Compania Arctic, liderul pieței locale de electrocasnice, deschide în județul Argeș un hub regional de piese de schimb ce va aproviziona 23 de țări, ca parte a strategiei de dezvoltare a grupului Arçelik în România și în regiune. Astfel, țara noastră va deține un rol esențial în calitate de centru logistic pentru întregul continent european. 

Situat în Căteasca, județul Argeș, în apropierea autostrăzii Pitești-București, noul depozit are o suprafață de 10.000 metri pătrați și o capacitate de stocare de 11.500 metri cubi. Acesta a devenit complet operațional la finalul lunii martie și include birouri și zone funcționale pentru noii angajați. 

Hub-ul va deservi în prima fază 15 țări din Uniunea Europeană și 8 din afara blocului comunitar. Rețeaua se va extinde, urmând să includă și alte state europene. 

„Noul hub regional înființat în Argeș este încă o dovadă a angajamentului nostru față de România și a poziției speciale de care aceasta se bucură în cadrul grupului Arçelik. România are un rol strategic, la intersecția a trei mari piețe, ceea ce o face ideală atât ca hub de producție, cât și ca un centru important de coordonare a activităților logistice. În același timp, deschiderea acestui depozit se aliniază strategiei noastre de sustenabilitate, axată pe produse fiabile, cu grad de reparabilitate ridicat și pe reducerea amprentei de carbon”, a declarat Murat Büyükerk (foto), Chief Executive Officer Arctic.

Hub-ul va îmbunătăți semnificativ viteza și calitatea serviciilor companiei în regiune, termenele de livrare fiind reduse în medie cu 14 zile. Depozitul reprezintă un avantaj pentru piața domestică, care va avea astfel un acces facil la stocuri importante de piese de schimb, ceea ce va influența pozitiv activitatea rețelei de service-uri Arctic.

Centrul va asigura piese de schimb pentru toate produsele vândute de Arctic și Arçelik, în principal pentru categoriile frigidere, mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase și aparate de aer condiționat. Piesele provin de la cele două fabrici Arctic din România, Găești și Ulmi, de la cinci fabrici Arçelik din Turcia și din China. 

Aproape 88% își îmbunătățesc colaborarea cu colegii atunci când merg la birou.

Relaxarea restricțiilor Covid-19, la doi ani de la începerea pandemiei, întărește perspectivele revenirii angajaților la birou, dar scoate în evidență tot mai mult și efectele lipsei de interacțiune fizică dintre angajați și echipe în tot acest timp. Astfel, 82,6% dintre angajați spun că lucrul de acasă le-a afectat relația cu echipa. În prezent, aproape 88% dintre angajații care s-au întors la birou sau lucrează într-un sistem hibrid cu prezență preponderent fizică spun că alocă o bună parte din timp interacțiunii și colaborării directe cu colegii atunci când sunt la birou, arată un sondaj inițiat recent de Genesis Property în rândul a 1.073 de angajați din toată țara. 

3 din 10 angajați spun că lipsa interacțiunii și colaborării fizice a avut efecte asupra evoluției lor profesionale, peste 38% simt că lucrul de acasă le-a afectat și activitatea de zi cu zi la job și aproximativ tot atâția cred că și activitatea companiei are de suferit pe termen lung în sistemul de lucru de la distanță. Interacțiunea fizică a angajaților este concentrată în prezent pe colaborarea pe proiecte sau activități în echipă (63,5%), urmată de acțiuni de socializare (23,5%).

„Importanța interacțiunii la locul de muncă a devenit în ultimii doi ani tot mai evidentă, iar o evoluție profesională solidă, mai ales pentru cei aflați la început de carieră, nu poate prinde contur fără această componentă de colaborare. Interacțiunea fizică la birou, indiferent că are loc într-un cadru formal sau informal, oferă posibilitatea unei înțelegeri mult mai detaliate și nuanțate a mediului de lucru și a pașilor care trebuie urmați pentru a urca pe scara profesională”, spune Teodor Stoica, managerul de resurse umane al Genesis Property.

