Cererea mare de produse și servicii după ridicarea restricțiilor Covid-19 și conflictul din Ucraina au dus la o creștere accelerată a inflației, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Național de Statistică, erodând situația financiară a românilor. Doar o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflației, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar și de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs.

Doar 37% dintre respondenți au primit o mărire salarială de la începutul anului și alți 12% au fost sprijiniți de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creștere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflația, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

Atât angajații care nu au primit o creștere salarială, cât și cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflației spun că se gândesc să aplice și la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenți au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluții.

„Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creștere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajații resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului și cel al prețurilor de pe piață. Situația nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiți să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să își mențină nivelul de producție. Chiar și în ciuda acestor presiuni economice, piața muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani și jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât și din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Majoritatea angajaților consideră că o creștere salarială între 10 și 30% ar echilibra situația lor financiară

56% dintre angajați sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 și 30% ar putea diminua efectele inflației în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajați, situația lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să își poată menține stilul de viață. În acest sens, 1 din 10 angajați români plănuiește să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-și suplimenta veniturile și pentru a acoperi nivelul actual al inflației. 

Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajații români spun că nivelul de trai li s-a modificat simțitor, pe motiv că prețurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât și cazul utilităților și carburanților.

---

Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai – 19 iunie pe un eșantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.

În premieră în București, s-a deschis un centru de tip Blue Dot, Centrul de primire și asistență refugiați, în sectorul 6, pe Calea Plevnei nr. 234.  

Mihaela Ștefan, viceprimarul sectorului 6: „Primăria Sectorului 6 continuă, prin transformarea acestui centru în primul centru de tip Blue Dot din București, să vină în sprijinul refugiaților ucraineni care se află în Capitală atât pe termen scurt, cât și mediu. Serviciile furnizate în acest spațiu sunt de maximă importanță pentru copiii care vin traumatizați din zonele de conflict și au nevoie de siguranță, hrană și adăpost, dar și de asistență medicală și activități care să susțină incluziunea lor social.” 

Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România: „Centrul Blue Dot din Sectorul 6 al Capitalei va furniza servicii esențiale copiilor și familiilor care s-au refugiat în România din calea războiului. Numărul refugiaților din București care au nevoie de ajutor este ridicat, iar susținerea este necesară pe termen mediu și lung. Serviciile pe care le oferim în parteneriat cu DGASPC Sector 6 au menirea să asigure sprijin pe termen scurt și să faciliteze incluziunea socială a copiilor și a familiilor lor.” 

Organizatorii subliniază că noul centru  „va răspunde nu doar funcționalității de bază privind asigurarea găzduirii și asistenței refugiaților orientați de către autoritățile și organismele competente, ci va deveni un complex de servicii pe termen mediu destinat copiilor și familiilor din Ucraina. Centrul va fi capabil să implementeze un model de intervenție care să vizeze atât monitorizarea fluxurilor de refugiați la nivelul sectorului 6, cât și să asigure asistența acestora pe cele mai importante arii, astfel încât să reprezinte un real suport în procesul de integrare socială.

Dotările furnizate de UNICEF constau în obiecte de mobilier, echipamente IT, aparatură electrocasnică, kituri pentru activități educative și recreative destinate copiilor găzduiți. Centrul are o capacitate de 50 locuri. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 asigură personalul specializat care gestionează și oferă servicii în centru. 

Până în prezent, la nivelul unităților de cazare ale sectorului 6 au fost găzduiți peste 2250 refugiați, dintre care peste 1260 adulți și peste 990 copii”.

UNICEF anunță că, pe lângă centrele Blue Dot înființate la principalele puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, „lucrează cu partenerii săi pentru a înființa alte centre și în alte localități din România, în funcție de fluxul de copii afectați de situația din Ucraina. Scopul este de a conecta aceste centre între ele pentru a ne asigura că toți copiii sunt monitorizați, protejați și că vor ajunge în siguranță la destinație. Pe termen mediu și lung, organizația lucrează împreună cu autorități locale și ONG-uri astfel încât toți copiii care intră pe teritoriul României să fie înregistrați într-o platformă online care să permită un management de caz eficient pentru cei mai vulnerabili dintre aceștia”.

