OLX: 2021 a fost cel mai bun an al pieței de recrutare online

0

Conform unui raport realizat de OLX peste 740.000 de anunțuri de angajare au fost postate pe platformă în 2021 și au existat mai mult de 6.000.000 de contactări din partea aplicanților, lucrătorii din producție și logistică ajungând să fie cei mai căutați angajați în 2021.

  • 2021: Numărul total de angajați din România a crescut cu circa 77.000 de noi salariați, potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică;
    Cea de-a 5-a ediție a Indexului locurilor de muncă arată că la nivel național numărul anunțurilor de angajare pe OLX a crescut cu 37%, comparativ cu 2020, înregistrându-se peste 740.000 de oferte de recrutare;
  • Categoria „Lucrători producție – Depozit – Logistică” trece pe primul loc în topul domeniilor cu cele mai multe locuri de muncă disponibile pe OLX: peste 151.000 de oferte de muncă (+112% vs 2020);
  • Iulie 2021: cifră record pentru anunțurile de angajare (peste 76.500);
  • București, Brașov, Cluj, Constanța și Iași rămân polii de recrutare din România;
  • Peste 15.800 de oferte de muncă pentru refugiații ucraineni, în 2022 

Peste 2,85 milioane de români și-au căutat în 2021 un loc de muncă pe OLX, liderul pieței locale de anunțuri generaliste și unul dintre cele mai vizitate site-uri din România.

2021 este anul în care piața forței de muncă și-a revenit treptat, în urma dezechilibrului puternic resimțit începând cu declanșarea pandemiei de coronavirus, care a afectat economiile din întreaga lume. Astfel, cu mai multă claritate și predictibilitate în business, angajatorii au reluat o parte din planurile pe care le-au amânat odată cu debutul pandemiei, iar printre acestea s-au numărat și planurile de recrutare, derulate pentru acoperirea posturilor vacante sau a celor nou create. Toate acestea se reflectă și în numărul total de angajați din România, care a crescut cu circa 77.000 de noi salariați, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Actuala ediție a Indexului locurilor de muncă demonstrează, de asemenea, că numărul de locuri de muncă a crescut în ritm alert în 2021. Cu toate că acest sector a avut un start mai lent în primele două luni din 2021, începând cu luna martie au urmat creșteri importante: la nivel național, numărul anunțurilor de angajare pe OLX a crescut cu 37%, comparativ cu 2020, la peste 740.000 de oferte de recrutare. 

Piața muncii a dat semne îmbucurătoare de revenire în 2021, iar acest lucru s-a datorat, în primul rând, volumelor mari de locuri de muncă scoase pe piață de angajatori, volume care s-au apropiat de nivelurile de dinainte de pandemie. Cu multe joburi pe piață, un apetit crescut pentru așa-numiții angajați blue collar, mai multă deschidere din partea angajatorilor, dar și un nivel crescut de selectivitate din partea candidaților, piața muncii din România s-a caracterizat anul trecut prin efervescență și reziliență. 

Revenirea economică traversată de România a atras mai mulți angajatori către piața de recrutare, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a ofertelor de muncă, în toate sectoarele de activitate. Angajatorii au revenit puternic în 2021, mai ales în a doua jumătate a anului, punând la bătaie mai multe locuri de muncă, pe platforma OLX. Putem afirma fără nicio ezitare că 2021 a fost cel mai bun an al pieței de recrutare online, atât din punct de vedere al investițiilor companiilor în dezvoltarea tool-urilor de recrutare și al atenției acordate calității procesului de angajare, cât și al bugetelor disponibile, înregistrându-se creșteri de până la 50% comparativ cu perioada pre-pandemică.”, susține Theodor Filoș, Business Manager OLX.

Mai mult, datele OLX aduc în prim-plan câteva tendințe importante privind recrutarea online: spre deosebire de anii trecuți, deși companiile au efectuat mai multe angajări în 2021, interesul românilor pentru un loc de muncă a fost ceva mai scăzut (-5%); pe de altă parte, candidații au fost mai hotărâți și astfel timpul mediu de ocupare a unui loc de muncă a scăzut cu 5 zile (comparativ cu 2020); chiar dacă blue collar rămâne segmentul vedetă în 2021, se observă o creștere semnificativă și pe segmentul gray collar, unde anunțurile de angajare au ajuns la 30% din piață. 

60.000 de anunțuri de joburi noi în fiecare lună din 2021

Numărul de anunțuri de angajare publicate în secțiunea Locuri de Muncă a platformei OLX, în intervalul ianuarie – decembrie 2021, a înregistrat o creștere semnificativă (+37%), ajungând la un total de peste 740.000, comparativ cu doar aproximativ 540.000 de locuri de muncă vacante, deschise în 2020. În medie, au fost adăugate aproximativ 60.000 de joburi în fiecare lună.

Apetitul pentru recrutare a fost cel mai ridicat în lunile de vară și la începutul toamnei: cele mai multe locuri de muncă vacante au fost adăugate de angajatori în lunile iunie – septembrie, cu o cifră record, de peste 76.500 de anunțuri, în luna iulie. De altfel, în intervalul menționat, creșterile înregistrate au fost cu 65-70% mai mari comparativ cu anul anterior.

La polul opus, ianuarie 2021 a fost luna în care angajatorii au publicat cele mai puține anunțuri, respectiv 37.300 (-26%).

Lucrători producție – Depozit – Logistică,
cei mai căutați candidați de pe piața muncii

În premieră, categoria „Lucrători producție – Depozit – Logistică” a trecut pe primul loc în topul domeniilor cu cele mai multe locuri de muncă disponibile pe OLX, după ce în 2020 ocupa cea de-a doua poziție. Numărul mare de anunțuri de angajare confirmă deficitul major de personal din acest domeniu. Astfel, pe parcursul anului trecut, companiile au adăugat pe OLX peste 151.000 de oferte de muncă pentru muncitorii din acest domeniu, cu 112% mai multe decât în 2020.

Categoria „Ingineri – Meseriași – Constructori”, cu 127.500 de locuri de muncă disponibile în 2021, a pierdut poziția fruntașă ocupată în 2020 în clasamentul domeniilor cu cele mai multe anunțuri de angajare. Însă, chiar și așa, numărul ofertelor de muncă din acest domeniu s-a menținut constant în ultimii doi ani.

Pe locul al treilea s-a situat anul trecut categoria „Șoferi – Servicii auto – Curierat”, cu aproximativ 117.000 de anunțuri de angajare. Creșterea în acest domeniu de activitate a fost semnificativă anul trecut, când numărul de anunțuri de angajare postate a crescut cu 69%.

8 candidați aplică, în medie,
la fiecare anunț de angajare deschis pe OLX

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pe platforma OLX au efectuat pe parcursul anului 2021 un total de 5,72 de milioane de contactări la anunțurile publicate de companiile cu planuri de recrutare. În medie, fiecare anunț de angajare de pe OLX a atras opt aplicări diferite de la candidați.

Domeniul „Șoferi – Servicii auto – Curierat”, deși nu a condus clasamentul categoriilor cu cele mai multe oferte de muncă disponibile, a fost totuși în topul preferințelor candidaților în 2021. Așadar, pe parcursul anului trecut, acest domeniu a atras cele mai multe candidaturi, înregistrându-se circa 1,3 milioane de contactări din partea candidaților, respectiv 23% din total. 