Acest fapt e întărit și de cei aproape 95% dintre respondenți ce consideră că tinerii angajați, aflați la început de drum, ar avea mai mult de câștigat în carieră dacă ar veni la birou măcar câteva zile pe săptămână. 

„Mai mult decât atât, la fel de importante sunt beneficiile evidente ale interacțiunii fizice asupra fiecăruia dintre noi; să fim în preajma semenilor noștri ne poate ajuta sănătatea mentală și fizică”, completează Teodor Stoica.

Sănătatea spațiilor interioare susține accelerarea revenirii la birou

Chiar dacă România a ieșit din starea de alertă, sănătatea spațiilor interioare rămâne o preocupare importantă pentru angajați. Aproape 92% dintre respondenți susțin că este nevoie de măsuri suplimentare în birouri, care să protejeze mai bine sănătatea angajaților, mai arată sondajul inițiat de Genesis Property. 

Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre sănătatea clădirilor a fost desfășurat, la nivel național, în februarie 2022 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.073 de utilizatori de internet din România. Circa 57% dintre participanți sunt femei, peste 60% au vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani, iar 60% au un venit net mai mare de 3.000 de lei. 

FARMACEUTICA REMEDIA (RMAH), cu 7,3% randament pe dividend la Bursa de Valori București (BVB), se poziționează  în Top 10 companii cu cele mai bune randamente la BVB. Cu același randament ca BRD, practic cele două companii ocupă locurile opt și nouă în topul celor mai rentabile companii din România.

Topul randamentelor, realizat de Casa Goldring, una dintre cele mai mari firme de brokeraj din România, este condus de Turbomecanica, cu un randament de 11%, pe locul doi clasându-se Alumil Rom, cu un randament de 10,6%, iar pe locul trei Romgaz, cu 9,5%. Următoarele locuri sunt ocupate de Conpet – 9,4%, Transilvania Broker – 8,7%, BRK – 7,9%,, Transgaz – 7,4%, BRD – 7,3%, Remedia – 7,3% și OMV Petrom – 7,2%.

Acțiunile REMEDIA sunt cotate, în acest moment, la BVB, la 0,6880 lei/acțiune, cu un dividend brut de 0,05 lei/acțiune.

Farmaceutica REMEDIA, printre primele opt companii
listate la BVB cu scoruri ESG publicate

Farmaceutica REMEDIA se numără printre primele opt companii listate la Bursa de Valori București cu scoruri ESG publicate pe portalul BVB Research Hub. 

Primele scoruri ESG (Environmental, Social and Governance) pe piața de capital locală sunt disponibile din 8 februarie 2022, pe platforma BVB Research Hub a Bursei de Valori București. Scorurile fac parte din rapoartele pregătite de Sustainalytics în cadrul colaborării cu BVB, inițiate în 2020.

Nota maximă la evaluarea VEKTOR pentru
comunicare excelentă cu investitorii

Farmaceutica REMEDIA a obținut, la începutul acestui an, nota maximă – 10, în clasamentul VEKTOR 2021, evaluare desfășurată de ARIR (Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursa din România).

Farmaceutica REMEDIA face parte dintr-o listă de 10 companii de top care au obținut nota maximă în comunicarea cu investitorii, alături de Banca Transilvania, Nuclearelectrica, Antibiotice Iași, Purcari Wineries, TeraPlast, OMV Petrom, Electrica, Impact Developer & Contractor și BRK Financial Group.

Este al treilea an de evaluare VEKTOR, indicator calculat pentru prima dată în 2019 de către ARIR, iar Farmaceutica REMEDIA a evoluat pozitiv, crescând constant (2019 – 8,5; 2020 – 9,5; 2021 – 10), notele fiind disponibile pe www.bvb.ro – simbol RMAH.

Sustenabilitate și digitalizare

REMEDIA a lansat, în parteneriat cu BD Rowa™ din Germania, primul Robot Smart din România, instalat la farmacia din Bd. Metalurgiei nr. 78, București, și a instalat până în prezent opt sisteme robotice, ca soluție digitală în direcția automatizării și optimizării proceselor farmaceutice.

