Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României cu o valoare de 60,7 milioane EUR (300 milioane RON) pentru sprijinirea întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri și persoane în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Schema a fost aprobată ca parte a Cadrului temporar de criză privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), în care se recunoaște faptul că economia UE se confruntă cu perturbări grave.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: Prin această schemă de ajutoare cu o valoare de 60,7 milioane EUR, România va sprijini sectorul transportului rutier, care este grav afectat de creșterea prețurilor combustibililor pe fundalul crizei geopolitice actuale și al sancțiunilor adoptate ca răspuns la aceasta. Această schemă este o măsură importantă, menită să atenueze impactul economic al războiului purtat de Putin împotriva Ucrainei. Continuăm să ne afirmăm sprijinul față de Ucraina și de poporul său și, în același timp, continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a ne asigura că măsurile naționale de sprijin pot fi puse în aplicare în timp util, în mod coordonat și eficace și că sunt protejate, totodată, condițiile de concurență echitabile pe piața unică.

Măsura adoptată de România

România a notificat Comisiei o schemă de ajutoare cu o valoare de 60,7 milioane EUR (300 milioane RON) pentru sprijinirea întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri și persoane în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Scopul schemei este de a oferi sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor afectate de creșterea prețurilor combustibililor pe fundalul crizei geopolitice actuale și al sancțiunilor care au fost adoptate ca răspuns la aceasta, asigurând în același timp circulația neîntreruptă a mărfurilor și a persoanelor pe cale rutieră.

Măsura va fi accesibilă pentru toate întreprinderi, indiferent de mărime, care își desfășoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri și persoane, care dețin o licență comunitară valabilă și care sunt afectate de criza actuală.

În cadrul schemei, beneficiarii vor avea dreptul să primească ajutoare sub formă de granturi directe ce vor avea o valoare limitată.

Comisia a constatat că schema de ajutoare a României îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, ajutorul (i) nu va depăși 400 000 EUR per întreprindere și (ii) se va acorda până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză.

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

La 23 martie 2022, Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de criză privind ajutoarele de stat, menit să le permită statelor membre să profite de flexibilitatea oferită de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Cadrul temporar de criză prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:

• scheme de ajutor cu o valoare limitată, acordate sub orice formă, respectiv cu o valoare de până la 35 000 EUR pentru întreprinderile afectate de criză care își desfășoară activitatea în sectoarele agriculturii, pescuitului și acvaculturii și scheme de ajutor cu o valoare de până la 400 000 EUR per întreprindere, pentru întreprinderile afectate de criză care își desfășoară activitatea în oricare din celelalte sectoare;
• sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate și
• ajutor prin care să se ofere compensații întreprinderilor pentru prețurile ridicate la energie. Ajutorul, care poate fi acordat sub orice formă, va oferi compensații parțiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterii excepționale a prețului gazului și al energiei electrice. Ajutorul total per beneficiar nu poate depăși 30 % din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane EUR, în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activității sale economice.  Prin urmare, pentru utilizatorii mari consumatori de energie, intensitățile ajutoarelor sunt mai mari, iar statele membre pot acorda ajutoare care depășesc aceste plafoane, până la 25 milioane EUR, iar întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele și subsectoarele afectate în mod deosebit, până la 50 de milioane EUR.

Entitățile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancțiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

Cadrul temporar de criză include o serie de garanții:

• O metodologie proporțională, conform căreia ar trebui să existe o corelație între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor și amploarea activității lor economice și gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei;
• Condiții de eligibilitate, de exemplu definirea marilor consumatori de energie drept întreprinderi pentru care achiziționarea de produse energetice reprezintă cel puțin 3 % din valoarea lor de producție; și
• Cerințe în materie de durabilitate. Statele membre sunt invitate să aibă în vedere stabilirea, în mod nediscriminatoriu, a unor cerințe legate de protecția mediului sau de securitatea aprovizionării atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile suplimentare cauzate de prețurile excepțional de ridicate la gaz și energie electrică.

Cadrul temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata cadrului temporar de criză va trebui prelungită. Mai mult, pe durata aplicării cadrului, Comisia va monitoriza constant conținutul și domeniul de aplicare al acestuia în lumina evoluțiilor de pe piețele energiei și de pe alte piețe ale factorilor de producție, precum și din perspectiva situației economice generale.

Cadrul temporar de criză adoptat astăzi completează numeroasele posibilități oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat.  De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ofere ajutor întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidități și care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale, cum sunt cele provocate de criza actuală.