Foto: UNICEF

Inflația face victime pe bandă rulantă în business-ul românesc.
Comerțul și sectorul construcțiilor au generat cele mai multe firme în dificultate, în primele patru luni din acest an. La nivelul întregii economii, 40.760 de firme au pus lacătul pe ușă, un record al ultimilor trei ani, arată o analiză Sierra Quadrant.

În perioada ianuarie-aprilie 2022, 1008 firme din comerț și construcții au intrat în insolvență (+61 față de ian-apr. 2021),  8390 au fost radiate (+349), 4302 au fost dizolvate (+711) și 1729 și-au suspendat activitatea (+265).

Cele mai multe firme cu probleme au fost în comerț, 11.568, iar cea mai întâlnită decizie a fost de a radia business-ul. În construcții, numărul firmelor în dificultate, închise, radiate, cu activitatea suspendată sau în insolvență a atins 3861.

Pe ansamblul, numărul operatorilor din comerț și construcții aflați în dificultate financiară a fost cu 1386 mai mare decât în 2021.

Pe ansamblul economiei, 40.760 de firme au pus lacătul pe ușă în primele 4 luni din 2022, în creștere cu 3721 față de anul precedent. Spre comparație, în 2020 erau cu 12.495 mai puține firme în dificultate.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, dinamica business-ului este tot mai puternic influențată de evoluția inflației, de creșterea blocajului financiar și de scăderea vânzărilor.

„Comerțul, cel mai dinamic sector al economiei, este din păcate și cel mai vulnerabil, în contextul în care peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate și depinde exclusiv de ritmul încasărilor.

Evoluția negativă a sectorului construcțiilor, afectat semnificativ de creșterea prețurilor la materialele de construcții și de restrângerea accesului la credite al românilor reprezintă, din punctul nostru de vedere, cel mai important semnal de alarmă în această perioadă, în condițiile în care acest business angajează seci de mii de alte business-uri pe orizontală”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Dincolo de evoluția din aceste două sectoare, probleme semnificative se manifestă și în transport și depozitare unde au fost raportate 3422 societăți cu probleme, în activitățile profesionale (3109 companii), industria prelucrătoare (3092 firme) și 2179 societăți din sectorul agricol.

Potrivit experților, firmele de transport au urcat în topul societăților cu probleme pe fondul creșterii spectaculoase a prețurilor la carburanți.

„Scumpirea benzinei și a motorinei a pus o presiune semnificativă pe costurile acestor companii, iar vulnerabilitățile se vor accentua pe măsură ce prețurile carburanților vor crește. Un trend similar, din păcate negativ, este de așteptat să urmeze și sectorul agricol acolo unde creșterea costurilor operaționale (energie, gaze, materii prime și distribuție) a făcut ca multe dintre ferme să ajungă în faliment¸”, arată analiza Sierra Quadrant.

Inflația accentuează problemele din economie

Creșterea puternică a prețurilor, cu un ritm neîntâlnit în ultimii 25 de ani, a spulberat practic mare parte din planurile de afaceri ale multor companii.

Radiografia financiară a primelor 4 luni din 2022 indică o accentuare a problemelor de finanțare a business-ului, dublată de o adâncire a pierderilor financiare generate de creșterea costurilor logistice.
6 din 10 firme aflate în dificultate în prezent au legătură cu consumul, iar scăderea vânzărilor în volum completează tabloul provocărilor economice.

„După doi ani de pandemie, cu probleme majore legate de vânzări, de materii prime și de distribuție, inflația a venit ca o lovitură decisivă pentru multe business-uri care nu s-au restructurat. Din fericire, privind în ansamblu situația firmelor cu probleme, putem spune că se putea să fie și mai rea. E un semn că pe mulți criza COVID i-a trezit și i-a determinat să își adapteze business-urile la noua realitate economică”, a declarat Ovidiu Neacșu.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, fotografia primelor 4 luni din 2022, din prisma firmelor în dificultate, reflectă doar în parte dimensiunea problemelor din economie.

