Conferința FOCUS BUCUREŞTI – dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară”, eveniment marca CCIB, la a patra ediție

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat, în Aula Carol I din sediul său istoric, cea de a patra ediţie a conferinţei „FOCUS BUCUREŞTI – dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai comunității de afaceri a Capitalei, oficiali din administrația centrală și locală, specialiști de top din diverse domenii, reprezentanți ai societății civile, cu scopul de a discuta deschis despre problemele Capitalei, dar mai ales despre soluții viabile și constructive a căror aplicare să conducă la dezvoltarea pe baze sănătoase a Bucureștiului.

„Transformarea Capitalei într-o metropolă modernă, verde, atractivă pentru turism și afaceri este o muncă de echipă: mediu public – mediu privat. În ceea ce ne privește, venim în acest parteneriat cu instrumentele specifice unei camere de comerţ solide. De pildă, datorită sistemului complex de relații construit de-a lungul timpului, atât pe plan intern, cât și internațional, avem capacitatea de a ne implica în transferul de bune practici și în implementarea unor proiecte care s-au bucurat de succes în alte capitale europene”, a declarat în deschidere, preşedintele CCIB, Iuliu Stocklosa

Spre exemplificare, președintele Camerei bucureștene a prezentat proiectul „Shopping street program”, axat pe folosirea tehnologiei și pe un parteneriat între administrația publică, antreprenori și locuitori, prin care se asigură o dezvoltare holistică a orașului, pe patru axe: rețea de afaceri smart, cooperare în comerț și servicii, conectivitate și educație. Datorită apartenenței CCIB la Federația Camerelor de Comerț Dunărene, în calitate de membru fondator, organizația noastră se poate implica în implementarea în Capitală a acestui tip de proiect, după modele utilizate la Viena sau Budapesta.

În prima parte a conferinţei, dedicată dezvoltării urbane și economiei circulare, participanții au avut posibilitatea de a se întâlni într-un cadru structurat cu: Toni Greblă, prefectul Capitalei, Stelian Bujduveanu, viceprimar general al Capitalei, Aurelian Păduraru, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Ștefan Ioniță, director executiv al CNAIR – CESTRIN, Dan Nicula, director general al Agenției de Dezvoltare Regională București Ilfov, Claudiu Octavian Ceti, consilier al primarului sectorului 5 și cu directorul adjunct al TIAB SA, Corneliu Samoilă.

În cadrul acestui prim panel a fost subliniată necesitatea elaborării unei strategii coerente vizând dezvoltarea urbană a Capitalei. În context, prefectul Capitalei a punctat importanța: clarificării situației juridice a terenurilor aflate în litigiu, aprobării Planului Urbanistic General (PUG) și a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) rezultate în urma unei colaborări reale între autoritățile locale, centrale și mediul de afaceri și ținând seama de interconectarea puternică a Capitalei cu județul Ilfov. „Autoritățile publice trebuie să trateze oamenii de afaceri ca fiind partenerii lor”, a accentuat prefectul Capitalei, Toni Greblă. 

În plus, în opinia viceprimarului general Stelian Bujduveanu, se impune o discuție deschisă despre reforma administrativă a Capitalei, care să aibă ca finalitate reducerea birocrației, simplificarea procedurilor și centrarea pe interesul cetățeanului. De asemenea, potrivit lui Stelian Bujduveanu, în perioada următoare se vor scoate la licitație publică circa 600 de spații din portofoliul Administrației Fondului Imobiliar și vor fi date în administrare privată terenurile nefolosite.

În ceea ce privește dezideratul de a avea un București verde, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu a apreciat că într-o primă etapă este nevoie de conștientizarea contribuabilului, fie el persoană fizică sau juridică, iar într-o a doua etapă se impune sancționarea drastică a încălcării legii. În context, a punctat că în Capitală există probleme serioase în ceea ce privește deșeurile și poluarea aerului.

În finalul primei părți a evenimentului, Dan Nicula, director general al ADRBI, a făcut o prezentare extinsă a principalelor axe de finanțate din Programul Operațional Regional, cu accent pe: digitalizare, mediu, mobilitate, regenerare urbană.

