Pentru prevenirea și combaterea consumului de droguri, Agenția Națională Antidrog (ANA) a implementat anul trecut cinci proiecte în unități de învățământ: „Cum să creștem sănătoși”, „ABC-ul emoțiilor”, „Mesajul meu antidrog”, „Necenzurat” şi „Fred goes Net”. Retrospectiva lor a fost prezentată la ședința de evaluare a activității desfășurate de ANA în anul 2021.

Proiectele derulate în unități de învățământ au avut ca rezultate 6.790 de cadre didactice formate şi informate, 17.530 de preşcolari și 111.265 de elevi beneficiari, 35.469 de părinţi informaţi.

Pentru familii, s-au desfășurat nouă activităţi interactive la nivel național cu părinţii în cadrul proiectului „Eu și copilul meu”, având ca rezultate participarea a 1.676 de părinţi beneficiari, 138 de cadre didactice formate, 107 cursuri susţinute.

S-a desfășurat campania naţională media de prevenire a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive  în cadrul populaţiei şcolare şi părinţilor intitulată „Fii liber!” martie 2020-iunie 2021, cu 1500 de postări și 176.000 de vizualizări ale spotului în reţelele de socializare, grupuri de whatsapp ale părinților, pe paginile de Facebook ale instituțiilor de învățământ și ale partenerilor locali; 20.000 de apariții ale spotului la diferite televiziuni; 28 sesiuni de instruire voluntari; 1.414 întâlniri; 1.378 activități adresate elevilor de liceu și studenților; 435 de activități în comunitate; 79.947 beneficiari campanie (voluntari, profesori, elevi, studenţi, populaţie generală).

ANA informează de asemenea că, „pentru marcarea Zilei mondiale fără tutun – 31 mai 2021, Agenția Națională Antidrog s-a alăturat campaniei de sănătate și prevenție Renunți și câștigi, inițiată de către Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, desfășurată în perioada 21 mai-11 iulie 2021, şi a avut următoarele rezultate: 515 activități de prevenire în școli generale și licee, precum și 2 activități adresate studenților, care au avut beneficiari direcți un număr de 17.004 elevi, 55 de studenți, 558 de profesori; 80 de activități de informare în comunitate având ca beneficiari 11.938 membrii ai comunităților locale; 1.019 persoane înscrise la concurs și 1 câștigător, desemnat prin tragere la sorți.

•    Pentru marcarea Zilei naţionale fără tutun – 18 noiembrie 2021, Agenția Națională Antidrog a preluat, ca în fiecare an, mesajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru marcarea Zilei Mondiale fără Tutun, care în 2021 a constat în angajamentul de renunțare la fumat: Commit to quit (adaptat ca De azi mă las de fumat!/Beneficiile renunțării la fumat). La nivel local, s-au desfășurat activități de informare sau dezbateri online.
•   Campania naţională pentru marcarea Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Traficului şi Consumului Ilicit de Droguri – 26 iunie 2021. Mesajul Contribuie la o informare corectă! Poți salva vieți! a îndemnat atât instituțiile publice, ONG-urile cu atribuții în domeniu, cât și pe fiecare individ în parte să promoveze informarea în ceea ce privește drogurile și efectele acestora din surse oficiale și care au la bază evidențe științifice. Atât la nivelul municipiului București, cât și la nivel regional, prin intermediul platformelor online, specialiştii ANA au organizat întâlniri tehnice cu factorii decizionali ai autorităților administrației publice locale, având ca subiect proiectul planurilor locale de implementare a Strategiei naționale în domeniul drogurilor.
• Campania 19 ZILE DE PREVENIRE A ABUZURILOR ȘI VIOLENȚELOR ASUPRA COPIILOR ȘI TINERILOR – 1-19 noiembrie 2021 s-a desfășurat în parteneriat cu Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative Secţiunea România (FICE România) și a presupus organizarea, în special în școli, de acțiuni pentru a schimba comportamentul social, a educa și a mobiliza copiii, școlile, diversele organizații și partenerii societății civile să se implice în prevenirea unora sau mai multora dintre temele asociate abuzului.

