Consecințele economice ale conflictului Rusia-Ucraina: Stagflație înainte

Economistul
-
0
Consecințele economice ale conflictului Rusia-Ucraina: Stagflație înainte

Conflictul Rusia-Ucraina a declanșat tensiuni pe piețele financiare și a crescut drastic incertitudinea cu privire la redresarea economiei globale. De la ultima  publicație Coface, lumea s-a schimbat, la fel și riscurile.

• Prețurile mai mari ale mărfurilor intensifică amenințarea unei inflații ridicate și de lungă durată, care crește riscurile de stagflație și tulburări sociale.

• Anumite sectoare, cum ar fi auto, transporturile sau produsele chimice sunt mai susceptibile de a fi afectate de aceste tensiuni.

• Coface prognozează o recesiune profundă de 7,5% pentru economia rusească în 2022 și a retrogradat evaluarea riscului de țară al Rusiei la categoria D (foarte mare).

• Economiile europene sunt cele mai expuse riscului: la momentul realizării acestei analize, Coface estimează o inflație suplimentară de cel puțin 1,5 puncte procentuale în 2022, în timp ce creșterea PIB-ului ar putea fi redusă cu 1 punct procentual. Împreună cu o reducere completă a aprovizionării cu gaze naturale rusești, aceasta ar putea costa cel puțin 4 puncte din PIB, conducând astfel creșterea PIB-ului UE aproape de zero – și posibil în teritoriu negativ – în 2022.

Conflictul amenință să afecteze
și mai mult piețele de energie și mărfuri

Rusia este al treilea producător mondial de petrol, al doilea producător de gaze naturale și unul dintre primii 5 producători de oțel, nichel și aluminiu. Este, de asemenea, cel mai mare exportator de grâu din lume (aproape 20% din comerțul global). Ucraina este un producător cheie de porumb (al șaselea ca mărime), grâu (al șaptelea), floarea soarelui (primul) și se numără printre primii zece producători de sfeclă de zahăr, orz, soia și rapiță.

În ziua în care a început invazia, piețele financiare din întreaga lume au scăzut brusc, iar prețurile petrolului, gazelor naturale, metalelor și mărfurilor alimentare au crescut. În urma ultimelor evoluții, prețul petrolului Brent a depășit 100 USD pe baril pentru prima dată din 2014 (125 USD/la momentul realizării acestui material), în timp ce prețurile gazului TTF din Europa au crescut la un nivel record de 192 EUR pe 4 martie.

Deși prețurile ridicate ale mărfurilor au fost unele dintre riscurile deja identificate ca fiind potențial perturbatoare pentru redresare, escaladarea conflictului crește probabilitatea ca prețurile mărfurilor să rămână mai ridicate pentru mult mai mult timp. În plus, actualul conflict intensifică amenințarea unei inflații ridicate și de lungă durată, crescând astfel riscurile de stagflație și tulburări sociale atât în țările avansate, cât și în cele emergente.

Sectoarele auto, transporturi și chimice sunt cele mai vulnerabile

Criza afectează puternic sectorul auto deja tensionat din cauza diverselor penurii și a prețurilor ridicate ale mărfurilor și materiilor prime: metale, semiconductori, cobalt, litiu, magneziu… Fabricile ucrainene auto livrează către mari producători de automobile din Europa de Vest: unii au anunțat oprirea activității fabricilor în Europa, în timp ce alte fabrici din întreaga lume plănuiesc deja întreruperi din cauza penuriei de cipuri.

Companiile aeriene și maritime de transport de marfă vor avea, de asemenea, de suferit din cauza prețurilor mai mari ale combustibilului, companiile aeriene fiind cele mai expuse acestui risc. În primul rând, combustibilul reprezintă aproximativ o treime din costurile lor totale. În al doilea rând, țările europene, SUA și Canada au interzis accesul pe teritoriile lor companiilor aeriene rusești și, la rândul său, Rusia a interzis avioanele europene și canadiene în spațiul său aerian. Aceasta înseamnă costuri mai mari, deoarece companiile aeriene vor trebui să opteze pentru rute mai lungi. În cele din urmă, aceste companii nu pot să crească foarte mult costurile, deoarece continuă să se confrunte cu venituri mai mici din cauza impactului pandemiei.

Transportul feroviar de marfă va fi, de asemenea, afectat: companiilor europene le este interzis să facă afaceri cu căile ferate rusești, ceea ce probabil va perturba activitatea de transport de marfă între Asia și Europa, care tranzitează prin Rusia.

De asemenea, se estimează că materiile prime pentru petrochimice se vor scumpi, iar prețurile în creștere ale gazelor naturale vor avea un impact asupra piețelor de îngrășăminte, prin urmare, asupra întregii industrii agroalimentare.

Recesiune puternică în economia rusească

Economia Rusiei va fi în mare dificultate în 2022, căzând într-o recesiune profundă. Prognoza actualizată a PIB-ului Coface pentru 2022 se situează la -7,5% după redresarea înregistrată anul trecut. Acest lucru a determinat retrogradarea evaluării riscului țării de la B (destul de mare) la D (foarte mare).

Sancțiunile vizează în special băncile mari rusești, băncile centrale rusești, datoria suverană a Rusiei, funcționari publici și oligarhi ruși selectați precum și controlul exporturilor de componente de înaltă tehnologie către Rusia. Aceste măsuri exercită o presiune considerabilă asupra rublei rusești care a scăzut deja, și vor conduce la o creștere a inflației prețurilor de consum.

Rusia a atins un stadiu financiar relativ puternic: un nivel scăzut al datoriei publice externe, un excedent recurent de cont curent, precum și rezerve valutare substanțiale (aproximativ 640 miliarde USD). Cu toate acestea, înghețarea impusă de țările depozitare occidentale asupra acestora din urmă împiedică Banca Centrală a Rusiei să le desfășoare și reduce eficiența răspunsului rusesc.

Economia Rusiei ar putea beneficia de prețuri mai mari la mărfuri, în special pentru exporturile sale de energie. Cu toate acestea, țările UE și-au anunțat intenția de a-și limita importurile din Rusia. În sectorul industrial, accesul restricționat la echipamentele de semiconductori, computere, telecomunicații, automatizare și securitatea informațiilor produse în Occident va fi dăunător, având în vedere importanța acestor inputuri în sectoarele minier și de producție din Rusia.

Economiile europene sunt cele mai expuse la risc

Din cauza dependenței de petrol și gaze naturale rusești, Europa pare a fi regiunea cea mai expusă consecințelor acestui conflict. Înlocuirea întregii aprovizionări a Europei cu gaze naturale rusești este imposibilă pe termen scurt și mediu, iar nivelurile actuale ale prețurilor vor avea un efect semnificativ asupra inflației. La momentul redactării acestui material, cu barilul de Brent tranzacționat la peste 125 USD și cu prețurile gazelor naturale pe piața futures peste 150 EUR/Mwh, Coface estimează o inflație suplimentară de cel puțin 1,5 puncte procentuale în 2022 care ar eroda consumul gospodăriilor și, împreună cu scăderea așteptată a investițiilor în afaceri și a exporturilor, va detedmina o scădere PIB-ului cu aproximativ un punct procentual.