În plus, la 19 martie 2020, Comisia a adoptat un cadru temporar în contextul izbucnirii epidemiei de COVID-19. Cadrul temporar în contextul epidemiei de COVID-19 a fost modificat în cursul anului 2020 la 3 aprilie, la 8 mai, la 29 iunie și la 13 octombrie, iar în cursul anului 2021 la 28 ianuarie și la 18 noiembrie.

Versiunea neconfidențială a deciziei (cu numărul de caz SA.103249) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

Mai multe informații privind cadrul temporar de criză și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al invaziei Ucrainei de către Rusia pot fi găsite aici

Primele șase luni ale acestui an au marcat creșteri exponențiale pe aproape toate palierele pentru eJobs România. Poziția de lider al pieței locale de recrutare online a fost consolidată nu doar de numărul mare de joburi postate de către angajatori, ci și de volumul de companii nou intrate în platformă și de vânzările generate.

„A fost cel mai bun semestru din istoria eJobs și se prefigurează că 2022 va fi cel mai bun an de până acum. Aproximativ 250.000 de joburi noi au fost postate în platformă din ianuarie, numărul de clienți noi a crescut cu 14% vs S1 2021, iar încasările au înregistrat un avans de 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dacă facem însă comparația cu 2019, un an mult mai apropiat, ca dinamică, de 2022 decât anii de pandemie, am avut un plus de aproape 70%”, spune Bogdan Badea (foto), CEO eJobs România.

Reintrarea companiilor într-un ritm de activitate similar anilor 2018 și 2019 a dus la o creștere imediată și neașteptat de mare a numărului de locuri de muncă disponibile în piață. Astfel, au fost postate cu 50% mai multe joburi față de primele șase luni ale anului trecut și cu aproape 10% mai mult față de 2019. Domeniile în care s-a resimțit cel mai mult nevoia de personal au fost retailul, serviciile, industria alimentară, turism, transport / logistică, call center / BPO și IT / Telecom. „Timp de doi ani de zile am văzut încercări fragile ale angajatorilor din turism și horeca de a rămâne vizibili în ochii candidaților. Chiar și transporturile au fost afectate de pandemie. Însă avântul pe care l-au luat aceste domenii în 2022 este cu adevărat spectaculos și iată că le revedem în topul celor mai mari angajatori din economie”, subliniază Bogdan Badea.

Primul semestru al anului a venit cu o schimbare și în ceea ce privește distribuția portofoliului de joburi, fiind marcat cel mai înalt prag atins vreodată de pozițiile remote – 8,1% din numărul total de locuri de muncă nou postate, comparativ cu 5% în 2021 și doar 0,9% în 2019. „Scade, în schimb, față de 2019, numărul de oportunități pentru cei care vor să lucreze în afara țării – de la 12,6% la 7,8% (procent egal cu cel din 2021). Este doar o scădere temporară pentru că ne așteptăm ca, până la finalul anului, angajatorii din străinătate să fie din nou în căutare de candidați români”, explică Bogdan Badea.

Aplicările sunt singurul segment care nu a punctat creșteri, situație explicabilă prin faptul că piața a revenit într-un punct în care există o disproporție între nevoia de personal și numărul de candidați disponibili. Cu 5,1 milioane de aplicări de la începutul anului și până acum, se observă o scădere de aproximativ 30% față de anul trecut a interesului candidaților pentru un job nou. Numărul este, totuși, cu 10% mai mare comparativ cu S1 2019. Apare însă un record istoric în zona aplicărilor atunci vorbim despre joburile remote, care însumează 12% din totalul de aplicări (vs 10% în 2021 și doar 1,3% în 2019). 

Cele mai căutate domenii în prima jumătate a anului au fost retail, call center / BPO, servicii, IT / telecom, banking și servicii financiare, transporturi / logistică, industria alimentară și turism. Aproape jumătate dintre aplicări au venit din partea candidaților cu vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, urmați de cei aflați la început de carieră (18-24 de ani), cei între 36 și 45 de ani și cei de peste 45 de ani.

Un alt aspect foarte interesant este legat de tipul de joburi la care aplică. „Da, candidații sunt mult mai greu de atras acum, au nevoie de argumente foarte convingătoare pentru a face schimbarea de job, în special când vorbim despre specialiști, însă îi vedem mai pregătiți decât oricând pentru a funcționa la turație maximă, iar interesul lor pentru joburi full time în detrimentul celor part time sau sezoniere este la maximumul ultimilor ani”, declară Bogdan Badea.

În acest moment, peste 37.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro. 