Pe locul al doilea s-a aflat categoria „Ingineri – Meseriași – Constructori”, cu un total de peste 657.000 de contactări, urmată îndeaproape de categoria „Personal hotelier – Restaurant”, care a cumulat aproximativ 622.000 de aplicări. 

Pe de altă parte, este important de menționat că cea mai mare scădere în numărul de contactări din partea aplicanților a fost înregistrată de categoria „Muncă în străinătate”, cu un minus de 34% față de anul precedent.

Cele mai multe CV-uri au mers către joburile de șoferi

Peste 2,85 de milioane de români și-au depus candidaturile pentru domeniile cele mai dorite de pe OLX. 

Domeniul care a înregistrat cele mai multe candidaturi unice pe OLX în 2021 a fost „Șoferi – Servicii auto – Curierat”, peste  542.000 de români aplicând pentru aceste posturi. 

Pe locul al doilea în clasamentul domeniilor cu cei mai mulți candidați s-a situat categoria „Casieri – Lucrători comerciali”, cu aproximativ 307.000 de candidați unici. 

Podiumul a fost completat de domeniul „Personal hotelier – Restaurant”, cu aproximativ 300.000 de CV-uri primite pe parcursul anului trecut.

Capitala concentrează 30% din totalul anunțurilor de recrutare

Cele mai multe anunțuri cu oferte de angajare au fost publicate pe OLX, în 2021, de angajatori cu activitate în București, Brașov, Cluj, Constanța și Iași.

Capitala conduce detașat topul, angajatorii din București – Ilfov postând aproape 208.000 de anunțuri de recrutare, mai multe cu aproximativ 38% comparativ cu anul 2020. Raportându-ne la numărul total de anunțuri, rezultă că aproximativ 30% din totalul anunțurilor sunt destinate pentru această zonă.

Județul Brașov a urcat o poziție în top, până pe locul al doilea, cu circa 46.600 de anunțuri de angajare, în creștere cu peste 50% față de anul anterior. Județul Cluj a coborât pe locul al treilea, cu 44.200 de anunțuri, însă cu un avans de 29% comparativ cu 2020.

Cele mai puține locuri de muncă au fost înregistrate în județele Caraș-Severin, Tulcea și Harghita, însă chiar și acestea au avut creșteri comparativ cu anul anterior. 

Timpul mediu de ocupare a locurilor
de muncă pe OLX, mai rapid în 2021

Durata medie a închiderii unui anunț de angajare publicat în secțiunea OLX Locuri de muncă a fost de 27 de zile în 2021, în scădere cu cinci zile față de anul precedent.

Companiile locale au identificat cel mai rapid candidații potriviți pentru joburi în domeniul „Bone – Menajere”, unde durata medie de închidere a unui anunț a fost de 17 zile. De asemenea, angajatorii au găsit oamenii potriviți și pentru categoriile „Locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități” (21 zile), „Marketing – PR – Media” (21 zile), precum și „Internship – Muncă temporară – sezonieră” (23 de zile).

La polul opus, cel mai dificil de identificat au fost candidații din categoriile „Casieri – Lucrători comerciali”, unde timpul mediu de ocupare a fost de 37 de zile, mai mare cu șase zile comparativ cu 2020.

Pandemia a adus schimbări esențiale în piața muncii

Dinamica relației dintre candidați/angajați și angajatori s-a transformat în pandemie, într-un timp foarte scurt. Dacă pe angajatori, criza sanitară i-a determinat să fie mai transparenți în anunțurile de angajare, să regândească pachetele de beneficii oferite și să susțină migrarea către munca remote pentru cât mai multe dintre posturile din ierarhie, pe candidați i-a încurajat să analizeze cu mai multă atenție ofertele pentru care își depun candidatura, să verifice istoricul companiilor și să aplice asumat, având date complete despre remunerațiile și beneficiile primite.

Chiar dacă accentul s-a pus cu precădere pe munca remote, meseriile cu tradiție, care necesită de cele mai multe ori prezență fizică, rămân în continuare în centrul atenției. Mai mult, competiția pentru angajații blue collar devine din ce în ce mai acerbă, cu un număr în creștere de anunțuri disponibile online, pe platforma OLX.

Nu în ultimul rând, revenirea economică a atras mai mulți angajatori către piața de recrutare și a generat o flexibilitate mai mare de a recruta online, iar, în același timp, bugetele alocate de angajatori au crescut semnificativ pentru acest mijloc de recrutare, perspectivele fiind pozitive și din acest punct de vedere. 

Peste 15.800 de oferte de muncă eligibile pentru refugiații ucraineni

    În plus față de suportul urgent acordat persoanelor din Ucraina, în luna martie a acestui an, prin inaugurarea unei secțiuni dedicate în platformă, OLX pune la dispoziția cetățenilor ucraineni mii de oportunități de angajare. Astfel, pentru cei care doresc să își continue parcursul profesional pe teritoriul țării noastre, în platforma OLX pot fi găsite peste 15.800 de oferte de muncă eligibile pentru refugiații ucraineni.

    De la începutul crizei din Ucraina și până la finalul lunii martie, nenumărați angajatori au ales OLX pentru a-și lista joburile disponibile, iar volumul ofertelor de angajare se mărește într-un ritm semnificativ: de la 1.158 de anunțuri de angajare în luna februarie 2022, se înregistrează o creștere de 611% o lună mai târziu, cu peste 8.200 de anunțuri publicate

    Principalele sectoare cu cele mai multe oferte de muncă sunt: „Personal hotelier – restaurant” (1.867 anunțuri listate), „Ingineri – Meseriași – Constructori” (1.423 anunțuri) și „Șoferi – Servicii auto – Curierat” (1.244 anunțuri).

Mai mult, chiar și pe partea de cerere din partea candidaților, domeniile se mențin, cu o singură diferență: „Personal hotelier – restaurant” (10.095 aplicări), „Șoferi – Servicii auto – Curierat” (8.918 aplicări) ocupă locul doi, urmat de „Ingineri – Meseriași – Constructori” (7.291 aplicări).

În privința orașelor cu cele mai multe anunțuri de angajare pentru refugiații ucraineni, listate în platforma OLX, topul este condus de București, angajatorii din capitală postând 3.533 de oferte, iar  Cluj-Napoca și Iași completează următoarele poziții, cu 1.121, respectiv 858 de joburi. 

Versiunea integrală a „Indexului locurilor de muncă” poate fi accesată la: https://campanii.olx.ro/indexul-locurilor-de-munca 

Nestlé Global anunță rezultatele financiare pentru trimestrul 1 2022 și raportează o creștere organică de 7,6%

0

Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, anunță rezultatele financiare înregistrate la nivel de grup pentru trimestrul 1 al anului 2022. Creșterea organică a ajuns la 7,6%, cu o creștere internă reală (RIG) de 2,4% și pricing de 5,2%. Creșterea a fost generalizată în majoritatea zonelor geografice și a categoriilor, cu o dinamică continuă a vânzărilor cu amănuntul și o redresare suplimentară a canalelor out-of-home. Vânzările totale raportate au crescut cu 5,4%, la 22,2 miliarde CHF (3M-2021: 21,1 miliarde CHF). De asemenea, în aprilie, Nestlé Health Science a finalizat achiziția pachetului majoritar de la Orgain, lider în nutriția pe bază de plante.