În timp ce Germania, Italia sau unele țări din regiunea Europei Centrale și de Est sunt mai dependente de gazele naturale rusești, interdependența comercială a țărilor din zona euro sugerează o încetinire generală.

În plus, Coface estimează că o reducere completă a fluxurilor de gaze naturale rusești către Europa ar ridica costul cu 4 puncte procentuale în 2022, ceea ce ar aduce creșterea anuală a PIB-ului aproape de zero și, eventual, în teritoriu negativ – în funcție de managementul cererii.

Nicio regiune nu va fi scutită de
inflația importată și de perturbările comerțului mondial

În restul lumii, consecințele economice vor fi resimțite în principal prin creșterea prețurilor mărfurilor, care va alimenta presiunile inflaționiste deja existente. Ca întotdeauna, atunci când prețurile mărfurilor cresc, importatorii neți de energie și produse alimentare vor fi afectați în mod deosebit, cu spectrul unor întreruperi majore a aprovizionării în cazul escaladării conflictului. Scăderea cererii din Europa va împiedica, de asemenea, comerțul global.

În Asia-Pacific, impactul va fi resimțit aproape imediat prin creșterea prețurilor de import, în special la prețurile energiei, multe economii din regiune fiind importatoare nete de energie, în frunte cu China, Japonia, India, Coreea de Sud, Taiwan și Thailanda.

Întrucât comerțul și legăturile financiare nord-americane cu Rusia și Ucraina sunt destul de limitate, impactul conflictului va fi resimțit în principal prin canalul prețurilor și prin încetinirea creșterii economiei europene. În ciuda perspectivei unei creșteri economice mai lente și a unei inflații mai mari, evenimentele geopolitice recente nu sunt de așteptat să afecteze politica monetară în America de Nord în această etapă.

Concluziile analizei pot fi regăsite aici.

Cheltuielile cu medicina preventivă vor crește de circa trei ori până în 2030, la nivel global. Ce implicații apar pentru industria serviciilor de sănătate

Economistul
-
0
Cheltuielile cu medicina preventivă vor crește de circa trei ori până în 2030, la nivel global. Ce implicații apar pentru industria serviciilor de sănătate

_________________

Ruxandra Târlescu,
Partener PwC România

Cheltuielile cu medicina preventivă vor ajunge până în 2030 la o valoare de 3,5 trilioane de dolari, de la 1,2 trilioane de dolari în prezent, pe măsură ce asistența medicală va fi centrată pe pacienți, care vor fi încurajați să prevină bolile și nu să ajungă să le trateze, reiese din raportul „Future of Health”, realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. În aceste condiții, o cincime din totalul bugetelor de sănătate la nivel global va fi alocată, până în 2030, pentru prevenție, față de 11% în 2021.

În ultimii ani marcați de pandemie, sistemele de sănătate au trecut prin schimbări extraordinare, determinate de tehnologie, reglementare și factori socio-economici. Astfel, se conturează apariția așa-numitelor sisteme de sănătate LIFEcare, o convergență între wellcare (prevenție) și disease care (tratarea bolilor), care, pe lângă sectorul de sănătate, va implica și sectoarele de tehnologie și retail & consumer și în care pacienții vor primi soluții personalizate, digitale și adaptate la viața lor de zi cu zi. 

Peste 75% dintre directorii din domeniul sănătății, intervievați în cadrul raportului „Future of Health”, spun că accelerează adoptarea sistemelor LIFEcare de către state și că acestea vor ajunge să fie larg răspândite până în 2035, în special în domeniul cardiovascular, al bolilor metabolice, oncologie și neurologie.

Cum vor arăta sistemele LIFEcare?
Care va fi impactul asupra companiilor?

Sistemul wellcare înseamnă monitorizare și diagnosticare continuă, promovarea unui stil de viață sănătos și prevenire predictivă. Scopul este acela de a menține sănătatea și bunăstarea oamenilor care vor avea acces la programe personalizate de nutriție și suplimente alimentare, exerciții fizice prin utilizarea aplicațiilor digitale de sănătate. Pe lângă companiile de servicii medicale și biofarmaceutice, domeniul wellcare va deveni de interes tot mai mare pentru producătorii de alimente și băuturi, companiile de tehnologie și retailerii de îmbrăcăminte și echipamente sportive. 

De asemenea, viitoarele sisteme wellcare vor urmări parteneriate cu programele de sănătate dezvoltate de companii și vor ajunge la acorduri de rambursare parțială cu asigurătorii. Totuși, acest lucru ridică ștacheta pentru furnizorii de wellcare care vor trebui să documenteze impactul pozitiv al ofertelor lor asupra sănătății. 

Pentru cazurile care nu pot fi prevenite și care nu sunt prevenite, sistemele de „disease care” (tratarea bolilor) – similare cu actualele sisteme de asistență medicală – se vor concentra și mai mult pe depistarea precoce și pe o abordare mai țintită și mai personalizată a condițiilor de sănătate nefavorabile. În timp ce obiectivul de a readuce pacientul la o stare de sănătate mai bună și îmbunătățirea calității vieții acestuia rămâne constant, apar trei trei diferențe cheie. Prima este că îngrijirea bolilor va însemna o abordare mai integrată a asistenței medicale – valorificând o gamă mai largă de soluții de sănătate (inclusiv terapii avansate, soluții digitale și medicamente/combinații de medicamente personalizate). Cea de-a doua este că pacienții vor juca un rol mult mai activ în definirea parcursului tratamentului cel mai potrivit pentru situația lor personală. Sprijiniți de asistenți digitali de sănătate, aceștia vor putea nu numai să-și îmbunătățească starea de bine în timpul tratamentului, dar și să-și gestioneze cu succes tratamentul printr-o implicare mai activă și supravegherea în timp real din partea medicilor. Iar cea de-a treia este că procesul decizional în îngrijirea bolilor nu se va baza doar pe date privind asistența medicală, ci va încorpora tot mai mult date personale.

Sistemele LIFECare vor perturba semnificativ activitatea companiilor de servicii medicale, a celor biofarmaceutice sau a altor actori complementari, dar în același timp reprezintă o oportunitate de a exploata segmente cu marje mai mari– în pofida unor reglementări mai dure.

Astfel, acestea vor avea acces la date legate de stilul de viață, asistență medicală și evoluția bolilor, pentru a dezvolta produse și soluții de sănătate personalizate, inclusiv medicamente și aplicații digitale. De asemenea, ele vor trebui să-și construiască capacități de Inteligență Artificială și analiză a datelor pentru a oferi servicii individuale de îngrijire, de la diagnosticare până la control.

În prezent, niciun jucător nu poate oferi de unul singur servicii integrate de o asemenea amploare, ceea ce va duce cu siguranță la încheierea de parteneriate, în domeniul public și privat, pentru soluții și capacități complementare. 

CEC Bank obține primul rating internațional: rating Fitch BB

Economistul
-
0
CEC Bank obține primul rating internațional: rating Fitch BB

CEC Bank, instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România obține pentru prima dată un rating din partea Fitch Ratings – una dintre agențiile internaționale de profil de top. În urma evaluării, CEC Bank a obținut ratingul de emitent BB. 