„Inflația, limitarea accesului la creditare și creșterea dobânzilor, accentuarea blocajului financiar și scăderea semnificativă a vânzărilor pe fondul accentuării problemelor economice ale populației sunt principalele provocări în perioada următoare.
De modul în care firmele vor gestiona aceste riscuri va depinde supraviețuirea acestora într-o perioadă în care problemele economice se vor acutiza. Războiul din Ucraina, efectele creșterii prețurilor la energie, gaze și carburanți vor pune o presiune tot mai mare pe lanțurile economice”, arată analiza Sierra Quadrant.

Strângem rândurile în recesiune?

Restructurarea business-urilor, a planurilor de afaceri, rămâne în prim-plan în S2 2022, spun experții.

Estimarea corectă a dinamicii relațiilor comerciale, a evoluției costurilor de producție și distribuție și asigurarea unei „plase de salvare” financiare sunt măsuri care vor face diferența în supraviețuirea business-ului într-un an extrem de dificil cum este 2022.

„Una dintre cheile ieșirii cu succes din această perioadă economică tulbure o reprezintă depășirea stării de neîncredere în business”, spune Ovidiu Neacșu.

„Dacă oamenii de afaceri nu vor găsi curajul, încrederea și metodele prin care să strângă rândurile și să construiască lanțuri economice, recesiunea care amenință economia mondială se va simți foarte dur în România”, a mai spus acesta.

Potrivit specialiștilor, accentuarea neîncrederii în economie se vede tot mai puternic în creșterea blocajului financiar, în dinamica plăților.

Statisticile companiei indică faptul că blocajul financiar s-a accentuat semnificativ în ultimii 2 ani, depășind, în prezent, 350 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, față de 120 zile în 2020.

Un sondaj recent arăta, de altfel, că 7 din 10 companii întârzie să-și plătească facturile, principalele motive invocate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creșterea costurilor operaționale și scăderea vânzărilor. 

Creștere economică, stagflație sau recesiune?

Business-ul românesc a reușit să se descurce neașteptat de bine în pandemie. 2020 și 2021 au fost doi ani plini de provocări, pe care firmele au reușit să-i depășească fără prea multe victime.

De la scăderea costurilor logistice (chirii, utilități, parc auto etc.) la reducerea creditului furnizor și digitalizarea activităților companiilor, măsurile s-au dovedit eficiente în multe dintre cazuri.

2022 a adus însă și o schimbare radicală a percepției investitorilor, dovadă reducerea semnificativă a investițiilor.

Dezintermedierea a fost și probabil va rămâne cuvântul de ordine în 2022, în condițiile inflației, a accentuării problemelor economice.

„După un prim trimestru surprinzător de bun din punct de vedere macroeconomic, în care dinamica economică a fost dată de creșterea consumului, un factor de conjunctură determinat de dorința oamenilor de a cumpăra ce au nevoie înainte de scumpiri, al doilea trimestru și următoarele vor aduce, din păcate, primele vești negative. Scăderea producției industriale cu 3% în primele patru luni este doar un prim semnal.
Ne așteptăm ca economia să aterizeze puternic, nu știm cât de dur, dar semnalele nu sunt dintre cele mai încurajatoare. Dacă S2 2022 va aduce o inflație și mai mare alături de o «dezghețare» a cursului euro/leu, problemele se vor accentua, iar tendința se vede încă de pe acum în dinamica vânzărilor care cunoaște un recul semnificativ. O stagnare economică însoțită de o creștere a prețurilor înseamnă stagflație, o anticameră a recesiunii”, arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit estimărilor companiei, nu este exclus ca, pe fondul accentuării problemelor economice, numărul firmelor care vor pune lacătul pe ușă (insolvență, radieri, dizolvate, suspendări de activitate) să atingă maximul ultimilor 3 ani, de peste 130.000 de firme.