Mark Schneider, Nestlé CEO, a comentat: „În aceste prime luni ale anului, războiul din Ucraina a provocat suferințe umane de nedescris. Rămânem concentrați pe sprijinirea colegilor noștri de acolo și pe acordarea de ajutor umanitar, în timp ce suntem alături de comunitatea internațională în apelul la pace. Pe fondul acestui mediu provocator, am livrat o creștere puternică a vânzărilor organice cu RIG puternic. Am crescut treptat prețurile într-un mod responsabil și am văzut o cerere susținută din partea consumatorilor. Inflația costurilor continuă să crească puternic, ceea ce va necesita noi măsuri de stabilizare a prețurilor și de atenuare pe parcursul anului. Echipa Nestlé a abordat aceste probleme și a avansat cu agilitate și determinare obiectivele noastre de strategie și sustenabilitate pe termen lung. Confirmăm obiectivele noastre pentru acest an”.

Rezultatele financiare în zona Europa

Creștere organică de 6,9%: 2,8% RIG; 4,1% pricing.

 Vânzări pe Q1 2022Vânzări pe Q12021RIGPricingCreștere organicăNet M&ASchimb valutarCreștere raportată
Zona Europa*CHF 4.6 bnCHF 4.5 bn2.8%4.1%6.9%0.6%– 5.4%2.2%

* RIG, prețurile și cifrele de creștere organică exclud regiunea Rusiei, cu un impact corespunzător asupra M&A și a liniilor de schimb valutar


Creșterea organică a ajuns la 6,9%, cu RIG solid de 2,8% și pricing de 4,1%, cu o accelerare în majoritatea zonelor geografice și a categoriilor. Schimbul valutar a avut un impact negativ asupra vânzărilor cu 5,4%. Vânzările raportate în Zona Europa au crescut cu 2,2%, la 4,6 miliarde CHF.

Zona Europa a raportat o creștere organică ridicată de o singură cifră, susținută de politica de preț, de un impuls susținut al comerțului electronic și de o redresare suplimentară a canalelor out-of-home. Zona a continuat să înregistreze creșteri ale cotei de piață, în special în ceea ce privește hrana pentru animale de companie, cafeaua și alimentele pe bază de plante.

Pe categorii de produse, principalul motor de creștere a fost Nestlé Professional, vânzările depășind nivelurile din 2019. Vânzările categoriei Purina PetCare au crescut într-un ritm de două cifre, determinat de mărcile premium Purina ONE, Purina Pro Plan și Gourmet, precum și de produsele veterinare. Vânzările la categoria nutriția sugarilor au crescut într-un ritm de două cifre, ajutat de creșterea cotei de piață. Categoria Confectionary a raportat o creștere medie de o singură cifră, cu o recuperare puternică pentru KitKat și produsele sezoniere. Creșterea în segmentul de cafea a fost aproape plată, după o creștere puternică de două cifre în primul trimestru al anului 2021. Produsele Starbucks au rezonat puternic cu consumatorii. Culinary a înregistrat o scădere a vânzărilor, după o bază mare de comparație în 2021. Gama GARDEN GOURMET, produse pe bază de plante, a continuat să vadă impuls puternic.

Silvia Sticlea

„Nestlé România a terminat primul trimestru cu o creștere de 12,9%, creștere susținută de o evoluție puternică pe toate categoriile. Această creștere se datorează alegerilor sustenabile și cu un profil nutrițional echilibrat făcute în portofoliul companiei. În primele trei luni ale anului am făcut lansări în toate categoriile de produse Nestlé, fiind aduse pe piață produse inovatoare sub branduri intrate în premieră în România – precum NESVITA® (gustări de ovăz pentru micul dejun) și NANCARE® (suplimente pediatrice) sau fiind extinse gamele deja existente pe piață”, spune Silvia Sticlea, Country Manager Nestlé România.


Astfel, portofoliul Nestlé a crescut în această primăvară cu noi produse potrivite pentru toate vârstele și gusturile: MAGGI Ideea Zilei Pui cu ciuperci și MAGGI Sos pentru Hamburger, Fitness Dark Chocolate, NESCAFÉ® Cappuccino Mocha și NESCAFÉ® Frappe Vanilla, NESCAFÉ® Dolce Gusto Buondi și Essenza di Moka, Starbucks By Nespresso® Breakfast Blend și The Premium Signature Chocolate, JOE Dreams Cocos, After Eight Strawberry, Les recettes de L’atelier Ciocolată neagră cu afine, migdale și alune și Ciocolată cu lapte, caramel, migdale și alune, KitKat Pops, Smarties pungă și sezonale de Paște sub brandurile Smarties și KitKat, iar în segmentul de hrană pentru animale de companie, gama Felix a fost relansată. 

Acordarea de ajutor umanitar populației din Ucraina

De la începutul războiului, Nestlé s-a concentrat pe sprijinirea angajaților săi, a familiilor lor și a poporului ucrainean. Compania a mobilizat echipe din întreaga regiune pentru a obține alimente și provizii esențiale pentru populația locală. Lucrând în parteneriat cu organizațiile caritabile ucrainene, Nestlé a organizat, de asemenea, sprijin umanitar direct în zona de război.

Nestlé este una dintre puținele companii care continuă să păstreze rafturile aprovizionate pentru populația din Ucraina. Compania a reușit să mențină în mare măsură operațiunile în vestul țării, în timp ce operațiunile fabricii sale din Harkov au fost oprite din cauza bombardamentelor grele. Angajații Nestlé
s-au oferit voluntar pentru a transforma Centrul de Distribuție Harkov al companiei într-un centru de donații pentru a oferi hrană comunității locale. Până în prezent, Nestlé a donat peste 40 de milioane de porții de produse alimentare, băuturi și nutriție în întreaga țară.

Nestlé a fost și continuă să fie în contact strâns cu cei 5.800 de angajați ai săi din Ucraina. Printre alte măsuri, compania le oferă plăți salariale în avans, plăți punctuale pentru a sprijini relocarea, menținerea nivelului salarial pentru viitorul apropiat și oferte de muncă în alte companii operate de Nestlé.

În plus, Nestlé a înființat centre de sprijin în țările vecine, cum ar fi Polonia, pentru a primi angajații și familiile lor care au fugit din Ucraina. De exemplu, o parte din fabrica companiei din Rzeszow, Polonia a fost transformată în locuințe pentru cei care fug, iar locuințele temporare au fost amenajate în alte părți ale Europei Centrale și de Est.

Angajații Nestlé din întreaga lume dau viață tradiției îndelungate a companiei de sprijin umanitar. Aceștia sprijină eforturile de ajutor umanitar prin donații către Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), compania dublând toate contribuțiile. Compania a sprijinit, de asemenea, campania de #StandUpForUkraine a cetățenilor din întreaga lume, promițând sprijin monetar pentru Global Giving, care va oferi ajutor critic refugiaților care au fugit din Ucraina. În total, Nestlé a asigurat peste 15 milioane CHF în contribuții monetare și de produse pentru populația Ucrainei în acest an.