„Obținerea ratingului Fitch este un semnal că banca are un profil financiar solid și se conformează bunelor practici de guvernanță corporativă și transparență. Ratingul din partea unei agenții internaționale este un pas necesar, în contextul în care CEC Bank are în plan accesarea piețelor de capital prin emisiuni de obligațiuni subordonate. Vrem să ne diversificăm sursele de finanțare pentru a susține creșterea și consolidarea poziției pe piață și credem că instrumentele pe care le vom lansa  vor crea noi oportunități pentru investitori”, declară Bogdan Neacșu, Director General al CEC Bank.

CEC Bank a demarat un amplu program de modernizare și transformare în 2019. În ultimii 3 ani, banca a reușit să-și majoreze cota de piață – de la  6,50% în 2018 la 7,9% la sfârșitul lui 2021 și a înregistrat o creștere de 72% a activelor bancare. Totodată, profiturile băncii au crescut la niveluri record – de peste 350 de milioane de lei anual în perioada 2019-2021.

Ratingul CEC Bank reflectă poziția financiară solidă, nivelul bun de lichiditate și modelul de afaceri sustenabil, în condițiile în care banca își susține activitatea în principal pe baza surselor atrase de la clienții nebancari și are cea mai mare rețea teritorială din țară, cu o pondere de peste 25% în totalul unităților bancare din România. 

Banca este angajată într-o serie de proiecte de investiții și informatizare care urmăresc consolidarea modelului de afaceri hibrid lansat în 2019, prin care produsele și serviciile CEC Bank sunt disponibile atât prin intermediul rețelei fizice, cât și online. CEC Bank a fost printre primele bănci din România care și-au digitalizat produsele bancare: conturile și creditele negarantate pot fi contractate 100% online de către persoanele fizice și, în ultimul an, oferta digitală a fost extinsă și la nivelul IMM-urilor – cu pachete de cont bancar și scrisori de garanție ce pot fi contractate de la distanță.

Măsuri prevăzute în PNRR pentru tranziția verde

Florin Antonescu
-
0
Măsuri prevăzute în PNRR pentru tranziția verde

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este unul dintre ministerele coordonatoare de reforme aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care au semnat acordurile de finanțare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, subliniază în acest sens: „Managementul apei este un domeniu foarte important, vom avea peste 1 miliard de euro buget pentru dezvoltarea sistemelor de apă și canalizare în România. Avem infringement la acest capitol şi avem nevoie rezultate concrete, ca să demonstrăm Comisiei că suntem în măsură să tratăm aceste probleme aşa cum trebuie. 

A doua componentă, la fel de importantă, este partea de protecţie a biodiversităţii. Aici vom avea peste 600 de milioane pentru împăduriri şi sute de milioane pentru biodiversitate, pentru planuri de management, pentru refacere de habitat, pentru protejarea pajiştilor cu înaltă valoare genetică. 

Managementul deşeurilor este a treia componentă care beneficiază de fonduri: pentru platformele de depozitare voluntară a deşeurilor nemenajere (cele care nu se ridică de către firmele de salubrizare) şi aici vom avea peste 500 de primării care vor putea beneficia de finanţare pentru a realiza asemenea platforme; vom finanţa, de asemenea, 15 platforme mari pentru zonele urbane, acolo unde pot fi depozitate deşeurile din construcţii, deşeurile de metal, de plastic, de lemn, cauciucurile, deşeurile periculoase, toate deşeurile care ulterior pot ajunge la reciclare şi pot reintra în circuitul economic.

Avem și o componentă de digitalizare în domeniul mediului, cu un buget de 48 de milioane de euro. Din această sumă vom dezvolta sistemul SUMAL și vom digitaliza mai multe servicii care intră în sfera ANPM.”

MMAP precizează că măsurile de sprijinire a obiectivelor privind schimbările climatice reprezintă 41% din suma totală alocată României prin PNRR: „Măsurile prevăzute în PNRR vor contribui în mod eficace la tranziția verde și la abordarea provocărilor generate de aceasta. Astfel, PNRR sprijină obiectivele României privind decarbonizarea și tranziția energetică, astfel cum sunt prevăzute în planul național privind energia și clima.

Componenta C1 – Managementul apei, gestionată de MMAP, are un buget de 1,462 miliarde de euro. Printre reformele care vor fi realizate se află consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene, dar și reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile.

Ca urmare a investițiilor, se vor realiza, printre altele:

  • 1600 km construiți de rețele de apă – în localități cu peste 2000 locuitori
  • 2500 km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 locuitori și 400 de km de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitori
  • 12.900 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite și operaționale în aglomerările mai mici de 2000 de locuitori, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă
  • conectarea a 88.400 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima conectare la apă și canalizare
  • cel puțin 510 km de linii de apărare împotriva inundațiilor reabilitate în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Gestionarea Riscului la Inundații
  • starea/potențialul ecologic bun al corpurilor de apă relevante, în conformitate cu cerințele Directivei-cadru privind apa, trebuie atinsă și evidențiată prin cele mai recente date relevante de sprijin și trebuie evitată orice deteriorare
  • 20 de poldere de prevenire a inundațiilor reabilitate sau nou realizate pe liniile de apărare existente împotriva inundațiilor
  • realizarea cadastrului apelor

În responsabilitatea MMAP intră și componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității, cu un buget  de 1,173 miliarde euro. Se va realiza reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente, dar și reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea. 

Reformele și investițiile vor aduce rezultate importante, între care: cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure, cel puțin 90 de pepiniere operaționale noi și renovate, precum și cel puțin 3.150.000 m² suprafețe noi de păduri urbane, în conformitate cu cerințele legale stabilite în Strategia Națională Forestieră 2020 – 2030.

Prin gestionarea componentei C3 – Managementul deșeurilor, MMAP preconizează că până în 2023, se vor adopta o strategie și un plan de acțiune privind economia circulară, pentru a asigura tranziția României către o economie circulară până în 2030. Aceste acțiuni vor fi însoțite de investiții în instalații de colectare separată și reciclare a deșeurilor, în reciclarea deșeurilor agricole și în asigurarea respectării dispozițiilor privind managementul deșeurilor.

Bugetul total pentru această componentă este de 1,239 miliarde de euro.

Printre măsuri se numără modificări legislative pentru o practică unitară de gestionare a deșeurilor, dar și dezvoltarea capacității de monitorizare și control a Gărzii de Mediu, respectiv achiziționarea de echipamente și operaționalizarea acestora pentru 43 de comisariate ale Gărzii Naționale de Mediu, pentru activități de monitorizare și control, în vederea creșterii trasabilității deșeurilor și 400 de misiuni de monitorizare și control desfășurate de comisarii Gărzii Naționale de Mediu cu echipamente digitale.

 De asemenea, sunt prevăzute următoarele: 

  • 513 echipamente pentru monitorizarea calității aerului, a radioactivității și a zgomotului, achiziționate și operaționale
  • 13800 insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor, înființate și operaționale
  • 26 de instalații de reciclare a deșeurilor construite și în funcțiune
  • 504 de centre de colectare voluntară înființate și operaționale în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor
  • 15 centre de colectare integrată în 15 aglomerări urbane
  • 254 sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile

De asemenea, MMAP va gestiona și componenta Digitalizare în domeniul mediului. 