În 2021 am avut 117.716 firme în această situație, cu 24.010 mai multe decât în anul precedent.

Situația ar fi mai bună dacă firmele vor reuși să își ia măsuri pentru a contracara efectele inflației, ale scumpirii creditării și a scăderii vânzărilor, iar autoritățile își vor respecta angajamentele legate de atragerea fondurilor europene.

---

Analiza Sierra Quadrant a fost realizată pe baza datelor oficiale de la Registrul Comerțului, statisticilor Eurostat și rapoartelor Băncii Naționale a României.

Ca reacție la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, legea urmărește să refacă rezervele strategice europene de gaze înainte de venirea iernii, garantând siguranța aprovizionării cu energie.

Noul regulament, care a fost deja convenit de miniștrii Uniunii Europene, stabilește ca, până pe 1 noiembrie 2022, spațiile de depozitare a gazelor naturale să fie umplute măcar la 80% din capacitate. Țările Uniunii și operatorii trebuie să depună eforturi pentru a asigura un nivel de umplere de 85%. În următorii ani, obiectivul va fi de 90%, pentru a proteja europenii de posibilele crize de aprovizionare. Textul subliniază că țările Uniunii trebuie să-și diversifice sursele de gaze naturale și să-și extindă măsurile luate pentru a asigura eficiența energetică.

Certificarea obligatorie a instalațiilor de stocare a gazelor

Potrivit regulamentului, instalațiile de stocare a gazelor din UE vor căpăta statutul de infrastructură critică. Toți operatorii acestui tip de instalații vor fi obligați să obțină o certificare pentru a evita riscul ingerințelor străine. Operatorii care nu vor reuși să o obțină vor trebui să cedeze fie instalațiile de stocare a gazelor, fie controlul asupra acestora (contra unei compensații echitabile).

Achiziții în comun

Până în august 2022, Comisia va publica orientări destinate țărilor Uniunii privind modul în care pot achiziționa gaze naturale în comun. Ele vor putea acționa în acest sens în grupuri de două sau mai multe țări.

„Regulamentul este răspunsul la situația actuală. Gazprom folosește furnizarea de energie ca armă, iar noi avem scutul nostru de protecție”,  a declarat Jerzy Buzek (PPE, Polonia), care conduce echipa de negociere a Parlamentului. „Nimeni dintre cei care folosesc energia ca armă nu va fi responsabil pentru capacitățile noastre de stocare. De asemenea, putem începe oficial achiziția comună de gaze naturale în UE”, a adăugat acesta.

„Țările cu capacități mari de stocare vor fi obligate să dețină cel puțin 35% din propriul consum. Țările care nu au o capacitate de stocare vor trebui să încheie acorduri cu celelalte state membre care le vor stoca cantitățile necesare de gaz. Acesta este un mecanism de solidaritate stimulat de acest regulament”, a spus Cristian Buşoi (PPE, România), raportor și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.

Puteți viziona declarațiile video complete aici.

---

Legislația a fost adoptată joi cu 490 voturi pentru, 47 împotrivă și 55 abțineri. Acum este nevoie de aprobarea oficială a Consiliului pentru a putea fi publicată în Jurnalul Oficial și a intra în vigoare.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Comisia Europeană pe 23 martie, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Parlamentul a votat pe 5 aprilie folosirea unei proceduri accelerate și a sprijinit propunerea două zile mai târziu. La summitul de la Versailles, liderii Uniunii Europene au cerut măsuri pentru a soluționa chestiunea independenței energetice.

 

• BCR accelerează migrarea portofoliului de carduri din plastic către materiale reciclate, mai prietenoase cu mediul
• Peste 90% din cardurile emise în ultimele șase luni, în cadrul noilor pachete de cont curent ale BCR – George și George pentru tineri, sunt din material reciclat 
• Banca a lansat procesul de tranziție în octombrie 2021, cu obiectivul ca, până în 2023, toate cardurile BCR să fie produse exclusiv din materiale sustenabile 

Tranziția către un portofoliu „verde” de carduri a fost accelerată, în ultimele șase luni, de către BCR, ca parte din angajamentul băncii de a reduce amprenta de carbon prin activitățile și serviciile sale.