„În România, ne-am mobilizat local și am ajutat colegii și refugiații din Ucraina cu 69 de tone de produse în valoare totală de peste jumătate de milion de franci elvețieni, aceste produse fiind donate prin intermediul partenerilor noștri de la Banca pentru Alimente, cărora le mulțumim pentru eforturi și pentru parteneriatul din ultimii 5 ani!“, spune Silvia Sticlea, Country Manager Nestlé România.

Perspectivele pentru întregul an 2022 

Ne așteptăm la o creștere organică a vânzărilor în jurul valorii de 5% și la o marjă a profitului operațional între 17,0% și 17,5%. Câștigurile per acțiune în monedă constantă și eficiența capitalului vor crește.

Mai multe detalii cu privire la rezultatele raportate de către Grup aici

*Raportarea financiară actuală se supune normelor și standardelor financiare internaționale, la nivel de grup.

De Ziua Pământului, Bolt va planta un copac de fiecare dată când utilizatorii folosesc aplicația

0

Bolt, super-aplicația de mobilitate, s-a angajat să planteze un copac, pentru fiecare dată când aplicația Bolt este folosită în ziua de vineri, sărbătorind astfel Ziua Pământului. Inițiativa globală se va aplica pentru toate serviciile Bolt din România (transport la cerere, Bolt Food, închirierea de trotinete electrice și Bolt Market) și va avea ca rezultat plantarea a milioane de copaci. Angajamentul se va materializa în parteneriat cu Seedballs, un proiect de reîmpădurire din Kenya.

Colaborarea cu Seedballs Kenya este prima dintr-o serie de soluții care au ca scop protejarea naturii, în care Bolt investește pentru a genera un impact mai bun asupra mediului, ca parte a angajamentului companiei de a neutraliza impactul propriilor operațiuni.

Alături de Seedballs Kenya, Bolt va facilita distribuirea a 25 de tone de semințe indigene pe terenurile deteriorate din Kenya, unde sunt foarte puține șanse ca reîmpădurirea naturală să aibă loc. Semințele sunt echivalente cu plantarea a 11,25 milioane de copaci*. Totodată, inițiativa dedicată Zilei Pământului va avea ca rezultat plantarea a milioane de alți copaci.

Natalia Gutiérrez, director al diviziei de sustenabilitate Bolt, a declarat: „Compania Bolt are o cultură a eficienței operaționale, iar noi aplicăm aceste valori prin modul în care ne atenuăm propriul impact asupra mediului. Am selectat, cu atenție, câteva proiecte în care colaborăm îndeaproape cu ONG-uri și alți parteneri pentru inițiative locale, despre care suntem încrezători că vor maximiza impactul pozitiv pe care îl putem avea asupra mediului. Seedballs Kenya este primul proiect de acest gen în care investim și așteptăm cu nerăbdare să vedem diferența pe care o va face în zonele din Kenya, unde procesul de reîmpădurire ar fi avut puține șanse să se deruleze în mod natural”.

Teddy Kinyanjui, co-fondator Seedballs, a declarat: „În Kenya, la fel ca în multe alte țări, pădurile și pășunile sunt supuse unor presiuni mari. Una dintre multele provocări ale proiectelor de restaurare pe scară largă a peisajului natural este faptul că semințele indigene sunt adesea hrană pentru diferite specii de animale, cum ar fi șoarecii și păsările. Aici intervenim noi. Programul Seedballs acoperă semințele cu un praf de cărbune, care le împiedică să fie consumate. Asta înseamnă că iarba și semințele de copaci pot fi plantate pe tot parcursul anului, fără să mai fie nevoie să așteptăm sezonul ploios. Când plouă suficient, praful de cărbune se dizolvă și sămânța intră mai bine în pământ, revenind la starea sa naturală.”

Pentru Bolt, acest proiect este cel mai recent exemplu al angajamentului companiei de a-și reduce impactul general asupra mediului, care a început o dată cu lansarea Planului său Verde, în 2019. Investind milioane de euro în Planul Verde, Bolt și-a adaptat operațiunile pentru a-și minimiza impactul asupra mediului, neutralizând peste 4,5 miliarde de km de curse (a devenit, în decembrie 2020, prima platformă de trotinete electrice care operează trotinete electrice pozitive pentru climă și a lansat biciclete electrice în toată Europa, în 2021).

Tesla sfidează din nou scepticii

0

Tesla, cea mai valoroasă companie auto din lume, a sfidat scepticii – creșterea prețurilor compensând presiunea pe costuri și ducând la câștiguri mai mari decât așteptările investitorilor în primul trimestru din 2022. Acest lucru va redirecționa atenția asupra tranziției accelerate către vehiculelor electrice (EV) la nivel mondial, după recentele controverse privind oferta fondatorului Elon Musk pentru preluarea Twitter.  

Așteptările investitorilor au fost temperate după ce compania a ratat anterior previziunile privind livrările de mașini din acest trimestru. Elon Musk avertizase, de asemenea, cu privire la creșterea costurilor materialelor pentru baterii, iar cea mai mare fabrică din Shanghai a companiei a fost afectată de întreruperi din cauza lockdown-ului.

Dar compania își menține în continuare ritmul puternic de expansiune, cu venituri de 18,7 miliarde de dolari, în creștere cu 80%, și cu profituri de 1 miliard de dolari, în creștere cu 246%, precum și cu noi capacități în dezvoltare de la Berlin la Austin – pe lângă faptul că a reușit să-și crească prețurile. Acest lucru susține o profitabilitate uriașă, marja sa brută de 32,9% pentru autovehicule fiind de peste patru ori mai mare decât cea a colegilor din industria globală, ceea ce înseamnă că datoria sa totală, dacă se ajustează pentru finanțarea vehiculelor, se apropie de zero.

Tesla vizează o creștere a producției de 50% pe o perioadă de mai mulți ani, în condițiile în care tranziția către vehiculele electrice abia a început, acestea reprezentând doar aproximativ 1% din mașinile aflate în circulație în prezent. Cotația acțiunilor răsplătește răbdarea investitorilor, depășind până acum în acest an atât firmele de tehnologie americane, cât și pe majoritatea producătorilor auto „tradiționali” la nivel mondial, și reacționează pozitiv la acest set puternic de rezultate din primul trimestru.

Barometru Frames & Hygienium. A fost sau n-a fost? Ce cred românii despre pandemia COVID, la o lună de la ridicarea restricțiilor

0

6 din 10 români au devenit mult mai atenți la starea de sănătate, ca efect al pandemiei COVID-19. Iau mai în serios problemele medicale, încearcă să mănânce mai sănătos și sunt mult mai atenți la igienă. Este principala concluzie a unui barometru de opinie realizat de Frames la comanda Grande Gloria Production, producătorul gamei de dezinfectați Hygienium.


Privind în urmă la cei doi ani de pandemie, 73% dintre cele 1241 de persoane chestionate spun că pandemia a fost cea mai grea perioadă prin care au trecut în viața lor.  67% dintre respondenți au contactat virusul COVID, iar 56% s-au vaccinat.

Întrebați care au fost cele mai mari provocări generate de pandemie, cele mai multe răspunsuri au vizat teama de a-și pierde viața în urma unor forme grave de boală (89%), restricțiile de circulație (81%), problemele de la serviciu (61%) și lipsa interacțiunii cu familia și prietenii (48%).