În a doua parte a evenimentului, dedicată digitalizării și transformării digitale a Capitalei participanţii au avut oportunitatea de a se întâlni cu: Ramona Porumb, viceprimar, Primăria sectorului 1; Paul Moldovan, administrator public, Primăria sectorului 6; Mihai Iulian Anghel, director general al Direcției Mobilitate Urbană, Primăria Sectorului 4; Corina Neacșu, manager proiect, și Costin Băcilă, Business Development Manager, Maguay; Cosmin Coșereață, Managing Partner @Blinkee City Romania. În cadrul acestui panel s-a discutat pe larg despre prioritățile administrației publice în ceea ce privește digitalizarea serviciilor oferite contribuabililor, soluții și oportunități pentru ca Bucureștiul să devină o Capitală smart, aplicații smart cu impact major asupra comunității.

Evenimentul a constituit un excelent prilej pentru participanți de a-și prezenta problemele, de a identifica soluții la acestea, de a interacționa cu vorbitorii prezenți la conferință, dar și de a iniția noi colaborări în afaceri. 

Aegon România, 14% creștere a primelor brute subscrise în 2021

0

Compania de asigurări de viață Aegon România, parte a grupului financiar internațional Aegon, anunță încheierea anului 2021 „cu un volum al primelor brute subscrise de 153,49 milioane lei, în creștere cu 14.09%, față de 2020 și o cotă de piață de 4.73%. Creșterea de 14,09% menține constantă poziția Aegon România între primele 6 companii de asigurări de viață de la noi din țară”. 

Sînziana Maioreanu (foto), CEO al Aegon România: „Am terminat anul trecut cu rezultate de care suntem mândri: sunt rezultatele perseverenței și ale muncii de echipă într-un an dificil, marcat parcă și mai puternic de pandemie, față de 2020. Piața românească a asigurărilor dă semne de maturizare în acest climat complex, inclusiv pe segmentul asigurărilor de viață, iar creșterea puternică înregistrată de industria noastră anul trecut ne arată că românii caută și accesează soluții care le dau mai multă încredere, confortul mental că au făcut ceva ei înșiși pentru siguranță și un viitor financiar mai bine pregătit pentru familiile lor. Creșterea despre care vorbim astăzi se datorează clienților noștri, care ne-au ales să le fim alături și care ne-au oferit încrederea lor – le mulțumim. La fel, mulțumim partenerilor de business, colaboratorilor noștri și echipei Aegon România. Când răzbești pe furtună, bucuria reușitei este mult mai profundă și valoroasă. 

Ne dorim să fim alături de clienții noștri la bine și la greu și facem în așa fel încât să le fim de ajutor în cel mai scurt timp posibil atunci când au nevoie cel mai tare de noi. De aceea, pentru noi, timpul de soluționare și de plată a daunelor este foarte serios luat în considerare.

Am fost alături și de clienții noștri care au avut de suferit din cauza Covid 19. Încă de la debutul pandemiei am decis ca, în mod excepțional, să despăgubim și în caz de pandemie și, astfel, am oferit clienților noștri sprijin financiar în valoare totală de 511.514 lei pe parcursul lui 2020 și 2021. În plus, din acest an am lansat pe piață o asigurare de viață, Fii Precaut. Aceasta  include în mod automat și despăgubiri pentru Covid 19, pe lângă celelalte beneficii care țin de despăgubiri în caz de spitalizare din boală sau accident și este o asigurare potrivită atât pentru adulți cât și pentru copii.”

Aegon România subliniază că anul trecut „a acordat clienților beneficii și despăgubiri în valoare totală de 33,74 milioane lei, iar timpul mediu de soluționare al dosarelor de daună a fost de 1,1 zile lucrătoare.

Rezultatele anului 2021 vin să confirme că piața asigurărilor se maturizează și că oamenii încep să înțeleagă mai bine importanța unui plan de rezervă în caz de neprevăzut pentru întreaga familie. Creșterea interesului pentru asigurările de viață și asigurările cu componentă de sănătate, precum și menținerea portofoliului de clienți sunt semne că produsele din portofoliul Aegon România răspund în continuare unor nevoi reale, adaptate contextului ultimilor doi ani”.