Farmaceutica REMEDIA Distribution & Logistics S.R.L. – deținută 100% de Farmaceutica REMEDIA S.A. – și-a consolidat poziția de distribuitor engross pe piața farma operând prin șapte centre logistice la nivel național și oferind serviciile auxiliare: servicii logistice, înregistrări, marketing și promovare medicală.

Parlamentul își exprimă revolta și indignarea față de atrocitățile semnalate comise de forțele armate ruse și solicită ca autorii crimelor de război să fie trași la răspundere.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 513 voturi pentru, 22 împotrivă și 19 abțineri, eurodeputații solicită măsuri punitive suplimentare, inclusiv „un embargo total și imediat asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze din Rusia”.

Aceste măsuri ar trebui să fie însoțite de un plan de asigurare a securității aprovizionării cu energie a UE, precum și de o strategie de limitare a sancțiunilor „în cazul în care Rusia ia măsuri în vederea restabilirii independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei”.

Excluderea Rusiei din G20 și din alte organizații multilaterale

Implementarea deplină și efectivă a sancțiunilor existente de către întreaga UE și de către aliații internaționali ai UE trebuie să fie o prioritate în prezent, insistă eurodeputații. Aceștia fac apel la liderii UE să excludă Rusia din G20 și din alte organizații multilaterale, cum ar fi Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Interpol, Organizația Mondială a Comerțului, UNESCO și altele, „ceea ce ar constitui un semn important că comunitatea internațională nu va reveni la relațiile obișnuite cu statul agresor”.

Pentru a eficientiza sancțiunile, Parlamentul solicită excluderea băncilor ruse din sistemul SWIFT, interzicerea intrării în apele teritoriale ale UE și a staționării în porturile UE a tuturor navelor conectate la Rusia și interzicerea transportului rutier de mărfuri dinspre și către Rusia și Belarus. Eurodeputații solicită, de asemenea, confiscarea tuturor activelor „care aparțin oficialilor ruși sau oligarhilor asociați regimului lui Putin, reprezentanților și interpușilor acestora, precum și ale celor din Belarus care au legătură cu regimul Lukașenko”.

Subliniind implicarea Belarusului în războiul din Ucraina, rezoluția solicită ca sancțiunile împotriva Belarusului să le reflecte pe cele introduse împotriva Rusiei pentru a elimina orice lacune care îi permit lui Putin să utilizeze ajutorul oferit de Lukașenko pentru a eluda sancțiunile.

Livrările de arme trebuie continuate și intensificate

Eurodeputații fac referire la atrocitățile șocante, „care constituie în mod incontestabil crime de război”, comise de trupele ruse în Ucraina și, în special, în Bucea, care au distrus complet sau aproape complet Mariupol, Volnovaha și alte orașe și sate. Aceștia subliniază că autorii crimelor de război trebuie trași la răspundere și solicită înființarea unui tribunal special al ONU pentru crimele din Ucraina.

Parlamentul reiterează faptul că livrările de arme trebuie să continue și să fie intensificate pentru a permite Ucrainei să se apere în mod eficient. Eurodeputații sprijină continuarea ajutorului defensiv acordat forțelor armate ucrainene în mod individual de către statele membre ale UE și în mod colectiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace.

Constatând că aproape 6.5 milioane de cetățeni ucraineni au fost strămutați în interiorul țării și peste 4 milioane au părăsit țara din cauza războiului, eurodeputații solicită coridoare umanitare sigure pentru evacuarea civililor care fug din calea bombardamentelor și consolidarea rețelelor de ajutor umanitar ale UE în Ucraina.

Parlamentul condamnă retorica rusă ce sugerează posibilitatea recurgerii la utilizarea armelor de distrugere în masă și subliniază că orice astfel de desfășurare va fi întâmpinată cu cele mai grave consecințe.

Platforma europeană de investiții pentru startup-uri tehnologice SeedBlink lansează un abonament anual pentru aderare la Clubul SeedBlink și lucrează la crearea unei piețe secundare unde investitorii pot tranzacționa între ei activele pe care le dețin. 