Anul trecut, Agenția Națională Antidrog a continuat asigurarea furnizării de servicii de asistenţă integrată pentru persoanele consumatoare de droguri, prin rețeaua teritorială formată din 47 de Centre de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) şi 3 Programe de Asistență Integrată a Adicțiilor (PAIA) din municipiul Bucureşti. Astfel, 2.596 de consumatori de droguri au beneficiat, cel puţin o dată, de serviciile de asistență ale ANA.

Agenția a implementat, şi în anul 2021, Programul de Asistență Mobilă (PAM), prin intermediul căruia s-au furnizat servicii specializate (inclusiv tratament substitutiv cu metadonă) pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate la nivelul Centrelor de Reţinere și Arestare Preventivă din București.

Specialiștii ANA au asigurat, pe tot parcursul anului analizat, funcţionarea Programului de consiliere pentru adolescenți și părinți, ce are ca misiune sprijinirea și asistarea părinților/aparținătorilor legali pentru a face față dificultăților psihosociale care afectează relațiile familiale, pentru dezvoltarea competențelor parentale și, totodată, sprijinirea adolescenţilor atunci când apar probleme de consum. În acest sens, au fost susţinute 3 şedinţe de consiliere socială, 36 de şedinţe de consiliere cu adolescenţii consumatori de droguri şi 11 şedinţe de consiliere cu părinţii adolescenţilor consumatori de droguri.

În cadrul Programului tip Centru de zi pentru adulţi consumatori de droguri au fost furnizate servicii de consiliere psihologică – ședinţe individuale şi de grup, activităţi de dezvoltare educaţională, personală şi socială, orientare socio-profesională; activităţi de petrecere a timpului liber, consiliere medicală, reducere a riscurilor medicale asociate, planificare familială. Astfel, pe parcursul anului 2021, în cadrul acestui program au fost organizate 18 ateliere psihologice la care au participat 9 persoane.

În ceea ce privește cercetarea, evaluarea și informarea în domeniul drogurilor, în anul 2021, evidenţiem: Ancheta de supraveghere comportamentală şi serologică (BSS-Behavioural Surveillance Survey) în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti,  Studiul european online privind drogurile – modele de consum şi Studiul privind consumul de droguri în rândul tinerilor care frecventează medii recreaționale”.

În 2022, Agenţia Naţională Antidrog anunță că „va continua eforturile pentru îndeplinirea obligațiilor  asumate de România, prin convenții şi acorduri în domeniul drogurilor și precursorilor sau cele generate de legislația europeană și națională specifică domeniilor aflate în responsabilitate, şi va acorda o atenţie sporită consolidării relaţiei cu societatea civilă, care reprezintă un real partener în lupta împotriva drogurilor”.

Foto: Agenția Națională Antidrog

Conform Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, AHK România, importurile și exporturile Germaniei cu România s-au ridicat anul trecut la 33 mld. EUR. Cu o creștere de 12,3% față de 2020, volumul schimburilor comerciale a depășit chiar și nivelul de dinaintea crizei. Astfel, importurile au ajuns la 14,8 mld. EUR (+8,7%), în timp ce exporturile către România au crescut la 18,3 mld. EUR (+15,4%). Germania rămâne pe locul 1 în clasamentul partenerilor comerciali ai României, iar România pe locul 19 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei, potrivit rezultatelor preliminare publicate de Destatis. 

Din 2006, Germania este cel mai important partener comercial al României. „Să fii nr. 1 atât de mult timp înseamnă ceva. În ultimii 20 de ani s-au întâmplat multe în România – țara s-a transformat dintr-un simplu amplasament investițional de producție într-o locație pentru inovare. Astfel, valoarea adăugată a companiilor germane din România a crescut semnificativ. Acest lucru reiese clar și din dezvoltarea structurii comerțului. În timp ce îmbrăcămintea și textilele încă mai jucau un rol important în exporturile României către Germania în 2007, această grupă de produse devine din ce în ce mai puțin importantă începând cu 2017, în schimb sunt exportate mai multe bunuri din grupele de produse optică și tehnologie medicală. Dar acest lucru se poate vedea cel mai clar atunci când ne uităm la structura companiilor germane și la activitățile lor comerciale. Din ce în ce mai multe companii germane înființează centre de cercetare-dezvoltare în România. De asemenea România ca piață de desfacere a înregistrat o evoluție foarte pozitivă. Veniturile disponibile în creștere, investițiile în extinderea infrastructurii publice, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene considerabile de care dispune țara, precum și investițiile în creștere în parcurile de echipamente și tehnologie ale companiilor naționale fac din România o piață de desfacere atractivă pentru companiile germane”, spune Sebastian Metz, Director general și membru în Consiliul Director al AHK România. 