Astfel, peste 90% din cardurile emise din decembrie până în prezent, prin noile pachete de cont curent pentru persoane fizice disponibile la BCR, George și George pentru tineri, sunt produse din materiale reciclate, ceea ce înseamnă o reducere a amprentei de carbon cu aproximativ 2,7 tone. 

„Ne-am angajat pe acest drum cu dorința de a crea cultură a sustenabilității, atât pentru noi și colegii noștri, cât și pentru clienții și comunitățile din România. Trebuie să le oferim oamenilor oportunitatea de a se implica în demersurile de protejare a mediului chiar și prin simpla alegere a produselor și serviciilor financiare. Vom continua în ritm susținut această traziție către carduri realizate din materiale prietenoase cu mediul, cu promisiunea că le vom furniza, în același timp, și cele mai noi și accesibile produse”, a declarat Ramona Badea, Director Executiv Adjunct, Produse și Segmente Retail, BCR.

În prezent, BCR emite carduri atât din plastic reciclat – cu un nivel de inserție cuprins între 85-100% –, cât și din material biodegradabil.

Poluarea cu plastic este, la ora actuală, una dintre cele mai presante probleme de mediu din lume. BCR își concentrează de ceva timp eforturile în urmărirea lanțurilor valorice de producție care au un impact pozitiv asupra societății, prin protejarea mediului înconjurător. În același timp, banca va continua promovarea unor practici bancare responsabile, susținând și promovând operațiunile digitale, comerțul electronic și plățile contactless. Digitalizarea accelerată a serviciilor BCR a ajutat banca să folosească mult mai puțină hârtie în operațiuni, în condițiile în care oferă de mai mulți ani produse care pot fi acordate 100% online (62% din creditele personale sunt acordate online prin George, alături de 55% din toate cardurile de credit și 64% din toate produsele de descoperit de cont).

FNGCIMM este cea mai profitabilă companie din sectorul financiar- bancar deținută 100% de statul român, plasându-se pe poziția 58 în top 100 cele mai profitabile companii din România.

Clasat pe pozitia 58 în TOP 100 – Cele mai profitabile companii din România, realizat de către dinamica platformă de jurnalism multi-media Panorama.ro, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, în cei peste 20 de ani de activitate a devenit cea mai mare instituţie financiară nebancară care funcţionează în România, în scopul garantării creditelor pentru întreprinderie mici și mijlocii și a microîntreprinderilor.

De la prima garanție aprobată în data de 31 mai 2002 și până în prezent, FNGCIMM a acordat peste 570.000 de garanții, în valoare de 98.021 mil lei ce au susținut acordarea de credite în valoare de 147.467 mil lei. Cu precadere, în ultimii trei ani, activitatea de garantare a înregistrat o creștere istorică a volumului de garanții acordate, în principal, datorată Programului Guvernamental IMM INVEST.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii a înregistrat la 31 decembrie 2021 un profitul brut de 119.694 mii lei, cu circa 32% peste ținta stabilită în buget, iar după deducerea impozitului pe profit, în valoare de 17.043 mii lei, profitul net la finele exercitiului financiar 2021 a atins 102.651 mii lei cu circa 23,2% față de ținta de buget de 78.767 mii lei.

Rezultatele financiare au fost obținute, în principal, în urma acordării a 36.097 de garanții în decursul anului 2021, în valoare totală de 17.252.705 mii lei, dintre care: 14.547.019 mii lei (aprox. 84% în total acordări) reprezintă garanții emise în nume și cont stat, 2.415.819 mii lei (cca. 14% în total) garanții din surse în administrare, iar restul în sumă de 289.866 mii lei (cca. 2% în total acordări) reprezintă garanții din surse proprii.