A fost sau n-a fost o boală reală? 74% dintre cei chestionați afirmă că virusul a existat, altfel spus că pandemia a fost o realitate. Numai 11% consideră că pandemia a fost inventată, iar restul au evitat să răspundă.

Interesant este că 67% dintre cei chestionați consideră că măsurile luate au fost exagerate. Numai 23% consideră că deciziile ce au vizat pandemia au fost normale, iar restul au evitat să răspundă.

Întrebați care au fost lucrurile care i-au deranjat în perioada de pandemie, cei mai mulți dintre respondenți (78%) au reclamat comunicarea deficitară a autorităților, 61% n-au înțeles restricțiile de circulație,  iar 53% s-au declarat revoltați de restricțiile din magazine.

„Comunicarea deficitară a autorităților și măsurile cel puține ieșite din comun apărute în timpul pandemiei, de la scoaterea TAB-urilor și soldaților înarmați pe străzi la intonarea imnului național printre blocuri au rămas în memoria românilor, fiind remarcate în comentariile la acest barometru. La capitolul pozitiv, radiografia pandemiei indică asigurarea vaccinurilor și activitatea personalului medical, remarcată de 81% respectiv 74% dintre cei chestionați”, arată concluziile barometrului.

Românii, mai atenți la sănătate ca oricând

Un alt aspect pozitiv reieșit din barometrul  Frames & Hyigienium este faptul că, pentru 62% dintre români, starea de sănătate a devenit o preocupare mai importantă ca oricând.

Dincolo de purtarea obligatorie a măștii de protecție, 81% dintre cei chestionați au devenit mai atenți la igienă, principala preocupare fiind spălatul pe mâini de cel puțin 2 ori pe zi, menționată de majoritatea respondenților.

Folosirea dezinfectaților s-a aflat, de asemenea, în prim-plan, alături de o preocupare mult mai mare pentru curățenia locuinței sau a spațiului de lucru.

„Spălatul mai des pe mâini, folosirea gelurilor dezinfectante, focusul tot mai mare pe curățenie în casă prin soluții antibacteriene se află printre lucrurile pozitive pe care le-am câștigat din această pandemie.
Iar faptul că 78% dintre respondenți continuă să le folosească chiar și după ridicarea restricțiilor indică, practic, că avem un comportament de consum bine definit, cu efecte directe în protejarea stării de sănătate a populației. E principalul câștig al ultimilor ani”, a declarat Georgiana Mocanu, director executiv Grande Gloria Production, producătorul brandului Hygienium.




Barometrul de opinie a fost realizat în perioada 28 martie – 4 aprilie 2022, online și prin telefon, pe un eșantion de 1241 persoane, cu vârste cuprinse între 21 și 70 de ani, reprezentativ din punct de vedere geografic, la nivel național.

Principalele atribute ale focus-group-ului: persoane active, angajați, manageri, antreprenori, cu studii medii (43%) și superioare (57%), participanți activi la viața socială.

Hygienium este unul dintre cele mai cunoscute branduri dezvoltate, în România, de către Grande Gloria Production.

Produsele pentru igienă, protecție, curățare și dezinfectare dezvoltate de Hygienium, autorizate de Ministerul Sănătății, se regăsesc în diverse sectoare precum HoReCa, medical, farmaceutic, comerț (centre comerciale), producție etc.

Calitatea produselor Hygienium este recunoscută inclusiv la nivel international, produsele de siguranță sanitară dezvoltate la Galați fiind exportate în peste 25 de țări din întreaga lume, precum China, Marea Britanie, Turcia, Italia, Franța sau Germania.

Românii vor aloca în medie 533 de lei pentru masa de Paște și majoritatea vor petrece Sărbătorile acasă

0

Se apropie una dintre cele mai importante sărbători creștin-ortodoxe – Paștele, sărbătorit de 99% dintre persoanele din mediul urban cu acces la internet. 7 din 10 români vor petrece sărbătorile de Paște în propria casă, alături de familia restrânsă, în timp ce 13% vor petrece alături de rude, în propria casa, 13% acasă la alte rude sau în vizite scurte la familie. 6% dintre români vor celebra Paștele în vizite la prieteni, 3% vor opta pentru un concediu în străinătate, 2% vor merge la munte si 2% la mare, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Cele mai importante tradiții pascale pentru românii din mediul urban sunt sărbătorirea Paștelui alături de familie și apropiați (34%), urmat de vopsirea ouălor roșii (20%) și participarea la slujba de Înviere (17%). Mai puțin de 1 din 10 români spun că tradiția care contează cel mai mult pentru ei este momentul Învierii și cântarea specifică de Înviere (9%), urarea tradițională „Hristos a Înviat!” (8%), participarea la denii (5%), pasca (3%) sau respectarea postului Paștelui (2%).

Când vorbim despre masa tradițională de Paște, datele arată că pentru 8 din 10 români din mediul urban ouăle roșii/vopsite nu vor lipsi de pe masa de Paște. Alături de ele, 52% dintre români vor pune pe masă și cozonac, iar 32% vor consuma și sarmale. Pasca, salata de bouef și fripturile de porc și pui vor fi consumate de 27%, 30%, respectiv 26% dintre români, pe când friptura și drobul de miel de 20%. Ciorba de miel este cel mai puțin popular fel de mâncare tradițional ce va fi consumat de Paște, urmând ca doar 8% dintre românii din mediul urban să aibă acest preparat pe masă în ziua de Paște. Atunci când vine vorba despre pască și cozonaci, 39% afirmă că prepară în casă pasca, iar 38% prepară în casă cozonacii. 22% preferă să comande cozonaci, iar 12% comandă pască. 19% vor avea aceste alimente preparate de către rude sau familie, iar 10% nu vor cumpăra sau prepara deloc aceste două preparate.

Suma medie pe care românii din mediul urban utilizatori de internet au de gând să o cheltuiască pentru produsele alimentare și băuturile de pe masa de Paște este de 533 lei.

45% declară că bugetul alocat va fi la fel ca cel de anul trecut, 17% vor aloca un buget mai mare decât în 2021, în timp ce 37% vor cheltui o sumă mai mică decât în anul precedent. Cea mai mare parte a bugetului, aproximativ 298 lei*, va fi alocată alimentelor de bază, urmată de cadouri (114 lei*), vacanțe sau călătorii (98 lei*) și articole vestimentare (77 lei*). (*Sumele medii sunt calculate din toată populația, indiferent dacă achiziționează sau nu categoria de produse/servicii respectivă).

Iepurașul de Paște este sărbătorit de către o parte importantă dintre românii din mediul urban, astfel că 43% dintre aceștia au în plan achiziționarea cadourilor pentru apropiați. Bugetul mediu alocat cadourilor de Paște de către aceștia este de 424 lei, iar cele mai oferite cadouri sunt articolele de îmbrăcăminte sau încălțăminte (40%), produsele de casă și cosmeticele (37%), jucăriile (33%), cărțile (23%), banii (19%), băuturile alcoolice (18%), articolele pentru hobby-uri (10%), bijuteriile (8%) și electronicele sau electrocasnicele (8%), dar și dulciuri (3%). Principala sursă de achiziție pentru cadourile de Paște sunt hypermarket-urile și supermarket-urile (53%), apoi magazinele online (49%), mall-urile (44%) si magazinele stradale (15%).