Piața neagră a țigaretelor crește ușor în ianuarie 2022 cu 0,4 p.p. față de noiembrie 2021, până la 7,8% din totalul consumului. 

„În luna ianuarie, deși la nivel național piața neagră s-a menținut relativ constantă, în anumite regiuni fluctuațiile au fost semnificative. Cea mai mare creștere a comerțului ilegal cu țigarete s-a înregistrat în nord-est, și anume 5,8 p.p. față de noiembrie 2021, până la 25,6%, regiunea continuând să fie cea mai afectată de contrabandă. O creștere de 2,6 p.p. până la 4,2% se înregistrează și în București. Pe de altă parte, în regiunea sud-est este notată o scădere de 5,4 p.p., până la 2,5%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, „cheap whites” continuă să dețină cea mai mare pondere, de aproape 60%, deși se află în scădere cu 4,9 p.p.. Ponderea produselor provenite din Ucraina crește ușor cu 0,2 p.p., iar Moldova și Serbia se mențin constante, cu 3,5%, respectiv 0%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

„În 2021, au fost capturate circa 116 milioane de țigarete de contrabandă, în creștere cu aproape 5 milioane față de 2020, potrivit StopContrabanda.ro. Deși nivelul pieței negre a țigaretelor se menține relativ constant în ultima perioadă, totuși procentul de 7,8 din totalul pieței țigaretelor se traduce printr-un impact de aproximativ 2 miliarde de lei anual la bugetul statului și în produse necontrolate și nefiscalizate, cu risc major la adresa siguranței consumatorilor, a dezvoltării economice și a afacerilor legitime din România. În cei 25 de ani de prezență pe piața locală, BAT și-a consolidat statutul de partener al economiei românești, cu peste 500 de milioane de euro investiți în fabrica sa de la Ploiești și contribuții semnificative la bugetul de stat, care au crescut de la an la an. Acest ritm de creștere va putea fi menținut în condiții de predictibilitate legislativă și dialog constructiv cu mediul de afaceri. De asemenea, credem cu tărie în nevoia de eforturi comune și vom fi alături de autoritățile cu atribuții în domeniu prin proiecte concrete de susținere în combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa centrală și de sud în cadrul BAT.

„Anul 2022 a început într-un context geo-politic foarte tensionat. În aceste condiții, România are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate macro-economică și de venituri bugetare pe care să se poată baza. Țara noastră a devenit în 2020, un an de criză fără precedent, al doilea mare producător de țigarete din UE, alături de Germania, după Polonia. Tot în 2020, sectorul tutunului a fost cel mai solid contribuabil, cu 17,54 miliarde lei, iar în 2021 veniturile din accize au crescut cu 9,4% față de anul precedent, nivelul redus al contrabandei impulsionând decisiv acest rezultat. În primele nouă luni din 2021, exporturile produselor din tutun au fost în valoare de peste 950 milioane euro, contribuind pozitiv la balanța de plăți cu peste 700 milioane de euro. Ca să putem crește aportul la buget și în acest an, este nevoie de o politică fiscală coerentă și un cadru de reglementare care să nu sufere schimbări bruște și neplanificate”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.

„Contribuim la creșterea economiei României și prin investiții, nu doar prin taxele și impozitele virate la buget. În 2020, alături de celelalte companii din sectorul tutunului am devenit cel mai important contribuabil la buget de stat, în condițiile scăderii veniturilor provenite din sectorul energetic. Mai mult, prin PMI Impact suntem parteneri ai autorităților de aplicare a legii în încercarea de a combate traficul ilicit cu produse din tutun. PMI Impact este o inițiativă la nivel global prin care, începând din 2016, s-au alocat circa 50 milioane de dolari dintr-un total de 100 de milioane pentru proiecte anti-contrabandă derulate de instituții publice, private și organizații neguvernamentale. Cea de-a doua rundă a programului a fost extinsă până în aprilie anul curent, iar pentru cea de-a treia rundă se pot face înscrieri până în august 2022”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