Membrii SeedBlink Club au posibilitatea să investească în oportunități alături de fonduri de venture capital începând de la 1.000 de euro, comparativ cu 2.500 de euro cât este valoarea actuală a celui mai mic tichet. Pe lângă acest lucru, subscripția la Club include și beneficii legate de acces la experți din industrie, evenimente private exclusive, posibilitatea de a evalua în avans startup-uri propuse și de a investi în runde private prin sindicalizare. 

„Avem investitori care au portofolii cu sume mari cărora le oferim servicii suplimentare de support, networking și acces cu prioritate la oportunități de investiții. Clubul este o extensie naturală, în care vrem să aducem aceleași beneficii pentru cei care sunt la început în a-și construi și diversifica portofoliul și a învăța de la investitori cu experiență”, spune Adriana Iordan, Chief Product & Marketing la SeedBlink.

De asemenea, SeedBlink pregătește lansarea în al doilea semestru a unei piețe secundare, prin care investitorii pot tranzacționa între ei activele pe care le dețin, crescând astfel șansele de a lichida investițiile din portofoliu. Noul produs de piață secundară va fi lansat în acest semestru. Câteva iterații au fost deja testate și folosite de investitori în companii cu runde noi de investitii.

„Exitul parțial la KFactory a fost așa cum m-am așteptat. Compania a avut o nouă rundă de finanțare la un nou preț. O parte dintre investitorii inițiali au dorit să continue să investească la noua evaluare, iar o altă parte, printre care și eu, a dorit să vândă. SeedBlink a mijlocit întâlnirea cererii cu oferta: a stabilit în mod echitabil numărul de acțiuni pe care fiecare vânzător îl putea vinde având în vedere oferta, a pregătit documentele pentru semnat, a comunicat cu toate părțile implicate până la realizarea efectivă a tranzacției. În final, după un an și jumătate, am recuperat investiția în schimbul a aproximativ o treime din acțiuni. Dețin în continuare două treimi din acțiunile cumpărate inițial”, a declarat Daniel Cîrstoaia, investitor pe platforma SeedBlink. 

Această piață secundară va conține instrumentele si infrastructura care le vor permite investitorilor să își schimbe în siguranță activele.

Nu în ultimul rând, SeedBlink a lansat mai multe îmbunătățiri pe platforma de investiții și pe website, printre cele mai importante fiind în secțiunea „Portofoliul meu”. Astfel, această secțiune va include informații de tip follow-on pentru investiții, dar si informații externe prin care investitorii vor putea vedea detalii importante pentru activele lor.

Pentru a îmbunătăți pregătirea și răspunsul UE la riscurile pe care le reprezintă, pentru sănătatea publică, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), Comisia dezvoltă rezerve strategice de capacități de răspuns prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Aceste rezerve includ un stoc strategic rescEU în valoare de 540,5 milioane EUR, instituit în strânsă colaborare cu Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA). Acest stoc va fi alcătuit din echipamente și medicamente, vaccinuri și alte mijloace terapeutice pentru tratarea pacienților expuși la agenți CBRN, precum și dintr-o rezervă rescEU de decontaminare compusă din echipamente de decontaminare și echipe de intervenție specializate.

Ca un prim pas imediat, UE și-a mobilizat rezerva medicală rescEU pentru a achiziționa tablele de iodură de potasiu care pot fi utilizate pentru a proteja oamenii de efectele nocive ale radiațiilor. Aproape 3 milioane de tablete de iodură au fost deja livrate Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu ajutorul Franței și al Spaniei.

Cu această ocazie, Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor, a declarat: „Luăm măsuri concrete pentru a spori gradul de pregătire al Europei în fața potențialelor amenințări. Creăm atât o rezervă de decontaminare, cât și un nou stoc de echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Le mulțumesc statelor membre pentru eforturile depuse. Obiectivul nostru este de a le oferi cetățenilor noștri capacități de reacție rapidă în cazul în care apare vreodată o astfel de situație de urgență.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Securitatea sanitară necesită o pregătire din partea noastră. Pregătirea pentru amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare este un element esențial pentru menținerea siguranței cetățenilor noștri și un aspect-cheie al unei uniuni europene a sănătății puternice. HERA este santinela noastră; aceasta lucrează în permanență pentru a sprijini acțiunile derulate de UE prin intermediul mecanismului de protecție civilă, cu scopul de a oferi Ucrainei și statelor noastre membre sprijin în materie de pregătire.”