Valoarea garanțiilor acordate în anul 2021 este în creștere cu 7% din punct de vedere valoric, față de nivelul anului 2020, când volumul de garantare a atins 16.191.563 mii lei, pentru 44.040 garanții acordate.

 PROFIT RECORD ÎN TRIMESTRUL I 2022 PENTRU FNGCIMM 

Pentru primul trimestru al anului 2022 Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii continua evolutia pozitiva inregistrata in cursul anului 2021, profitul net la sfârsitul trimestrului I 2022 fiind de 34.554 mii lei, in crestere cu 36% (+9 mil. lei) fata de prevederile bugetare pentru trimestrul I 2022 și cu 7% față de profitul net înregistrat în perioada similară a anului precedent. 

Evolutia favorabila a profitului net la 31 martie 2022 se datoreaza si unor factori de influenta, dintre care mentionăm cresterea veniturilor din exploatare la un nivel de 43.696 mii lei, scaderea cu 25% a cheltuielilor din exploare comparativ cu tinta bugetara  transpusa intr-o economie de 3.4 mil. lei, precum si mentinerea la un nivel scazut a raportului cheltuieli/venituri, in valoarea procentuala de circa 23%.

Din data de 10 iunie a.c., Institutul de Medicină Legală Mina Minovici (INML) nu mai eliberează certificate de virginitate la cerere, indiferent de vârstă. Decizia a fost luată după ce societatea civilă a atras un semnal de alarmă asupra acestor teste încă practicate în România și considerate de Organizația Mondială a Sănătății o încălcare a drepturilor omului, printr-o campanie națională de eliminare legislativă a acestor certificări – campanie ce a atras, până la acest moment, peste 40.000 de semnături în urma petiției online demarate. Totodată, mai mulți influenceri din România, printre care Dana Rogoz, Sore, Sânziana Negru, Atena Boca și Oana Trifu, s-au implicat în susținerea acestei campanii, militând pentru eliminarea testelor de virginitate.

O primă reușită: din iunie 2022, INML nu mai eliberează certificate de virginitate la cerere. Campania continuă până când testele sunt eliminate din toate celelalte unități medicale din țară.

Începând cu 10 iunie a.c., INML nu mai eliberează certificate de virginitate la cerere, indiferent de vârstă, potrivit unei note semnate de directorul INML, George Cristian Curcă. Până de curând, unitățile de medicină legală din România eliberau certificate de virginitate pentru fete și femei, la cerere, deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Națiunilor Unite (ONU) au cerut, încă din 2018, interzicerea acestor teste, considerându-le o încălcare a drepturilor umane. Potrivit OMS, nu există dovezi științifice că metoda poate dovedi dacă o femeie ori o tânără a avut sau nu act sexual vaginal. Medical vorbind, inspecția himenului are o precizie mai mică de 10% în ceea ce privește determinarea virginității în cazul fetelor și femeilor examinate. Așadar, testul este practic inutil, iar procedura poate provoaca traume celor examinate. 
În 2019, în România, testele de virginitate au reprezentat 2% din totalul examinărilor din cadrul unităților aflate în subordinea Institutului de Medicină Legală Mina Minovici (INML) – adică, aproximativ 1.000 de teste pe an. Acestea sunt realizate în diverse unități de medicină legală din țară, din toate județele. În prezent, există două tipuri de examene: cele care au legătură cu o anchetă penală și cele realizate la cerere, de către părinți – în special, de către tați.

Influencerii din România susțin #DeNetestat. Printre ei: Dana Rogoz, Sânsiana Super, Sore și Atena Boca

Pe 6 iunie a.c., Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (V.I.F.) a tras un semnal de alarmă asupra acestor testări medico-legale abuzive și traumatizante, la care pot fi supuse tinerele din România, lansând campania națională #DeNetestat, ce-și propune să elimine testele de virginitate din legislația autohtonă.