„Este un semnal bun că în perioada de iarnă, pe fondul unei inflații record, care a pus presiune pe puterea de cumpărare, contrabanda a crescut cu doar 0,4 p.p. În același timp, este îngrijorătoare majorarea abruptă din regiunea de nord-est, ceea ce înseamnă că traficanții încearcă să își resusciteze rețelele, iar vigilența autorităților trebuie să rămână la cote înalte. Eforturile Vămii, ale Poliției de Frontieră și ale Poliției trebuie însă susținute și de factorii politici de decizie, pentru ca acțiunile derulate și resursele alocate să aibă efectele scontate. Circa 75% din prețul unui pachet de țigarete înseamnă accize și TVA, ca urmare pentru securizarea veniturilor bugetare este absolut necesară o politică fiscală predictibilă, care să nu presupună  majorări de taxe peste noapte. În această perioadă, inflația este o provocare extraordinară pentru orice business, motiv pentru care creșterea de accize ar trebui să fie mai temperată decât în anii precedenți”, a declarat  Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

„Prevenirea și combaterea contrabandei cu produse din tutun, precum și menținerea nivelului mediei anuale a consumului de țigarete provenite din contrabandă la sub 10% din totalul consumului, reprezintă obiective importante ale autorității vamale. De remarcat că rezultatele recente arată o creștere cu peste 9% în anul 2021, comparativ cu anul 2020, a veniturilor colectate la bugetul statului provenind din accizele pentru produsele din tutun. Astfel, în cursul anului 2021, autoritatea vamală a fost activ implicată în prevenirea și combaterea fenomenului de contrabandă cu produse din tutun, atât prin acțiuni proprii, desfășurate de structurile de supraveghere și control vamal de la nivel central și teritorial, cât și prin participarea la acțiuni comune de tip Joint Customs Operation, Joint Border Control Operation sau Joint Action Days, alături de alte state membre sau de autoritățile vamale din Republica Moldova și Ucraina, acțiuni ce au fost coodonate/organizate, după caz, de Organizația Mondială a Vămilor, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) sau Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX). În acest an, ne propunem să intensificăm eforturile noastre, inclusiv prin cooperarea strânsă cu alte autorități de aplicare a legii, cu autorități similare din alte state membre sau statele vecine, cu organizații internaționale, precum și cu mediul de afaceri onest”, a declarat Președintele Autorității Vamale Române, Bogdan Lari Mihei.

„Țigaretele sunt cele mai traficate produse la frontierele României, ca urmare vom continua eforturile susținute pentru combaterea contrabandei. În cursul anului trecut, am înregistrat rezultate remarcabile: polițiștii de frontieră au reţinut în 2021, în vederea confiscării, aproximativ 3,9 milioane pachete cu ţigări de contrabandă, cu o valoare de circa 50 milioane lei, precum şi cantităţi semnificative de tutun. Acțiunile noastre pentru combaterea acestui fenomen vor continua și în anul 2022, atât independent, cât și alături de alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne sau alte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul fiscal. 

Recent, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat au descoperit, ascunse în două ansambluri rutiere,  1.750.000 de timbre de acciză pentru țigarete, specifice Ucraina, susceptibile a fi false. Este doar un exemplu menționat din seria de acțiuni derulate la început de an de Poliția de Frontieră Română”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliţie Liviu Bute.

„În continuare, Poliția Română este angrenată în lupta pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu produse din tutun. Prioritizarea prevenirii și combaterii traficului ilicit cu produse din tutun la nivelul instituției este reflectată de rezultatele deosebite obținute, atât din punct de vedere al capturilor, cât și al menținerii consumului de țigarete de contrabandă la cel mai redus nivel din ultimii ani. Cu siguranță, acțiunile noastre vor continua, în cooperare cu ceilalți parteneri instituționali și cu mediul de afaceri, pentru a diminua nivelul pieței negre a țigaretelor”, a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, chestor de poliţie Aurel Dobre.

Producătorii de țigarete consideră că, pentru menținerea pe termen lung a unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Încadrarea contrabandei în categoria amenințărilor identificate în Strategia de apărare a țării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

În 2020, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 17,54 miliarde de lei, sectorul tutunului devenind cel mai solid contribuabil pentru statul român. 