        După negocieri care au durat mai bine de jumătate de an, Spartan, lanțul de restaurante fondat de cunoscutul om de afaceri Ștefan Mandachi, a încheiat înțelegerea pentru preluarea a cinci dintre locațiile Taksim din București. Discuțiile dintre cele două companii s-au încheiat în primăvara acestui an, ajungându-se la un acord de 1 milion de euro. 

        Spartan a reușit, în urma negocierilor purtate, să obțină mai mult de jumătate dintre locații și este în negocieri avansate pentru a le prelua și pe ultimele trei. 

        „Suntem extrem de încântați să anunțăm că, după lungi negocieri purtate în ultima jumătate de an, Spartan a încheiat înțelegerea pentru a-și adăuga în portofoliu cinci noi restaurante. Le mulțumesc colegilor mei și întregii echipe Spartan pentru munca depusă în aceste luni! De asemenea, doresc să le mulțumesc și reprezentanților Taksim, pentru profesionalismul lor și pentru modul în care au tratat aceste negocieri – cu seriozitate și cu promptitudine. Spartan este deja în negocieri avansate și pentru celelalte trei locații din București, discuțiile apropiindu-se și aici de final”, a declarat Ștefan Mandachi, fondatorul Spartan. 

        Cele cinci locații pentru care s-a ajuns deja la o înțelegere sunt cele din Sun Plaza, Auchan Titan, București Mall Vitan, Băneasa Shopping City și Promenada Mall.  

        Pe lângă spațiile închiriate, Spartan a preluat și toate utilajele, precum și o parte dintre echipamentele existente. 

        În ceea ce privește personalul angajat în locațiile care au fost preluate de Spartan, compania și-a dorit ca toți cei care vor să continue să lucreze să o poată face, tocmai de aceea i-a primit și i-a integrat în noua echipă pe toți angajații care și-au exprimat dorința de a continua în noua formulă. De asemenea, pentru a veni în sprijinul lor, Spartan a oferit întregului personal un training specializat, precum și un plan de dezvoltare în cadrul companiei. 

        „Înțelegem impactul pe care această schimbare o are pentru angajați, așa că tot ce ne-am dorit a fost să îi asigurăm că fiecare dintre ei are un loc în echipa noastră și că îi primim cu brațele deschise. Am fost alături de ei pe tot parcursul negocierilor și continuăm să le fim alături, pentru a face această tranziție cât mai ușoară”, a mai spus Ștefan Mandachi, fondatorul Spartan. 

        Recent, Ștefan Mandachi a declarat că are în plan expansiunea Spartan și extinderea în țară și în străinătate, având ca obiectiv pentru anul 2022 să ajungă la 100 de restaurante deschise pe teritoriul României. Spartan este prezent deja și pe piața de fast food din Europa, în Austria, iar în prezent se pregătește lansarea din Spania. 

        Lanțul de restaurante Spartan a fost fondat în 2012 și face parte din grupul Strong MND Corporation SRL, împreună cu Mandachi Hotel & Spa, Mandachi Business Center și francizele: Mefi Café, sala de fitness Bum Bum Box, Concept SPA BioTransylvania, Restaurant Don Stefano, Centru de evenimente Magnificus și restaurantele cu specific grecesc Hercule.

PeliPartners a asistat Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) în contestarea amenzii aplicate de Consiliul Concurenței prin decizia de sancționare emisă în 2018, în cadrul căreia autoritatea a reținut participarea asociației în calitate de facilitator al unei presupuse practici anticoncurențiale de majorare a tarifelor RCA.

PeliPartners a obținut în martie 2021 anularea în parte de către Curtea de Apel București a deciziei de sancționare, instanța de fond stabilind că nu a existat intenția UNSAR de a contribui la o pretinsă acțiune concertată a membrilor săi.

Deși Consiliul Concurenței a formulat recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat raționamentul Curții de Apel București, respingând cererea autorității ca nefondată.

„Hotârârile instanțelor în acest dosar sunt extrem de importante, validând faptul că organizarea de întâlniri între membri sau între membri și autoritățile de reglementare reprezintă o activitate complet legitimă a oricărei asociații de întreprinderi care își propune să susțină interesele membrilor și ale pieței pe care activează. Mai mult decât atât,  acestea confirmă faptul că simplul rol administrativ și de secretariat al unei asociații profesionale reprezintă o activitate legitimă, care nu poate fi încadrată ca facilitare a unei presupuse practici anticoncurențiale”, a explicat Carmen Peli.