“Faptul că INML nu mai eliberează aceste certificate de virginitate la cerere este un prim pas către normalitate, ne dă speranță în tot acest demers. Mulțumim tuturor care s-au implicat în sprijinirea cauzei și au făcut posibilă această primă decizie. Ne propunem să demonstrăm că virginitatea este doar un concept social, cultural și religios, care reflectă discriminarea de gen a fetelor și femeilor. Acest test nu are vreo însemnătate medicală și poate cauza daune psihologice celor care îl susțin”, punctează Andrada Cilibiu, Coordonator PR și Comunicare al Centrului FILIA, organizație ce face parte din rețeaua VIF, susținătoare a campaniei #DeNetestat.

Campania a fost lansată cu ocazia desfășurării examenelor de bacalaureat din România, printr-o paralelă efectuată între examenul maturității (examenul de BAC) și examenul de verificare a virginității. Astfel, liceenii din România au aflat despre existența unei practici medicale rămase din vremuri apuse și, anume, examinarea virginității fetelor, supranumită și „examenul cu două degete”.

Mai mulți influenceri, cunoscuți opiniei publice din România, s-au implicat în susținerea campaniei #DeNetestat, atrăgând atenția comunității lor de următori online asupra existenței acestor certificate și militând pentru eliminarea lor. Printre influencerii care au susținut campania se numără: Dana Rogoz, Sore, Atena Boca, Oana Trifu, Noemi Meilman, Sînziana Sooper, Beatrice Olaru și Alma Cazacu, Ada Galeș, Andreea Retinschi și Silviu Faiăr.

Peste 40.000 de semnături colectate într-o săptămână

Subiectul campaniei naționale sociale #DeNetestat a fost lansat în dezbatere pe agenda publică și a fost urmat de o petiție online de eliminare a acestor examinări din legislația din România, adresată Ministerului Justiției, Ministerului Sănătății, dar și Institutului Național de Medicină Legală.

Peste 40.000 de semnături au fost colectate, până acum, în cadrul petiției online – desfășurate pe platforma organizației non-guvernamentale Campaniamea.Declic.ro, în doar o săptămână de la lansarea campaniei. Petiția este în continuare deschisă celor care doresc să se alăture acestei cauze, ea putând fi semnată AICI. Reprezentanții Rețelei VIF, semnatari ai campaniei, își propun să adune peste 50.000 de semnături, până la sfârșitul lunii iunie.

“Ne bucură enormă receptivitatea oamenilor la mesajul campaniei și numărul mare de semnături de susținere pe care l-am strâns într-un timp atât de mic. Suntem foarte mândri ca eforturile susținute ale Rețelei VIF și ale societății civile a determinat eliminarea testelor din INML, o prima schimbare în bine. Nu ne oprim însă aici, ci continuăm să spunem că virginitatea e #DeNetestat până când testele de virginitate vor fi eliminate complet din toate unitățile de medicină legală din țară” declară Roxana Niță, Director de Creație DDB România.

Acțiuni de promovare

#DeNetestat este o campanie socială, semnată de Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (VIF), realizată pro bono și comunicată în parteneriat cu agențiile DDB România, ABIS Studio, Porter Novelli, Media Investment, cu sprijinul regizorului Iulia Rugină, actriței Voica Oltean, compozitorului Mihai Dobre și fotografului Adi Bulboacă.

Campania prezintă un film emoționant, în care protagonista este o adolescentă supusă la acest examen, chiar în preajma simulărilor pentru examenului de BAC. Tânăra povestește despre anxietatea cu care se confruntă, deseori, înaintea examenelor pe care urmează să le susțină.

Campania cuprinde acțiuni de comunicare desfășurate în mediul online (social-media) și în presă, o campanie de publicitate outdoor în București (led screen-uri în 21 de locații, unele amplasate în preajma liceelor și universităților), acțiuni de vizibilitate în cadrul târgurilor liceelor și universităților din Capitală, precum și PR stunt-uri în universități. Campania se derulează până la sfârșitul lunii iunie.