3% dintre romani vor petrece sărbătorile de Paște peste hotare. Cele mai populare destinații pentru vacanța sunt Italia, fiind preferată de 31% dintre cei care vor călători cu ocazia sărbătorilor pascale, urmată de Spania și Franța, care vor atrage 19% dintre turiști. Apoi Germania și Bulgaria (alese de 15% dintre cei care vor călători de Paște), urmate de Țările Nordice (Finlanda, Norvegia, Danemarca) și Ungaria, cu 12%. Anglia, Croația și Elveția vor atrage 8% dintre cei ce vor face Paștele peste hotare, iar Austria și Statele Unite ale Americii de 4%.

41% dintre românii din mediul urban vor dona de sărbătorile pascale către orfelinate, aziluri de bătrâni sau cazuri sociale. 15% dintre români vor dona bani, în medie 176 lei, iar 26% vor dona lucruri. 



Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban, desfășurat în perioada 15-18 aprilie 2022. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1009 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 3.09%, la un nivel de încredere de 95%.  

ASF: Piața de capital va avea o nouă dimensiune după adoptarea Legii privind reducerea impozitului pentru investitorii la bursă

0

Autoritatea de Supraveghere Financiară salută adoptarea de către Parlamentul României a Legii privind reducerea impozitului pentru investitorii de pe piața de capital.

Această  nouă lege oferă o perspectivă diferită în ceea ce privește dezvoltarea pieței de capital autohtone, având în vedere că simplifică aspecte de ordin fiscal ce puteau constitui bariere pentru accesul la bursă al populației.

Facilitățile oferite prin intermediul noii legi vor încuraja cu siguranță micii investitori, impozitarea la sursă ducând la o debirocratizare a declarării veniturilor obținute din investițiile pe piața de capital, dar și la o ușurare a poverii fiscale. Mai mult, legea reprezintă un factor care va susține implicarea pe termen lung a investitorilor de retail în tranzacțiile bursiere.

”Prevederile noii legi dedicată pieței de capital vor genera cu siguranță un interes crescut în rândul celor care nu au abordat, până acum, piața de capital și vor transforma bursa într-un instrument și mai atractiv pentru finanțarea companiilor. Autoritatea de Supraveghere Financiară a contribuit la conturarea acestui nou cadru legal, cu implicații semnificative pentru dezvoltarea pieței de capital pe termen lung. Din aceste considerente, este de remarcat  largul consens în ceea ce privește implicarea în realizarea acestei legi”, a declarat domnul Nicu Marcu, Președintele ASF.

Autoritatea de Supraveghere Financiară are ca obiectiv prioritar dezvoltarea pieței de capital românești prin măsuri ce vizează atât actualizarea și îmbunătățirea permanentă a cadrului legislativ, cât și abordarea proceselor de autorizare și supraveghere într-o manieră care să răspundă în mod adecvat provocărilor legate de riscurile emergente.

STUDIU: Consumul de energie al centrelor de date se va dubla în următorii ani

0

Industria centrelor de date din Europa se află într-o dezvoltare accentuată, iar acest proces vine cu un paradox. Centrele de date sunt din ce în ce mai mari și vor consuma din ce în ce mai multă energie, însă pe termen mediu și lung vor ajuta statele europene să producă mai multă energie verde.

Potrivit unui studiu realizat de BloombergNEF, în colaborare cu Eaton și Statkraft, pe principalele cinci piețe europene – Marea Britanie, Germania, Irlanda, Norvegia și Țările de Jos – consumul de energie al centrelor de date se va dubla în următorii ani, de la 3 GW la finalul lui 2021, până la 5,4 GW în 2030. O estimare mai entuziastă arată că acest consum de energie al centrelor de date ar putea ajunge la 7 GW în 2030.

Pe măsură ce capacitatea de proiectare a centrelor de date este preconizată să înregistreze o creștere de 83% până în 2030, la fel va crește și nevoia de flexibilitate mai mare a sistemului de alimentare. Estimările Eaton arată că centrele de date vor oferi pieței energetice europene o flexibilizare de 16,9 GW în 2030, beneficiile fiind mult mai mari decât cele ale consumului. Iar cum piața energetică europeană ar trebui să ajungă în 2030 la o acoperire de aproape 60% din totalul necesarului de energie din surse regenerabile, (solare și eoliene), față de doar 27% în 2021, centrele de date se vor transforma în furnizori de flexibilitate energetică.

Gabriel Tache, General Manager Eaton Electric România

Dezvoltarea centrelor de date oferă o oportunitate unică sistemului energetic. Prin modul în care sunt construite, în special datorită capacității mari de stocare a energiei care există în sistemele de back-up ale centrelor de date, ele se pot transforma în jucători importanți pe piața energetică. Există un potențial enorm în ceea ce privește flexibilizarea pieței prin punere la dispoziție a resurselor centrelor de date și noi credem că toate părțile ar trebui să colaboreze pentru a accelera acest proces pe piața din România. În țara noastră, observăm o cerere în creștere pentru centrele de date cu putere instalată de până în 100 KW, iar după ce ele vor fi dezvoltate vor putea fi integrate în sistemul energetic național”, spune Gabriel Tache, General Manager Eaton Electric România. 

Economia și societatea noastră se bazează foarte mult pe date, exact în momentul în care trebuie să punem frână consumului de energie dacă dorim să combatem schimbările climatice. Nu există megabiți fără megawați și, pe măsură ce solicităm și producem din ce în ce mai multe date, nivelul consumului de energie va crește. Paradoxal, consumul mai mare va duce la o flexibilitate încă și mai mare pe piața energiei. Centrele de date se bazează pe trei mari categorii de flexibilitate energetică – sistemele UPS (uninterruptible power supply sau surse de energie continuă, în esență dispozitive de stocare a energiei), generatoare de rezervă și posibilitatea de a schimba sursele de energie în funcție de timp și locație. 

Piața din România va contribui și ea la acest proces, centrele de date fiind în dezvoltare accelerată, similară cu cea înregistrată la nivel european. Potrivit jucătorilor din industria națională, piața de infrastructură pentru centrele de date a crescut cu peste 20% anul trecut, iar această tendință se va păstra și în 2022. 

Eaton propune soluții integrate pentru întreaga infrastructură a centrelor de date, începând de la transformatoare și tablouri electrice pentru alimentare și distribuție și până la soluții software pentru gestionarea completă a alimentării cu energie. În acest moment sunt peste 20 de centre de date unde Eaton oferă consultanță și tehnologii, în special soluții de comunicație cu certificări de securitate cibernetică IEC 62443-4-2și UL 2900-2-2.

Super-Eurasia sau Super-Europa?

0

„Supercontinentul” Eurasia se vrea remodelat sub ochii noștri. Încă înainte de izbucnirea războiului din Ucraina mulți se întrebau de nu cumva europenii vor fi lăsați în urmă, iar Europa va rămâne doar o anexă la noul eșafodaj ruso-chinez. Dar – am mai scris – invadarea Ucrainei de către Rusia schimbă totul. Războiul lui Putin are consecințe profunde pentru securitatea și economia Europei și chiar și pentru modelul actual al Uniunii Europene. Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, menționa recent că, odată cu invazia din Ucraina, Vladimir Putin „ne obligă să regândim urgent multe elemente ale organizării noastre interne și ale viziunii noastre asupra lumii”.