Oamenii pot fi expuși la agenți CBRN ca urmare a unor dezastre neintenționate (de exemplu, scurgeri de substanțe chimice, incidente în centrale nucleare, răspândirea unei boli infecțioase) sau a unor incidente intenționate (de exemplu, atacuri teroriste). Pregătirea pentru abordarea riscurilor unor astfel de amenințări reprezintă o parte esențială a strategiei UE de constituire de stocuri CBRN. Prin urmare, Comisia dezvoltă în cadrul rescEU:

• Un stoc strategic rescEU pentru situații de urgență CBRN: Stocul, care este conceput împreună cu statele membre, va include echipamente de răspuns, cum ar fi echipamente individuale de protecție și dispozitive de detectare, de identificare și de monitorizare, precum și medicamente, vaccinuri și alte mijloace terapeutice. Stocul va aduce o contribuție esențială la consolidarea rezilienței CBRN în UE, deoarece va include echipamente și medicamente care ar putea fi greu de fabricat în perioade de criză sau care ar putea fi necesare brusc în cantități mai mari decât cele disponibile în rezervele naționale. Stocul CBRN reprezintă un prim pas către crearea unor capacități mai bune ca răspuns la incidentele ce pot apărea în centrale nucleare, la situațiile de urgență legate de instalațiile chimice, la atacurile teroriste sau la răspândirea unei boli infecțioase și la multe alte amenințări.
• rezerva de decontaminare rescEU: Aceasta va cuprinde atât personal, cât și echipamente pentru decontaminarea persoanelor, a infrastructurii, a clădirilor, a vehiculelor sau a echipamentelor critice care au fost expuse la agenți CBRN. La cererea statului membru afectat, rezerva de decontaminare rescEU poate fi mobilizată. Rezerva va fi dezvoltată și găzduită de Croația, Germania și Spania și va fi finanțată în proporție de 100 % de UE, cu un buget inițial de 66,7 milioane EUR.

Condițiile meteorologice extreme și amenințările emergente, cum ar fi COVID-19, dar și incidentele CBRN pot depăși capacitatea statelor membre ale UE de a-și acorda ajutor reciproc, în special atunci când mai multe țări europene se confruntă, simultan, cu același tip de dezastru.

În urma activării mecanismului de protecție civilă al UE, rescEU oferă un nivel suplimentar de protecție și asigură un răspuns mai rapid și mai cuprinzător la dezastre. Rezerva rescEU este finanțată în proporție de 100 % de UE, iar Comisia Europeană menține, în strânsă cooperare cu țara care găzduiește rezerva, controlul asupra funcționării acesteia. În caz de urgență, rezerva rescEU oferă asistență tuturor statelor membre ale UE și statelor participante la mecanism și poate fi implementată, de asemenea, în țările vecine ale UE.

Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) a fost înființată pentru a consolida capacitatea Europei de a preveni, de a detecta și de a reacționa rapid la urgențele sanitare transfrontaliere, fie că este vorba de amenințări naturale sau de amenințări provocate de om. În acest scop, HERA finanțează dezvoltarea, fabricarea și achiziționarea de contramăsuri și de echipamente medicale esențiale.

Concentrarea excesivă înregistrată pe piața RCA, în ultimii ani, începe să se reducă treptat, după falimentul companiei City Insurance S.A. Cel puțin șase din cele opt societăți, autorizate să vândă asigurări de răspundere civilă obligatorie auto, au acumulat cote de piață considerabile în prima lună a acestui an, conform analizelor efectuate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Compania cu cele mai mari vânzări rămâne Euroins România Asigurare Reasigurare, a cărei cotă de piață a crescut doar marginal, de la 35,4% pe ansamblul anului 2021, la 37,6% în luna ianuarie 2022. În același timp, cotele de piață ale altor firme au crescut, marcând un proces de diversificare până la un nivel care nu a mai fost atins în ultimii ani, concentrarea accentuată fiind, de altfel, una dintre marile probleme ale pieței RCA. 

