele de procesare și reciclare de pe piață. Scopul final este de a reduce cantitatea de deșeuri nereciclabile și conservarea resurselor naturale ale planetei.

„Vom reuși să atragem banii europeni măcar pe această componentă, a gestionării deșeurilor? E o misiune posibilă dacă primarii, autoritățile locale se mobilizează și se pregătesc pentru atragerea acestor bani. E un adevărat test de competență pentru administrația locală”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

„Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B prevede foarte clar ce condiții trebuie urmate de primării, iar finanțarea trebuie derulată rapid, în conformitate cu angajamentele asumate prin PNRR. Avem banii europeni, avem firmele specializate în dezvoltarea acestor proiecte, e doar nevoie de voință politică și de un focus al specialiștilor din administrațiile locale pe acest proiect. E un nou exemplu de cum putem atrage rapid și eficient banii europeni”, a mai spus acesta.

Dincolo de atragerea banilor europeni, autoritățile și-au asumat și adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară (Trimestrul III 2022). În cadrul acesteia, una dintre măsurile esențiale o reprezintă pachetul de acte normative privind gestionarea deșeurilor municipale.

„Toamna lui 2022 ar trebui să aducă primele contracte de implementare a proiectelor de gestionare a deșeurilor cu ajutorul fondurilor din PNRR. Este un moment semnificativ, un moment care poate fi punctul T-zero de la care să pornim și să implementăm proiectul ,,România curată’’, o țară în care să trăim într-un mediu fără poluare, cu ape, câmpuri și localități curate, fără deșeuri la tot pasul”, a mai declarat Ștefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company.

Colectarea gunoaielor, un business profitabil

În prezent, potrivit datelor Frames, în România activează peste 1000 de companii în sectorul colectării deșeurilor (COD CAEN 3811,3812), un număr dublu față de acum 10 ani.  Afacerile acestora au crescut spectaculos în acest interval, de la 1,51 mld.lei în 2011 la 4,99 miliarde de lei în 2021.

Și profitabilitatea business-ului a avansat semnificativ, de la 94,3 milioane lei la 480,5 milioane lei.

În sectorul colectării deșeurilor activau, anul trecut, 1098 firme cu 27.827 de angajați, în creștere cu aproape 10.000 față de acum 10 ani.

Cele mai mari firme din acest domeniu erau, anul trecut, în funcție de cifra de afaceri, SUPERCOM, RETIM ECOLOGIC SERVICE, POLARIS M HOLDING ȘI URBAN SA, toate cu încasări între 160 și 300 milioane de lei în 2021.

Analiza Frames & Best Tools a fost realizată pe baza declarațiilor financiare depuse de firmele active la Ministerul Finanțelor și a informațiilor oferite de Registrul Comerțului.