Astfel se va spori capacitatea de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat. Sistemul va fi integrat în SUMAL 2.0 (sistemul românesc de urmărire a materialelor lemnoase, aflat în prezent în curs de dezvoltare) și va monitoriza îndeplinirea obligațiilor legale privind recoltarea lemnului, regenerarea în timp util a pădurilor, sănătatea pădurilor, starea de conservare a habitatelor forestiere, impactul schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice a diferitelor ecosisteme forestiere. Va fi inclus cadastrul forestier, precum și drepturile de proprietate și de administrare. Centrele de date ale sistemului vor respecta Codul european de conduită privind eficiența energetică a Centrului de date și integrează circularitatea proiectării clădirilor și a tehnicilor de construcție.

Bugetul pentru această activitate va fi de 42 milioane de euro.

Tot în cadrul componentei Digitalizare în domeniul mediului se vor realiza servicii publice de mediu digitalizate, bugetul fiind de 6 milioane de euro. Astfel, cel puțin 32 de servicii publice specifice activităților de mediu vor fi digitalizate și gestionate online pentru a include: transmiterea datelor și informațiilor pentru inventarele emisiilor; raportarea aferentă Natura 2000 și serviciile de conservare a naturii; gestionarea registrelor de mediu, a procedurilor de notificare și autorizare și a permiselor, cu scopul de a raționaliza serviciile de gestionare a deșeurilor pentru cetățeni și întreprinderi.”

Women in Data Science susține parteneriatul public-privat, academic și guvernamental în domeniul științei datelor

Economistul
-
0
Women in Data Science susține parteneriatul public-privat, academic și guvernamental în domeniul științei datelor

Conferința Women in Data Science (WiDS) sub egida Stanford University, aflată la cea de-a doua ediție în România, a adus în atenția publică importanța creării unui parteneriat solid între mediul privat-public-guvernamental și academic în domeniul științei datelor, în vederea dezvoltării de soluții inovatoare și tehnologii ale viitorului. Doar astfel, prin conlucrarea tuturor celor implicați se pot creiona linii viitoare de acțiune, se pot consolida valori și se pot implementa cu succes procese de transformare organizațională și adaptare la cerințele noilor tehnologii.

Ligia Deca, consilier prezidential, Departamentul Educație și Cercetare din cadrul Administrației Prezidențiale a declarat: „Domenii precum inteligența artificială, robotică, știința datelor sunt în mare parte conduse de femei care au dovedit implicare și  profesionalism, calități incontestabile care trebuiesc încurajate și susținute pe viitor. Ne aflăm într-un context special, unde reziliența înseamnă capacitatea rapidă de a lua decizii și de a ne mobiliza corespunzător pentru identificarea de soluții viabile într-un timp scurt”.   

La rândul său, Pamela Ward, ministru consilier și ofițer comercial superior pentru Europa de Sud-Est în cadrul Ambasadei SUA la București, susține implicarea femeilor în domenii care pot contribui la creșterea și dezvoltarea economică viitoare.  “Angajamentul nostru de a promova perspectivele și succesele femeilor în tehnologie reflectă convingerea noastră că responsabilizarea și echitatea femeilor sunt esențiale pentru creșterea și dezvoltarea economică, democrația și securitatea în întreaga lume. Evenimentele WiDS la nivel mondial și românesc demonstrează cu adevărat capacitățile de conducere și participare a femeilor în aceste domenii, precum și schimbarea și promisiunea viitorului”, a concluzionat reprezentantul Ambasadei SUA la București.

Organizată de Think Thank 360, cu susținerea Ambasadei SUA la București,  Women in Data Science, este un eveniment unic în țara noastră, care își propune să aducă pe agenda publică importanța expertizei feminine în domenii cheie de dezvoltare viitoare. În cadrul dezbaterii au fost subliniate noile strategii de acțiune pe termen mediu și lung, fundamentate cu ajutorul instrumentelor data science specifice în toate domeniile de activitate și au fost oferite soluții cât mai inovatoare și concrete la nevoile și cerințele impuse de evoluțiile actuale și viitoare.

„Acum este un moment foarte bun să construim un ecosistem puternic de data science în România, cu un parteneriat solid public-privat, academic și guvernamental. Este important să coagulăm o comunitate de specialiști proveniți de la toți  actorii implicați în domeniul științei datelor. Astfel, vom crea alinierea perfectă cu oportunitățile oferite de crearea cloud-ului guvernamental din PNRR și potențialul imens pe care îl va avea data science în analiza datelor colectate în sectorul public”, a declarat Alexandra Cernian, lector universtar Universitatea Politehnică București, Expert al Comisiei Europene.

Inițiativa Women in Data Science (WiDS) își propune să inspire și să educe tinerii din întreaga lume în domeniul științei datelor, cu accent pe sprijinirea femeilor care doresc să exceleze în acest domeniu.

În acest an, a avut loc și o premieră la nivel național- Concursul Datathon în cadrul căruia echipele românești din mediul academic, privat și guvernamental au concurat, la nivel internațional, cu echipe de profesioniști cu tradiție în domeniul data science. Tema de anul acesta a concursului s-a referit la schimbările climatice și energia verde, iar echipele românești s-au  clasat în topul clasamentului mondial, în primele 100 de echipe dintr-un total de 829 de echipe din întreaga lume. Echipa Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică- ICI București a ocupat un onorat loc 36 , fiind urmată de o echipa AI Cluj, formată din 4 tinere specializate în domeniul științei datelor și de echipa ROSPIN (Romanian Space Initiative) compusă din studenți  de la Facultatea de Inginerie Spațială și cea de Automatică și Calculatoare, care a ocupat locul 79 în clasamentul mondial.

Ella Ciupercă, Director științific Think Thank 360 a declarat:”WiDS Datathon organizat pentru prima dată în acest an a evidențiat potențialul  enorm pe care îl are țara noastră într-un domeniu emergent, care estimăm că va avea un impact din ce în ce mai important în viitor. Echipele românești s-au antrenat, au studiat și reușit să își demonstreze valoarea prin identificarea unor soluții rafinate, prin analiza avansată a datelor în domeniul schimbărilor climatice și energiei verde. Mesajul acestui eveniment este unul cât se poate de simplu: toate deciziile importante din orice domeniu (guvernamental, afaceri, educație, armată, etc) este impetuos să fie adoptate sau optimizate prin utilizarea acestei noi resurse- datele”.

Trăim vremuri complicate, unde umanitatea, solidaritatea și bunătatea sunt esențiale pentru a privi cu încredere spre viitor. Mobilizarea generală și ajutorul necondiționat sunt esențiale în aceste clipe. Dialogul neîntrerupt, diplomația și de ce nu, noile tehnologii  pot ajuta să construim punți de comunicare între popoare și să stabilim limite de acțiune primând astfel calea dialogului constructiv și a soluțiilor de pace care clădesc speranța, unitatea și credința într-o lume mai bună.