Allianz-Țiriac Asigurări S.A. a avut o cotă de piață de aproape 18,7% în ianuarie, iar Groupama Asigurări S.A. a ajuns la 14,5%, arată datele ASF. Cu o singură excepție notabilă și ceilalți jucători din piața RCA au avut, în ianuarie, cote semnificativ peste cele obișnuite din ultimii ani. Grawe România Asigurare S.A. s-a apropiat de 11% din vânzările de RCA, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group S.A. a atins 9,7%, iar Omniasig Vienna Insurance Group S.A. 7,4%, în timp ce Generali România Asigurare Reasigurare S.A. a marcat o cotă de doar 1,27%. Este de menționat faptul că asigurătorul francez Axeria Iard, intrat pe piața din România cu o sucursală directă, în baza sistemului Freedom of Establishment (FOE), reglementat de normele Uniunii Europene, apare cu portofolii importante, deși a debutat în ultima lună a anului 2021. Potrivit datelor raportate de intermediari, compania a avut vânzări notabile în prima parte a acestui an.

Primele brute subscrise pe piața RCA au ajuns, la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2022, la peste 810,5 milioane de lei.

Este de remarcat și structura vânzărilor pe perioade de valabilitate. Peste 82% din polițele RCA, vândute în ianuarie, se întind pe 12 luni. În general, dominante în portofolii erau polițele pe 6 luni, care în prima lună a acestui an au avut o cotă de doar 5,6%. Polițele pe o lună au reprezentat 11,3% din totalul vânzărilor.

Anul trecut a adus un record în ceea ce privește numărul de contracte RCA. În 2021, erau în vigoare aproximativ 6,7 milioane de polițe, cifră care include și cele peste 1,44 milioane de polițe emise de City Insurance S.A., valide la finele anului precedent. Prin comparație, la finalul anului 2020 erau în vigoare 6,5 milioane de polițe RCA, în 2019 puțin peste 6 milioane, iar la sfârșitul anului 2018, doar 5,5 milioane de polițe.

Comisia Europeană a sesizat astăzi Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la neîndeplinirea de către Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia a obligației de a transpune integral Codul european al comunicațiilor electronice și de a comunica Comisiei măsurile naționale prin care acesta a fost transpus în legislația națională.

La locul de muncă, acasă sau atunci când călătoresc, europenii se așteaptă să beneficieze de o conexiune la internet rapidă și fiabilă. Codul european al comunicațiilor electronice modernizează normele UE în domeniul telecomunicațiilor în beneficiul consumatorilor și al industriei, prin stimularea concurenței, mobilizarea investițiilor și consolidarea pieței interne și a drepturilor consumatorilor.

După încheierea, la 21 decembrie 2020, a termenului de transpunere a Codului european al comunicațiilor electronice, Comisia a inițiat 24 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea, la 4 februarie 2021, de scrisori de punere în întârziere, urmată de trimiterea, la 23 septembrie 2021, de avize motivate adresate unui număr de 18 state membre. Până în prezent, statele membre enumerate mai sus nu și-au îndeplinit obligația care le revine în temeiul Codului european al comunicațiilor electronice de a comunica Comisiei măsurile naționale de transpunere; în consecință, Comisia a sesizat Curtea cu privire la neîndeplinirea de către țările respective a obligației menționate.

În temeiul articolului 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în cazul în care un stat membru nu transpune în legislația națională, în termenul prevăzut, o directivă adoptată de Parlamentul European și de Consiliu, Comisia poate solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene să impună sancțiuni financiare.

Codul european al comunicațiilor electronice actualizează cadrul de reglementare care vizează sectorul european al telecomunicațiilor, pentru a ține seama de noile provocări. Codul a intrat în vigoare în decembrie 2018, iar statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare normele prevăzute de acesta. Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru realizarea societății europene a gigabiților și pentru asigurarea participării depline, a tuturor cetățenilor UE, la economia digitală și la societate.

Comisia a monitorizat procesul de transpunere și le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în transpunerea directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.