UE este forțată acum să-și construiască o strategie proprie de apărare a securității și a valorilor care sunt însăși temelia blocului comunitar. UE va trebui să-și recalibreze atât structura, cât și principiile fundamentale. Odată ce Putin a readus războiul în Europa, europenii trebuie să se pregătească pentru o nouă lume, în care suveranitatea și securitatea lor sunt puse în joc. Revista „Time” publica încă din ianuarie ideea că deja nu mai trăim în vechea ordine liberală în care regulile trebuie aplicate, iar cei care le încalcă trebuie să fie pedepsiți. Ne regăsim trăind într-o nouă ordine în care puterea trebuie echilibrată cu altă putere. Autorul, Bruno Maçães (fost secretar de stat portughez pentru afaceri europene), sublinia că SUA trebuie să reflecteze dacă își pot permite să-și reducă prezența în Europa înainte ca la Bruxelles să fie creată o contrapondere adecvată pentru Rusia. Iar la Casa Albă, Biden se află în fața unei dileme: să ajungă la un „mare târg” cu Moscova, iar cele două mari puteri să își împartă între ele Europa, sau să sprijine dezvoltarea unui nou pol european capabil să echilibreze puterea rusă? Maçães spune că Europa trebuie să devină un actor suveran în politica externă și de securitate comunitară, și cu cât ezită mai mult să acționeze în acest sens, cu atât mai mult „va permite altora să-și asume rolul de reformatori și inovatori în spațiul european”.

Amenințată cu colapsul, UE trebuie să se relanseze sistemic: nu mai ajunge să fie doar o „simplă uniune economică și monetară”, spune Joschka Fischer – fost ministru german de externe – ci trebuie să se reconstruiască într-o uniune politică, de securitate și de apărare, în care candidații la aderare trebuie să parcurgă mai multe faze, prin îndeplinirea de standarde predeterminate referitoare la economie, stat de drept, securitate și alte domenii. La rândul său, fostul premier suedez Cald Bildt semnează un editorial în „Washington Post” în care susține că, implicațiile noii situații fiind fundamentale, viitorul Europei arată „mult diferit astăzi decât acum o săptămână”.

Așa că în timp ce la Bruxelles sunt decise noi și noi sancțiuni la adresa Rusiei, tot acolo fierbe mocnit o oală sub presiune: din ea va ieși noul model de funcționare a Uniunii Europene. Un model care ar trebui să se bizuie pe demonstrația de unitate făcută în contextul războiului din Ucraina. Un model care să facă „Super-Europa” și nu „Super-Eurasia” învingătoare.

În ce lume vom trăi?

0

În ultimul timp mi-am pus deseori întrebarea dacă ne vom aminti de actuala perioadă pe care o trăim ca pe un vis urât, ca pe un accident al istoriei pe care îl vom depăși și ne vom întoarce la viața dinainte de pandemie sau ne vom aminti de viața dinainte ca la un trecut care nu se va mai întoarce niciodată.

Ne aflăm doar într-o „pauză” fortuită a procesului de implementare și consolidare a modelului global de dezvoltare sau acest model este deja caduc și suntem în pragul apariției unui alt model?

Părerea mea este că trăim un moment de maximă importanță istorică caracterizat prin apariția unor semnale de necontestat ale începutului procesului de schimbare a principiilor și instrumentelor modelului de dezvoltare al economiei globale. Este momentul în care modelul de natură neo liberală „win-win” pe care îl credeam peren și unanim acceptat pare a fi înlocuit cu altul pe care îl percepem a fi diferit dar pe care încă nu îl putem identifica cu precizie.

Sunt totuși evidente anumite tendinței ale schimbării care au o intensitate și o amploare diferită ceea ce ne conduce la concluzii nu îndeajuns de fundamentate în acest moment. Astfel, cu o precauție necesară ar trebui spus că este puțin probabil ca urmările crizei sanitare și ucrainene să vadă apariția unui capitalism radical nou. Mai degrabă, asistăm la o accelerare a tendințelor preexistente înainte de criză sau reorientarea politicilor economice. Cinci tendințe majore care, prin realizarea unui sistem, vor schimba fața capitalismului, într-un sens din ce în ce mai puțin „neoliberal”.

Prima tendință este utilizarea spectaculoasă a datoriei publice pentru a stabiliza economiile. La nivel global, valoarea lor atinge un nivel fără precedent în istoria capitalismului.

Această creștere a datoriei publice a avut loc într-un moment în care ratele reale ale dobânzilor – adică costul real al datoriei către stat, ajustat cu inflația – au scăzut timp de patruzeci de ani. De mai bine de un deceniu, rata dobânzii la datoria publică a fost mai mică decât rata de creștere a economiilor dezvoltate. Un semn că rata globală a economiilor a crescut în raport cu rata investițiilor la nivel mondial. Aceasta este o situație radical nouă, pe care economiștii o descriu drept „ineficiență dinamică”: guvernele pot intra în datorii pentru sume foarte mari și pot aștepta câțiva ani pentru ca creșterea să genereze venituri pentru a finanța taxele de dobândă. Este probabil ca această rată scăzută a dobânzii reale să continue timp de mulți ani, chiar dacă inflația crește, în special ca urmare a scăderii investițiilor chineze. Acestea din urmă reprezintă acum 30% din investițiile globale, în creștere cu 10% față de acum cincisprezece ani. Criza a contribuit la creșterea în continuare a ratei de economisire, deschizând un spațiu bugetar ceva mai mare pentru intervenția statului național.

Întoarcerea statului

A doua tendință notabilă este rolul crescut al statului în orientarea economiei.

Există o conștientizare a faptului că piața singură nu este suficientă pentru a ghida investițiile necesare din punct de vedere social.

A treia tendință este problema climei și rolul statelor în reducerea emisiilor de CO2 și conservarea biodiversității. Deși în prezent există un consens cu privire la această necesitate, COP 26 a ilustrat încă o dată decalajul dintre evoluțiile necesare și angajamentele statelor.

O a patra tendință se referă la dezvoltarea comerțului internațional. Temele reindustrializării, suveranității economice și rezilienței structurii economice în fața șocurilor care împiedică comerțul internațional, toate indică direcția unei noi diviziuni internaționale a muncii. Deficitul actual de materii prime și produse are diverse cauze: oprirea capacității de producție din cauza COVID-ului, capacitate prea mică comparativ cu o cerere mai dinamică decât se preconizase (semiconductori), tensiuni geopolitice (petrol și gaze), creșterea prețurilor de transport de marfă. Identificarea fragilităților lanțului de aprovizionare determină guvernele să direcționeze investițiile către sectoare-cheie, inclusiv prin planurile menționate mai sus. Cu toate acestea, nu ar trebui să ne așteptăm la o mișcare masivă a transferurilor, ci mai degrabă la o oprire a tendinței de relocare.

Cea mai recentă tendință este evoluția Europei. Comisia Ursulei von der Leyen are ambiția de a afirma Uniunea Europeană ca actor strategic, iar criza a avansat integrarea europeană. Gestionarea tensiunilor geopolitice relativ la invazia Ucrainei arată, de asemenea, o coerență europeană în construcție. Aceste evoluții și mai ales poziționarea față de sancțiunile impuse Rusiei sunt încă precare și, uneori, puțin urmate de efecte. În plus, Europa este încă plină de forțe economice divergente.