10% dintre respondenții celui mai recent sondaj de opinie realizat de IRES pentru UNSAR spun că au fost implicați anul trecut într-un accident rutier în urma căruia au fost nevoiți să folosească polița RCA a persoanei vinovate pentru a-și acoperi prejudiciile suferite. Marea majoritate a acestora, 68%, a utilizat formularul de constatare amiabilă pentru instrumentarea daunei, în timp ce 29% dintre respondenți au apelat la Poliție.

Rezultatele cercetării sociologice reconfirmă faptul că, în România, frecvența daunelor RCA, adică raportul dintre numărul daunelor și cel al polițelor RCA emise, este una extrem de ridicată. Implicit, accidentele rutiere sunt în continuare unul dintre riscurile la care românii sunt expuși cel mai mult. 

Atât frecvența producerii accidentelor, cât și alți indicatori de specialitate, precum dauna medie plătită pe fiecare dosar – aflată în continuă creștere, contribuie la formarea prețului RCA. Indiferent de modul în care alegem să încheiem polița RCA, cu plata în rate sau integral, costul unei asigurări RCA trebuie, conform legii, să fie corelat cu despăgubirile tot mai mari acordate de către companiile de asigurări –  deoarece din fondul constituit din primele de asigurare se plătesc despăgubirile. De altfel, aproximativ 3 din 4 conducători auto conștientizează faptul că un număr mai mare de accidente auto, precum și valoarea despăgubirilor, influențează costul poliței RCA, conform aceluiași studiu.

Totodată, e bine de știut și că în România există și funcționează un sistem care protejează anumite categorii de asigurați RCA. Simplificat, un asigurat sau un potențial asigurat care a primit, de la companii diferite, trei oferte RCA a căror primă este cu cel puțin 36% mai mare decât tariful de referinţă ASF ajustat cu coeficientul pentru clasa de bonus-malus aplicabil vehiculului pentru care se solicită asigurarea, poate beneficia de alocarea de către BAAR – Biroul Asigurătorilor Auto din România către un asigurător RCA pe teritoriul României. În acest caz, prima de asigurare va fi egală cu tariful de referință ASF plus 36%, ajustată cu coeficientul pentru clasa de bonus-malus aplicabilă vehiculului pentru care se solicită asigurarea. 

Același studiu mai arată că, deși larga majoritate a celor intervievați își autoevaluează gradul de informare cu privire la asigurările RCA drept unul ridicat (64%), mai puțin de jumătate cunosc faptul că polița RCA îi protejează și pe membrii familiei asiguratului (dacă nu ei sunt vinovați de accident) sau conducătorului vehiculului vinovat, în cazul în care aceștia suferă prejudicii în urma unui accident provocat prin intermediul vehiculului acoperit de o asigurare RCA (42%). 

Forța și protecția socială a unui „simplu RCA” reiese și din acoperirile oferite. Astfel, pe lângă despăgubirile pentru vătămări corporale sau deces, care pot merge până la peste 6 milioane EUR, polița RCA acoperă daune materiale produse terților în limita a 1,2 milioane EUR. De asemenea, sunt acoperite și alte cheltuieli generate de producerea unui accident, cum ar fi: cheltuieli legate de transportul vehiculului avariat care aparține păgubitului, cheltuieli de judecată efectuate de persoana prejudiciată etc. Aceste acoperiri sunt valabile atât pentru daunele generate de accidentele produse pe teritoriul României, cât și în alte state ale Spațiului Economic European, cu precizarea că există state din Spațiul Economic European în care legislația impune obligația ca asigurarea RCA emisă inclusiv de asigurătorii din România să acopere daune și peste aceste valori, în unele state chiar nelimitat.

Studiul IRES a fost realizat în ianuarie 2022 pe un eșantion de 1.178 respondenți, cu vârsta de peste 18 ani, care conduc un autovehicul, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) și are o eroare maximă tolerată ± 3,16%. 

Grupul Garanti BBVA România, care reunește banca Garanti BBVA, Garanti BBVA Credite de Consum și Garanti BBVA Leasing, a înregistrat un profit net consolidat de 166,1 milioane de lei în 2021, în creștere cu 55% față de rezultatul din 2020. 