Partenerii strategici ai evenimentului sunt Ambasada Statelor Unite ale Americii la București și Wolters Kluwer România.  Partenerii academici ai evenimentului sunt Academia de Studii Economice din București și Universitatea Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Sponsorii principali care fac posibilă organizarea acestei conferințe, contribuind astfel la diseminarea informațiilor privind știința datelor, sunt: OMV Petrom, Banca Comercială Română, Adobe Romania, Thoughtworks România, Enel România, Google România, eMAG, UNIQA Asigurări ,MHS Trucks, Data Booster si Regina Maria. La categoria parteneri amintim: Automobile Bavaria (BMW) și RADIOCOM, Aerotravel, Lotus Cosmetics, Adara Spa, și entitățile patronale: Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin CONAF și Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA.

Parteneri media: AGERPRESS, Financial Intelligence, Ziarul NEWS, Economistul, Club Economic, MONEY.RO, Ziarul BURSA, România Durabilă, The Diplomat Bucharest.

Decalajul salarial femei – bărbați: De la statisticile oficiale optimiste de 3,3% la realitatea din piața muncii, de 23%. Ce poveste spun cifrele?

Economistul
-
0
Decalajul salarial femei – bărbați: De la statisticile oficiale optimiste de 3,3% la realitatea din piața muncii, de 23%. Ce poveste spun cifrele?

_________________

Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România
Ioana Cercel, Avocat D&B David și Baias (foto)

Ziua Internațională a Femeii a devenit de câțiva ani un prilej de a aduce în atenția publică diferențele salariale și de oportunități în carieră dintre femei și bărbați, statisticile oficiale raportate în aceste zile plasând România pe un loc foarte onorant printre statele membre ale Uniunii Europene (UE). România se află în statisticile europene pe penultimul loc (ultimul fiind ocupat de Luxemburg) în ceea ce privește decalajul salarial femei – bărbați, cu doar 3,3%, față de o medie a țărilor UE de 14,1%. Decalajul este calculat ca raport între salariul mediu al bărbaților și cel al femeilor. 

Iată de ce s-a format deja percepția că România și, în general, țările din spațiul ex-comunist nu au probleme de echitate salarială și incluziune, pentru că, istoric, femeile au fost încadrate în câmpul muncii cot la cot cu bărbații de câteva zeci de ani. Există, însă, câteva motive care ne fac să privim cu scepticism aceste statistici:

  • Rata de participare a femeilor din România la piața muncii este tot printre cele mai mici din UE (~55%), existând o corelație dovedită între ponderea de femei angajate și decalajul salarial. Acolo unde procentul femeilor active pe piața muncii este mic, de obicei, participarea se datorează categoriilor educate, cu potențial de câștig salarial mai mare, ceea ce influențează media.
  • Sectorul public (care reprezintă aproximativ un sfert din populația angajată a României) este dominat de femei, atât numeric, cât și din punct de vedere salarial, fiind unul dintre puținele sectoare cu decalaj negativ (femeile câștigă, în medie, mai mult decât bărbații).
  • Ponderea foarte mare a angajaților plătiți cu salariul minim pe economie, care ”egalizează”, cel puțin pe hârtie, salariile, nefiind cunoscute câștigurile reale

Analiză PwC România: Decalajul salarial
dintre bărbați și femei este de 23,3% 

Cu aceste rezerve, am analizat decalajul salarial pe baza datelor din studiile salariale efectuate de PwC, care include companii private, medii sau mari, multinaționale sau locale, având peste 250.000 de angajați. 

Folosind aceeași metodologie de calcul, rezultatul este radical diferit, respectiv avem un decalaj mediu de 23,3% în favoarea bărbaților, în ceea ce privește salariul de bază, și un decalaj de peste 30% în ceea ce privește bonusurile. Explicația constă în distribuția salariilor pe intervale statistice. Studiul nostru include circa 60% femei și 40% bărbați, dar în cuartila inferioară (sfertul cu cele mai mici salarii) sunt peste 70% femei, ceea ce înseamnă că acestea tind să ocupe mai degrabă posturile slab plătite din eșantionul nostru.

Analizând mai departe diferite segmente din studiu, observăm că diferența cea mai mare este la nivel de operator (16,4%), explicația fiind legată tot de tipul de posturi ocupate de femei. De exemplu, la nivel de muncitor / operator, femeile ocupă mai degrabă roluri necalificate și, deci, mai slab remunerate. Cea mai mică diferență este la nivelul supervizorilor / șefilor de echipă, unde nu sunt diferențe semnificative în cerințele posturilor. 

Din punct de vedere sectorial, domeniul bancar înregistrează cea mai mare diferență în ceea ce privește salariul de bază (29,4%), urmat îndeaproape de Tehnologie (29,1%). Sectoarele farmaceutic și industrial sunt cele mai echilibrate.

Nu în ultimul rând, analiza pe categorii de vârstă reflectă o accentuare a discrepanțelor la generațiile senioare. Dacă la în cadrul grupei 15-25 de ani (unde avem nivelul de începători în toate industriile), diferențele sunt insesizabile (3,5%), odată cu acumularea de experiență în câmpul muncii, pasul este semnificativ și progresia este clară, de la o generație la alta, de la 25,7% în grupa de vârstă 26-43 de ani, la 37,8% în grupa 44-54 de ani și 38,2% peste 55 de ani. 

Dacă analizăm post cu post, ca medie, diferențele sunt foarte mici, însă ele cresc pe măsură ce ne uităm în partea de sus a intervalului, ajungând la 7-8% la cele mai mari salarii de pe același post.

Cauzele acestor discrepanțe salariale și potențiale arii de intervenție

Dincolo de poza rezultată din acest prim raport de diferențe salariale între femei și bărbați de pe piața din România, putem extrage câteva ipoteze privind cauzele acestor discrepanțe și potențiale arii de intervenție, după cum urmează:

  • În general, problema nu rezidă într-o discriminare directă, ci mai degrabă într-o diferență de oportunități pentru a accesa profesii și locuri de muncă bine plătite.
  • De asemenea, ponderea mare a muncii neremunerate în rândul femeilor (activități casnice și de îngrijire) limitează oportunitățile de educație și carieră. Un impact similar îl are și ”penalitatea” maternității care creează un dezavantaj semnificativ (a se vedea saltul decalajului salarial în grupa de vârstă cu cea mai mare incidență a maternității). 
  • Segregarea sectorială și profesională, în general, bazată pe elemente culturale adânc înrădăcinate din copilărie, chiar dacă motivele inițiale ale acestei segregări (de ex. efortul fizic al anumitor activități) au dispărut, direcționează femeile către domenii mai slab remunerate. 
  • Nu în ultimul rând, este posibil ca diferențele de atitudine și comportament, la fel, izvorâte din elemente culturale, să avantajeze bărbații, care sunt mai asertivi în a-și negocia drepturile, de aceea sunt mai bine reprezentați în partea superioară a intervalului statistic.

Raportul complet este disponibil pe plaforma HR Leaders Portal împreună cu informații despre programul de certificare pentru companii „Equal Salary Certification”.

De asemenea, amintim că, într-un efort de a-și îndeplini promisiunea de a lua măsuri pentru a reduce diferențele de remunerare între femei și bărbați, Comisia Europeană a lansat anul trecut în dezbatere proiectul de Directivă de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii (Directiva privind transparența salarială).