În afara acestor tendințe nu putem să o omitem probabil pe cea mai importantă, aceea a începutului procesului de deglobalizare prin limitarea mecanismelor de funcționare a pieței libere globale. Acest lucru a implicat introducerea taxelor vamale și relocalizarea producției, ceea ce, conform criticilor globalizării, trebuiau să facă posibilă absorbția tuturor dezechilibrelor generate de „ultraliberalism”, fie că este vorba de daunele provocate lumii a treia sau de creșterea inegalităților considerate insuportabile în țările bogate. (Vezi impactul la nivel mondial pe care îl are teoria inegalităților capitalismului contemporan promovată prin lucrările lui Thomas Piketty.)

Sub acțiunea forțelor geopolitice dezlănțuite de statele agresive, deglobalizarea are loc și deja putem vedea efectele ei. Acestea sunt rezultatul conjuncției a două fenomene. Prima este epidemia de COVID, care a perturbat toate lanțurile de aprovizionare, cu consecințe dramatice asupra economiei mondiale.

Al doilea este războiul din Ucraina, care instalează în inima Eurasiei un fel de pământ al nimănui rupt definitiv de economia mondială.

Astfel, cele două motoare principale ale prosperității noastre sunt sacrificate pe altarul politicii și al războiului: energia relativ ieftină și comerțul liber.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că economia globală continuă să se redreseze după criza pandemică și chiar în condițiile invaziei Ucrainei, la fel ca și comerțul, ocuparea forței de muncă și veniturile, dar această redresare este plină de dezechilibre: între țări, între companii și între populații, confruntate cu realități economice foarte diferite. Apar schimbări structurale, în care anumite sectoare, meserii, tehnologii și comportamente nu vor fi niciodată la fel ca înainte de pandemie.

Se semnalează de asemenea apariția și altor dezechilibre îngrijorătoare. În primul rând, redresarea variază foarte mult de la o țară la alta, reflectând diferențele în ceea ce privește situația sanitară, politicile publice și compoziția sectorială. În al doilea rând, în unele sectoare au apărut deficite acute de forță de muncă, chiar dacă ocuparea forței de muncă și orele lucrate nu și-au revenit încă pe deplin la nivelurile de dinainte de pandemie. În al treilea rând, decalajul persistent dintre cererea și oferta pentru anumite bunuri, combinat cu creșterea costurilor cu alimentele și energia, a condus la creșteri ale prețurilor mai puternice și mai durabile decât se preconizase.

Inflația este o mare incertitudine. Se preconizează că presiunile din partea ofertei se vor retrage pe măsură ce situația sanitară se îmbunătățește, cererea se stabilizează și tot mai mulți oameni se întorc la locul de muncă. Dacă constrângerile legate de ofertă persistă, întrucât PIB-ul și ocuparea forței de muncă continuă să crească și să alimenteze o creștere generală a prețurilor, intensificarea presiunilor inflaționiste ar putea dura mult.

Cum vom trăi în România? Cât de mult ne afectează criza globală și consecințele ei în viitor?

Deși România este o țară mică în economia mondială, este conectată la toate, la absolut toate fluxurile internaționale de capital, de informații, de materie primă, de alimente, de orice, pentru că trăim într-o economie globală, facem parte dintr-o piață unică europeană. Acest lucru înseamnă că asupra noastră vor veni efectele indirecte ale acestei căderi dar și ale acestor schimbări pe care economia mondială le înregistrează. Trebuie trecut la un nou concept de conducere a economiei care presupune un accent extraordinar de puternic și rapid pe obținerea unei independențe cât mai mari din punct de vedere energetic și alimentar prin resursele proprii pe care le avem.

Ar trebui să începem să refolosim resursele proprii, de gaze, de petrol, de mâncare, de tot ceea ce putem să facem, pentru a limita cât mai mult dependența de exterior.

Cred cu tărie că această criză, oricât de mizerabilă poate fi pentru alții, este o oportunitate pentru România de a-și realiza unele obiective pe care, în absența acesteia, nu și le-ar fi putut atinge.

Astfel, devenind un pion de extremă importanță al flancului estic al NATO/UE România poate folosi această poziționare ca pe un motiv de declarare a unei stări excepționale survenite în urma invaziei. Conform normelor UE, o astfel de „stare excepțională” dă posibilitatea cererii renegocierii PNRR prin care s-ar putea revizui unele „capitole problemă” cum ar fi cele ale reformelor salariale, ale pensiilor sau introducerea unor programe privind agricultura bio, irigațiile, deșertificarea.

Se creează posibilități pentru restructurarea și modernizarea industrială ca urmare a inevitabilei ascensiuni a politicii de înarmare. România va fi obligată în actualele condiții ale pericolului rusesc la granițele terestre și la Marea Neagră să aloce mai mult din buget pentru achiziționarea de armament. Achiziționarea poate fi o oportunitate de modernizare industrială dacă se extinde politica de offset prin care s-ar produce în țară părți componente ale produselor sau s-ar extinde operațiunile de mentenanță tehnică (modelul polonez).

Pe fondul acelei revizuiri a Green Deal despre care se vorbește, în noul context geopolitic în Europa, România ar putea folosi resurse de care dispune, precum cărbunele, pentru că în situații excepționale cum este aceasta, interesul vital al societății poate fi mai mare decât interesul ecologic pe o anumită perioadă.

Prin urmare, guvernanții ar trebui să pună imediat la punct un program pe termen scurt de rezolvare a unor probleme energetice prin aducerea pe piața energetică românească a unor resurse interne pentru a reduce cât mai mult posibil importul. Asta înseamnă o atenție sporită la economisirea resurselor, dar și începerea exploatării unor resurse pe care le putem pune în circulație imediat. Cum ar fi cărbunele, repunem în funcțiune Mintia și altele pe o anumită perioadă, continuăm investițiile pe segmentul hidro, continuăm negocierile cu americanii pentru energia nucleară.

În al doilea rând, un program de constituire a unor rezerve alimentare bine puse la punct. România are nevoie de un astfel de fond, pentru că importă prea mult, mai precis 70% din mâncarea de fiecare zi a românului.

Orice vom face și oricum ne-am gospodări, viitorul va fi diferit de ceea ce speram că va fi înainte de pandemie. Speram ca bunăstarea și încrederea noastră în viitor să depindă exclusiv de felul în care va evolua economia prin unii indicatori macroeconomici importanți, cum ar fi: creșterea economică, nivelul PIB, nivelul consumului sau al veniturilor pe cap de locuitor etc. Acum, suntem martorii unor situații pe care nu le mai puteam imagina în secolul XXI, „secolul revoluției verzi, al digitalizării și al inteligenței artificiale”. Realizăm că progresul și bunăstarea pot fi amânate sau chiar oprite cu viruși și cu tancuri. Lumea în care trăim și cu siguranță în care vom trăi va cunoaște un model de funcționare în care principiile și legile economiei vor fi dramatic supuse intereselor politice și violenței militare. Idealul păcii prin piața liberă globală pare din ce în ce mai îndepărtat.