Echipa PeliPartners a fost coordonată de Carmen Peli (Partner) și i-a inclus pe Oana Bucșa (Senior Associate) și Veronica Bulmez (Associate). 

În 2018, Consiliul Concurenţei a sancţionat UNSAR și nouă asigurători RCA cu amenzi totale în valoare de aproximativ 53 milioane euro pentru încălcarea legislației printr-o presupusă coordonare a comportamentelor pe piaţă în vederea majorării tarifelor la asigurările obligatorii de răspundere civilă (RCA).

Consiliul Concurenței constata în 2018 că UNSAR a înlesnit colaborarea între cele nouă companii de asigurare, acuzație respinsă definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Anularea amenzii confirmă faptul că UNSAR a avut o conduită legitimă și că este un partener de încredere pentru companii și autoritățile statului.

În perioada 22-24 iunie 2022 USH Pro Business și ecosistemul de clustere din care face parte (Danube Engineering Hub, Danube Furniture Cluster, Bio Concept Valea Prahovei, Bio Danubius și Romanian Textile Concept)  a participat la Conferința Internațională a Clusterelor ce a avut loc la Cluj-Napoca. Evenimentul de talie internațională a constat în sesiuni tematice, workshop-uri, brokeraje B2B/C2C în jurul temei centrale: „Sustainable Business Performance”. Sub egida platformei europene a clusterelor ECCP (European Cluster Collaboration Platform) a avut loc loc prima ediție a evenimentului „C2Lab” de regândire în contextul tranziției verzi și digitale, a transformării industriale și a lanțurilor globale.

În cadrul evenimentelor a avut loc și Adunarea Generală a CLUSTERO (Asociația Clusterelor din România), principala platformă de cooperare, schimb de informații și sprijin pentru dezvoltarea peisajului național al clusterelor unde Danube Furniture Cluster a fost admis ca membru. Invitatul special a fost Antonio Novo, Președintele Alianței Europene a Clusterelor (ECA).

„Am participat la un eveniment în premieră destinat  proceselor de co-creare și identificare, prin capacitatea de inovare a clusterelor și membrilor săi, a unor soluții viabile adresate proceselor disruptive ale lanțurilor globale și europene, și de recreare a unor noi tipuri de legături de afaceri aliniate la marile provocări geo-politice, de securitate și de combatere a schimbărilor climatice cu care se confruntă mediul de afaceri din România și din Europa. Ne vom implica în mai multe zone tematice unde avem expertiză cum sunt agro-ecologia, designul și schimbările climatice, energia verde, zona manufacturieră, digitalizarea, abordarea holistică a sănătății umane, adică domenii unde clusterele USH Pro Business sunt active ” a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business.

„Inițiativa Comisiei Europene este remarcabilă și felicităm organizatorii, respectiv asociația Clustero și consorțiul clusterelor din zona de Nord-Vest. Consorțiul nostru de clustere Wallachia Hub, care acoperă în special Muntenia și alte regiuni din sudul țării, și-a adus contribuția la atelierele de lucru și se va implica în proiecte europene valoroase discutate cu acest prilej” a declarat prof. univ. dr. Irina Gabriela Rădulescu, manager al clusterului Danube Egineering Hub, care asigură secretariatul consorțiului de clustere Wallachia Hub.

Operatorii de Transport și Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite  schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina și statele vecine. Acest proces  urmează sincronizării cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie  2022, și a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022. Aceste  realizări au fost obținute în urma unor eforturi intense din partea tuturor OTS-urilor din Europa,  în special ale Ukrenergo și ale operatorilor din statele învecinate. 

Schimburile comerciale de energie electrică cu Ucraina/Republica Moldova sunt planificate să  înceapă pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina și România.  Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina Ungaria și Moldova-România) va urma ulterior, după definitivarea aspectelor legate de regulile  de licitație. Capacitatea comercială totală va fi limitată în primă fază la 100 MW, iar după  această etapă inițială, este de așteptat ca valorile comercializate să crească treptat, în urma  unei evaluări lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilității și securității sistemului  energetic. 

Această realizare reprezintă pas suplimentar, atinsă la mai puțin de patru luni de la  sincronizarea de urgență a sistemelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană și,  în plus, demonstrează angajamentul puternic al operatorilor de transport și sistem europeni  față de Ukrenergo (Operatorul de Transport și Sistem din Ucraina) și Moldelectrica (Operatorul  de Transport și Sistem din Republica Moldova). Apreciem că în perioada imediat următoare,  se va finaliza și procesul de armonizare a detaliilor tehnice și comerciale privind schimburile  între România și Republica Moldova.