Propunerea de Directivă prevede o serie de măsuri privind transparența salarială și îmbunătățirea accesului la justiție pentru victimele discriminării salariale, dintre care menționăm:

  • Angajatorii vor fi obligați să folosească un mecanism de stabilire a salariilor sau grile salariale prin care să asigure egalitatea de gen în ceea ce privește remunerația lucrătorilor; practic, orice angajator ar trebui să aibă o politică documentată de stabilire a salariilor;
  • În anunțul de recrutare sau înainte de încheierea contractului de muncă, angajatorii vor fi obligați să ofere informații cu privire la nivelul inițial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia. Angajatorii nu vor putea întreba candidații despre istoricul lor salarial;
  • Angajatorii trebuie să se asigure că angajații lor au acces la criteriile – obiective și neutre din punctul de vedere al genului – utilizate pentru a defini remunerația și evoluția carierei lor;
  • Angajații vor putea solicita informații cu privire la nivelul lor individual de remunerare și la nivelul mediu de remunerare, defalcat în funcție de gen, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare;
  • Angajatorii cu cel puțin 250 de angajați vor fi obligați să pună la dispoziția lucrătorilor, a reprezentanților acestora, a autorităților naționale competente, dar și a publicului, informații privind diferența de remunerare dintre femei și bărbați. În cazul în care datele raportate privind remunerațiile evidențiază o diferență de remunerare între femei și bărbați de cel puțin 5 %, iar angajatorul nu poate justifica diferența pe baza unor factori obiectivi și neutri din punctul de vedere al genului, angajatorii vor trebui să efectueze o evaluare a remunerațiilor în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor;
  • Angajații discriminați pe criterii de gen pot primi despăgubiri, inclusiv recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente;
  • Organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor pot acționa în numele lucrătorilor în cadrul unor proceduri judiciare sau administrative și pot introduce acțiuni colective privind egalitatea de remunerare.

Așa cum putem vedea, deși viitoarea Directivă va introduce o serie de obligații noi ce țin de transparentizarea informațiilor privind remunerația, principiul „remunerație egală pentru muncă egală” nu este o noutate. Principiul egalității de șanse între femei și bărbați este deja reglementat în legislația noastră. În aceste condiții, chiar dacă până la adoptarea Directivei și transpunerea în legislația națională va mai trece destul timp, organizațiile vor fi expuse și pentru trecut. Angajații vor putea cere daune pentru 3 ani în urmă. 

Devine astfel crucială adaptarea din timp la cerințele Directivei, mai ales că revizuirea politicilor de remunerare existente sau implementarea unora noi sunt procese complexe, de durată. Angajatorii se pot pregăti prin efectuarea unui audit privind diferențele de remunerare în funcție de gen, analiza sau definirea unor politici salariale clare, implementarea unui sistem de evaluare a performanțelor și promovare transparent sau introducerea unor mecanisme de verificare. 

BestJobs: Ridicarea restricțiilor Covid-19 accelerează perspectivele de revenire a angajaților la birou, cu opțiunea de lucru remote doar atunci când e convenabil

Economistul
-
0
BestJobs: Ridicarea restricțiilor Covid-19 accelerează perspectivele de revenire a angajaților la birou, cu opțiunea de lucru remote doar atunci când e convenabil

Ziua de 8 martie reprezintă finalul stării de alertă în România, la doi ani de la declanșarea pandemiei. Această perioadă a adus multe schimbări pe piața muncii și în viața angajaților, care au experimentat modul de lucru de la distanță, dar și hibrid, iar acum au posibilitatea de a alege cum vor să lucreze. După doi ani în care au fost privați de interacțiunile directe cu colegii și afectați de lipsa de separare a timpului personal de cel alocat activității profesionale, 62% dintre candidații români au declarat în ultimul sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs că ar alege să lucreze de la birou sau cel puțin în format hibrid, în timp ce 38% ar prefera exclusiv remote. 

În prezent, 48% dintre angajați au declarat că lucrează de la sediu, 42% exclusiv de la distanță, iar 10% într-un format hibrid. Chiar dacă se va reveni la munca de la birou ca normă, 24% dintre angajați spun că posibilitatea de a lucra remote reprezintă un beneficiu de luat în calcul atunci când își negociază contractul de muncă. 

Atunci când evaluează un nou loc de muncă în vederea angajării, doar 7% dintre candidați mai consideră că lucrul exclusiv de la birou ar reprezenta un compromis pe care ar trebui să îl facă, în timp ce 14% au declarat că ar accepta mai greu o poziție care implică lucrul exclusiv remote. 

Ana Visian, Marketing Manager BestJobs

„Schimbările în modul de lucru din ultimii doi ani au transformat stilul nostru de viață, am fost nevoiți să ne reorganizăm toate aspectele vieții în funcție de modul de desfășurare a activității de la locul de muncă. Pentru unii, modul de lucru remote a fost o soluție potrivită și rămâne opțiunea preferată, în timp ce pentru alții a însemnat un compromis greu de acceptat. Vedem deschiderea tot mai mare a angajaților de a se întoarce la birouri, mai ales în contextul în care restricțiile vor fi eliminate, păstrând totuși posibilitatea fermă din partea angajatorului, de a lucra remote”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Interesul pentru joburile remote a rămas la nivel constant pe BestJobs

Interesul pentru joburile remote este foarte mare în continuare, întrucât candidații au înregistrat în ultimele 30 zile peste 62.000 de aplicări, cele mai multe dintre ele pentru oportunități în Vânzări, IT/ Telecomunicații și Management. 

În luna februarie 2022, pe platforma de recrutare online BestJobs au fost deschise aproximativ 3.500 de poziții care oferă posibilitatea muncii exclusiv de la distanță, de două ori mai multe decât în februarie 2021 și cele mai multe de la începutul pandemiei. În plus, alte peste 1.000 de joburi care presupun un mod de lucru hibrid sunt disponibile candidaților de pe platformă. În ultimele 30 zile, cele mai multe dintre pozițiile remote disponibile pe platformă au fost în IT / Telecomunicații, Management și Inginerie.

Analiză XTB: Războiul din Ucraina, un potențial moment cheie în procesul de reglementare și adoptare la scară mai largă a monedelor digitale

Economistul
-
0

Criptomonedele majore au continuat să scadă în timpul sesiunii de marți din cauză că pe piețe persistă un nivel ridicat de aversiune față de risc, alimentată de incertitudinea creată de războiul dintre Rusia și Ucraina, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Declinul a început pe măsură ce veștile negative care au apărut săptămâna trecută au redus și cele mai optimiste așteptări de rezoluție a conflictului. Situația rămâne foarte tensionată, forțele rusești continuând să atace orașe ucrainene importante cu artilerie și rachete, în ciuda faptului că oficialii celor două tabere s-au întâlnit pentru negocieri. 

Indicatorul Bitcoin Fear & Greed, care arată sentimentul de pe piața monedelor digitale, se află în zona de ”frică extremă” în prezent și s-a aflat pe teritoriul „fricii” în ultimele trei luni, ceea ce a făcut ca Bitcoin să fie volatil în acest început de an. 

Intrările noi de investiții în fondurile cripto au crescut de trei ori săptămâna trecută, atingând cel mai ridicat nivel din aproape trei luni, în ciuda faptului că în Europa s-au înregistrat fluxuri de ieșire. 