Grupul Garanti BBVA a înregistrat anul trecut venituri nete în valoare de 557,3 milioane de lei, cu 4% mai mari decât în anul precedent, și o creștere de 7% a volumului activelor, la 13 miliarde lei. 

La nivel individual, banca a înregistrat, la sfârșitul lunii decembrie 2021, un profit net de 142,8 milioane de lei, în creștere cu 76% față de rezultatul din 2020. Strategia băncii, de a se concentra pe creșterea unui portofoliu sănătos și echilibrat, a condus la un volum total de credite de 7,9 miliarde lei și un volum al depozitelor de 8,8 miliarde lei. Totodată, depozitele au crescut cu 6%, în principal datorită segmentului IMM-urilor, care a înregistrat un avans semnificativ, de 19%, în 2021 față de 2020, reflectând astfel încrederea companiilor în bancă.

Direcția strategică a Grupului Garanti BBVA, de a pune clienții în centrul activităților sale, a condus la menținerea constantă a numărului de clienți pe parcursul anului 2021. 

Indicatorii de risc ai băncii s-au situat la un nivel confortabil, înregistrând o serie de îmbunătățiri în 2021. Garanti BBVA continuă să fie bine capitalizată, cu o poziție solidă de lichiditate și un cost redus al riscului, toate acestea reflectând modelul său de business sustenabil. 

„2021 a început cu multă incertitudine și multe semne de întrebare, fără să știm exact cum vor evolua lucrurile, după un 2020 dificil pentru întreaga economie. Cu toate acestea, în ciuda condițiilor create de pandemie, România s-a reechilibrat și a înregistrat creștere economică pe parcursul anului, ceea ce s-a reflectat imediat în apetitul pentru investiții al românilor. Garanti BBVA rămâne un partener solid și de încredere pentru toți clienții săi, după cum reiese din rezultatele obținute. Suntem aici pentru a fi mereu alături de clienții noștri, mai ales în momentele dificile, iar accentul nostru în acest an va fi pus pe creștere, menținând în același timp un portofoliu sănătos și echilibrat”, a declarat Mustafa Tiftikcioğlu, CEO al Garanti BBVA România.

Grupul Garanti BBVA România este deținut de Garanti BBVA, a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. În 2021, Garanti BBVA Turcia a înregistrat un venit net consolidat de 13,6 miliarde de lire turcești (916 milioane de euro) și active de 849,4 miliarde de lire turcești (57,2 miliarde de euro), în timp ce contribuția la economie prin credite cash și non-cash a totalizat 609,7 miliarde de lire turcești (41 miliarde de euro). Garanti BBVA Turcia deservește peste 20 milioane de clienți din segmentele corporate, comercial, întreprinderi mici și mijlocii, precum și retail, cărora le oferă servicii financiare integrate.

Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acționarul majoritar al Garanti BBVA Turcia. În 2021, BBVA Group a înregistrat un profit net atribuibil de 4,65 miliarde de euro.

EY România continuă investiţiile în practica de consultanţă financiară și o numește pe Iulia Bratu Partener Asociat în cadrul departamentului de Strategie și Tranzacții. Iulia Bratu va coordona practica Lead Advisory, cu atribuţii în zona de consultanță pentru fuziuni şi achiziţii, precum şi pentru atragerea de capital şi finanţări. 

Iulia Bratu este unul dintre cei mai apreciaţi consultanţi de M&A din România, având peste 17 ani de experiență în domeniul financiar şi în cel de consultanță, atât în zona serviciilor profesionale, cât şi în investment banking. 

„România reprezintă o destinaţie atractivă pentru investitori, atât locali, cât şi străini, cu un potențial de dezvoltare bine fundamentat, sănătos și solid, susținut în special prin dinamica pozitivă și pe termen lung a afacerilor antreprenoriale româneşti. Prin numirea Iuliei Bratu, EY îşi consolidează competenţele în materie de consultanţă în toate etapele ciclului de viaţă al tranzacţiei, concentrându-se pe nevoile clienților şi pe calitatea asistenţei oferite”, spune Peter Latos, Liderul departamentelor de Consultanţă, Strategie și Tranzacții, EY România.