Această tendință ne sugerează că interesul pentru sector continuă să existe, în special în contextul în care majoritatea activelor din spațiul cripto se tranzacționează cu discounturi importante după corecțiile din ultimele luni. 

Conform datelor CoinShares, fondurile de investiții în active digitale au atras 127 de milioane de dolari în fluxuri de intrare în cursul săptămânii încheiate pe 4 martie. 

Analizând situația pe regiuni, în America de Nord și America Latină s-a observat un interes în creștere, fiind raportate intrări de 151 de milioane de dolari, în timp ce incertitudinea de pe plan european i-a determinat pe investitori să fie mult mai prudenți și atenți cu modul în care își plasează fondurile, astfel fiind înregistrate fluxuri negative de numerar de 24 de milioane de dolari în Europa. 

Interesul cel mai mare este pentru fondurile pe Bitcoin, care au înregistrat intrări de 95 de milioane de dolari săptămâna trecută, cea mai mare valoare de la începutul lunii decembrie. 

Pe de altă parte, fondurile pe Ether au înregistrat intrări de 25 de milioane de dolari, fiind cea mai ridicată valoare din ultimele 13 săptămâni. 

În contextul în care tot mai multe voci au susținut că Rusia ar putea evita sancțiunile Occidentului prin utilizarea monedelor digitale, oficiali europeni și din SUA au susținut ideea de introducere a unui set de reglementări pentru spațiul cripto cât mai rapid. 

Astfel, conform unor surse apropiate Casei Albe, Președintele Joe Biden va semna în această săptămână un ordin executiv care va sublinia strategia guvernului SUA pentru criptomonede.

Ordinul va îndruma agențiile federale să examineze potențialele modificări de reglementare precum și securitatea națională și impactul economic al activelor digitale. 

Abordarea Casei Albe cu privire la cripto a atras din nou atenția în ultimele săptămâni, după ce SUA și aliații săi au impus sancțiuni Rusiei, stârnind temeri că organizațiile și indivizii ar putea folosi cripto pentru a evita restricțiile.

De asemenea, Directiva Casei Albe este așteptată să abordeze și posibilitatea de introducere a unei monede digitale emise de banca centrală din SUA, dar este posibil să ezite în a lua o poziție fermă cu privire la această inițiativă deoarece Rezerva Federală studiază încă problema. 

Într-un document publicat în ianuarie, banca centrală a declarat că o monedă digitală emisă de banca centrală din SUA ar putea ajuta la menținerea dominației dolarului, pe măsură ce alte țări, precum China, se adaptează noii tehnologii. 

Reglementarea spațiului de monede digitale este un subiect controversat în rândul investitorilor, dar tot mai multe opinii ale experților susțin că investitorii în criptomonede ar trebui să o privească într-un mod pozitiv. 

În primul rând, mai multă reglementare ar putea duce la mai multă stabilitate pe o piață cripto extrem de volatilă.  

Cu toate acestea, mulți pasionați de criptomonede se opun ferm ideii de reglementare, susținând că ar împiedica inovarea și contravine scopului principal pentru care au fost inventate criptomonedele, care pune accentul pe descentralizare.

În plus, un proiect mai amplu de reglementare are potențialul de a-i proteja pe investitorii pe termen lung, de a preveni activitățile frauduloase în cadrul ecosistemului cripto și de a oferi îndrumări și direcții clare care să ofere companiilor stabilitatea necesară pentru a inova în această piață. 

Un alt aspect important pentru monedele virtuale este faptul că tot mai multe entități statale (orașe, țări) anunță diferite parteneriate cu firme din spațiul cripto care au ca scop implementarea plăților cu criptomonede pentru diferite aspecte ale vieții. 

Astfel, Lugano, un oraș din Elveția, adoptă criptomoneda ca mijloc de plată a taxelor, bunurilor și serviciilor, ca parte a unei noi colaborări cu furnizorul de monede stabile Tether (USDT). 

Cetățenii din această provincie vor putea plăti impozitele și taxele de serviciu public cu Bitcoin, potrivit directorului orașului. 

Aceste inițiative promovează utilizarea acestor instrumente în viața cotidiană și ar putea reprezenta un stimulent pentru adopția pe scară largă, în contextul în care încrederea în monedele fizice (fiat) scade tot mai mult după lovitura încasată de rubla rusească și după ce banca centrală a anunțat că va limita schimbul de monedă națională și va ”obliga” firmele naționale să dețină o mare parte din venituri în rublă pentru a impulsiona cererea. 

Aceste măsuri au evidențiat dezavantajele pe care le are o monedă tradițională într-un context tensionat.

Cu toate acestea, în prezent criptomonedele sunt considerate atât ”protagonist” cât și ”antagonist” în aceeași poveste. 

În primul rând, reprezintă o alternativă foarte facilă de a primi ajutor monetar în mod direct, situație observată în urma donațiilor primite de Ucraina în active digitale.

Pe de altă parte, continuă să fie considerate o modalitate de a evita sancțiunile monetare impuse oligarhilor ruși și guvernului rus, ceea ce face autoritățile să devină tot mai prudente. 

Totuși, trebuie să subliniem că monedele digitale sunt neutre din punct de vedere politic și în prezent se află în centrul atenției, fiind un moment important în procesul de adopție pe scară mai largă și posibilitatea de introducere a unor reglementări la nivel extins ar putea oferi un impuls acestei piețe și să scoată în evidență utilitatea pe care o are.

Cadouri de 8 martie: 79% dintre femei își doresc să primească parfum

Economistul
-
0
Cadouri de 8 martie: 79% dintre femei își doresc să primească parfum

Cu o floare nu se face primăvară. Dar cu un parfum? Cel mai recent studiu realizat de compania de cercetare de piață Reveal Marketing Research pe segmentul cosmeticelor, arată că românii sunt tot mai interesați de cadouri precum parfumuri, produse de machiaj dar și alte cosmetice.

8 martie

Astfel, 83% dintre bărbați declară că femeile ar aprecia dacă ar primi în dar de 8 martie parfumuri, foarte aproape de așteptările femeilor care în procent de 79% își doresc să primească parfum. Și cosmeticele sunt în topul cadourilor oferite de bărbați, respectiv produsele pentru îngrijirea pielii și tenului, în proporție de 72%. Dorințele femeilor sunt relativ apropiate și când vine vorba de produse pentru îngrijirea pielii și tenului – 68% au declarat că și-ar dori să primească.

65% dintre femei și-ar dori să primească produse de înfrumusețare / make-up, iar 68% dintre bărbați le și oferă, a mai relevat studiul Reveal Marketing Research.

Situația este aproape identică și în privința produselor pentru îngrijirea părului, cu 65% și, respectiv 62%, fiind o diferență de 3% între cele două sexe.

Preferințele în materie de cosmetice ale româncelor

Cum își aleg românele cosmeticele? Majoritatea persoanelor intervievate – 56% – au ales raportul bun calitate – preț ca factor principal de decizie în achiziționarea produselor cosmetice. Experiența anterioară este importantă pentru 54% dintre respondentele chestionate, iar 41% au ales lista ingredientelor, respectiv 40% aleg produse cosmetice din ingrediente naturale/organice. Mai puțin importante sunt discounturile (31%) și recomandarea prietenilor (30%) sau opiniile influencerilor / persoanele publice (11%).

Bărbații vs cosmetica

La fel ca și în cazul doamnele și domnișoarele, 53% dintre bărbați aleg să cumpere produse cosmetice având drept prim criteriu raportul calitate – preț. Bărbații se ghidează în special după brandul produselor (48%) – să fie un brand cunoscut  și sunt mult mai puțin interesați de părerile altor persoane, cum ar fi medicii (23%) sau influencerii/persoanele publice (15%).

Sursa de achiziții produse cosmetice

Produse de îngrijire a părului: Hypermarketurile (77%) și supermarketurile (71%) sunt cele mai populare locuri de achiziții a produselor de îngrijire a parului pentru toate categoriile analizate. În schimb, magazinele mono-brand (35%) și cele de specialitate online (36%) sunt cele mai puțin utilizate, cu o ușoară tendință pozitivă pentru tinerele între 18 și 24 de ani.

Produse de îngrijire a tenului: Pentru produsele de îngrijire a tenului, femeile preferă farmaciile (62%) și magazinele online (58%). Observăm diferențe semnificative în rândul tinerelor cu vârste între 18 și 24 de ani și în rândul femeilor cu venituri mari (peste 6000 de lei). La polul opus, magazinele mono-brand sunt cele mai puțin utilizate pentru achiziționarea produselor de îngrijire a tenului.

Produse de make-up: Produsele de make-up sunt cumpărate, în cea mai mare măsură din magazine mono-brand (64%), în special de persoanele între 18-24 de ani (71%) și cele cu venituri mari (76%). Magazinele de specialitate fizice (57%) sau online (54%) sunt următoarele în lista preferințelor, iar supermarketurile (29%) sau farmaciile (28%) sunt cele mai putin utilizate.

Parfumuri: Femeile optează pentru magazinele de specialitate online (57%), atunci când vor să își achiziționeze un parfum, dar și din magazinele de specialitate fizice (55%), în special femeile cu vârste cuprinse între 45-55 ani și cu venituri mari. Cele mai puțin populare surse de achiziție pentru parfumuri sunt farmaciile (17%) și supermarketurile (14%).

Împărțirea unui buget de 300 de lei pentru următoarele 3 luni

Cea mai mare parte din bugetul alocat produselor cosmetice este alocat parfumurilor – 97 de lei. Femeile cu vârste peste 55 de ani alocă o sumă semnificativ mai mare pentru parfumuri – 125 de lei în medie. Pentru toate categoriile de respondenți, parfumul ocupa prima poziție după proporția din buget, mai puțin pentru tinerele între 18 și 24 de ani, care alocă o parte mai mare din buget produselor pentru îngrijirea pielii și tenului (84 lei), dar și pentru îngrijirea părului (81 lei).


Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 13 ani companii din România și Europa.

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 25 Februarie – 02 Martie 2022, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1.005 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

*** Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții companiei.

OTP Bank oferă și în acest an parteneriate pentru startup-uri: înscrierile sunt deschise

Economistul
-
0
OTP Bank oferă și în acest an parteneriate pentru startup-uri: înscrierile sunt deschise

În calitate de susținător al inovației, OTP Bank lansează, anul acesta, cea de-a cincea ediție a programului internațional de cooperare cu startup-urile, OTP Startup Booster Program. Inițiativa se desfășoară în mai multe etape, care ghidează soluțiile inovatoare de la identificarea nevoilor businessului, până la implementare. Programul este deschis startup-urilor din toată lumea, care au produse deja validate, și companiilor scaleup. Prin implicarea mai multor zone la nivel de grup, OTP Bank își propune încurajarea colaborării orientată spre obiective și concentrată pe business și implementarea unor proiecte pilot cu startup-urile selectate. Perioada de înscriere în program este între 7 martie și 11 aprilie. 

Aceasta este cea de-a cincea ediție a programului internațional pentru startup-uri, derulat de OTP Bank. Companiile selectate în cadrul OTP Startup Booster Program se vor bucura de o serie de beneficii: pe lângă derularea proiectului pilot cu grupul bancar, vor putea participa la un workshop, primi sprijin prin programe de mentorat intern și extern și vor avea acces la oportunități de networking. OTP Lab, care coordonează programul la nivel de grup, a colectat peste 150 de subiecte și nevoi de business, de la începutul lui ianuarie și până la mijlocul lui februarie, pentru care vor fi căutate soluții inovatoare, în colaborare cu startup-urile selectate. 

În afara categoriilor de teme legate de rolurile tradiționale ale instituțiilor financiare, care au existat și în anii precedenți, anul acesta se va pune accentul pe așa-numitele soluții bancare netradiționale și pe inovațiile care susțin sustenabilitatea și conștientizarea ecologică, în viața de zi cu zi a clienților și a băncii. 

În ediția din acest an Startup Booster Program, startup-urile sunt invitate să se înscrie cu proiecte care se încadrează în următoarele teme:

  • Experiența clientului și serviciile dedicate acestuia
  • Creșterea eficienței interne
  • Inovații dedicate produselor din zona de retail banking 
  • Inovații dedicate produselor din zona de corporate banking 
  • Soluții bancare netradiționale și sustenabilitate
  • Alte soluții noi, cu potențial disruptiv, care se referă la sistemul bancar, dar nu se încadrează în niciuna dintre categoriile anterioare

Procesul de selecție va avea loc și în acest an în trei etape: pentru a se înscrie, startup-urile trebuie să completeze formularele disponibile online, iar după preselecție, companiile admise vor avea oportunitatea de-a se întâlni de reprezentanții băncii specializați în domeniile respective, în cadrul unui interviu online. Reprezentanții primelor 25–30 de startup-uri, în ordinea clasării, vor fi invitați de OTP Bank la evenimentul Selection Days, care va avea loc la Budapesta la sfârșitul lui mai, la Akvárium Klub, cu participare offline. 

„Sunt mândru că OTP Startup Booster Program mobilizează întreg OTP Bank, la nivel de grup, inclusiv subsidiarele străine, pentru a sprijini diseminarea soluțiilor financiare inovatoare în toată regiunea. Este îmbucurător faptul că vedem tot mai mulți solicitanți și colaborări tot mai de succes cu startup-urile partenere, cu fiecare an care trece”, a declarat András Fischer, Șeful Departamentului de Inovare, OTP Lab. 

Programul pilot în colaborare cu startup-urile va începe pe 5 septembrie 2022 și se va derula până pe 25 noiembrie 2022. În cadrul evenimentului online, Ziua Demo, programat pentru 30 noiembrie, startup-urile vor avea oportunitatea de a-și prezenta realizările din ultimele trei luni, în fața managementului Grupului, a investitorilor și experților în inovație din partea unor mari companii locale și internaționale. În urma acestui eveniment, startup-urile care au cele mai promițătoare rezultate vor putea începe implementarea produselor, în faza de lansare, care se va desfășura între 1 ianuarie și 30 iunie 2023, alături de un membru al OTP Banking Group, în cadrul unui acord de parteneriat pe termen lung.

1...1.0881.0891.090...1.969Pagina 1.089 din 1.969