Aegon România face parte dintr-unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, specializat în asigurări de viață, planuri de pensie și soluții pentru investiții și se caracterizează, la nivel mondial, printr-„o tradiție de peste 175 de ani. În total, cei peste 22.300 de angajați ai companiei oferă servicii financiare pentru aproximativ 34,4 de milioane de clienți din America, Europa și Asia. Aegon a intrat pe piața din România în 2007, prin compania de pensii private, și în 2008 prin compania de asigurări de viață. În prezent, Aegon are în România peste un milion de clienți și 150 de angajați”.

Acțiunile One United Properties vor fi incluse în indicele FTSE EPRA Nareit EMEA Emerging începând cu 20 iunie

0

 

Acțiunile One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, vor fi incluse, începând cu 20 iunie 2022, într-un nou indice FTSE Russell: indicele FTSE EPRA Nareit EMEA Emerging. FTSE Russell a făcut anunțul în urma ajustării trimestriale.

„Includerea acțiunilor ONE în indicele FTSE EPRA Nareit Emerging a făcut parte din strategia noastră de a spori vizibilitatea pieței de capital românești pe arena internațională și de a contribui în continuare la îmbunătățirea lichidității companiei. Pe măsură ce ne pregătim pentru operațiunea de majorare a capitalului social, care are scopul de a contribui la investiții în noi oportunități de creștere și de a mări free-float-ul companiei, suntem hotărâți să ne diversificăm acționariatul și să creștem lichiditatea acțiunilor ONE pentru a fi incluși în mai mulți indici regionali și la nivel de industrie. Obiectivul nostru este să transformăm One United Properties într-o companie publică românească lider, aflată pe radarul investitorilor instituționali internaționali cheie”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO al One United Properties.

Indicele FTSE EPRA Nareit Emerging este conceput pentru a urmări performanța companiilor imobiliare și a REIT-urilor listate pe piețele emergente. Prin ajustarea în mod liber a elementelor constitutive ale indicelui și verificarea lichidității, mărimii și veniturilor, indicele este potrivit pentru utilizare ca bază pentru produse de investiții, cum ar fi instrumentele derivate și fondurile tranzacționate la bursă (ETF). Indicele FTSE EPRA Nareit EMEA Emerging în care va fi inclusă One United Properties acoperă companii listate din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

One United Properties va fi prima companie imobiliară din România care va fi inclusă în acest indice. În urma includerii acțiunilor ONE, indicele FTSE EPRA Nareit EMEA Emerging va conține 33 de emitenți, dintre care doar doi europeni, unul român și unul ceh. 14 emitenți sunt din Arabia Saudită, 10 din Africa de Sud, trei din Turcia, doi din Emiratele Arabe Unite și unul din Kuweit. Capitalizarea totală de piață a tuturor componentelor indicelui este de aproximativ 24 de miliarde de dolari.

Pe lângă indicele FTSE EPRA Nareit Emerging, acțiunile ONE sunt incluse, din decembrie 2021, și în indicele FTSE Global All Cap, care urmărește performanța acțiunilor cu capitalizare mare, medie și mică la nivel global, în indicele FTSE Global Small Cap – segmentul de capitalizare din universul indicelui FTSE Global Equity și în indicele FTSE Global Total Cap, care include companii mari, mijlocii, mici și micro-companii. La nivel local, din septembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în BET, principalul indice al Bursei de Valori București care urmărește cele mai lichide companii, precum și indicii BET-TR, BET-XT, BET-XT-TR și BET Plus.

One United Properties este a treia cea mai mare companie antreprenorială listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București și cel mai mare dezvoltator imobiliar listat pe piața de capital locală. Acțiunile companiei au debutat la BVB pe 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru dezvoltări viitoare atât în ​​segmentul rezidențial, cât și în cel de birouri.

De la listarea la Bursa de Valori București, acțiunile ONE se află în mod constant printre cele mai tranzacționate instrumente financiare la BVB. Doar în 2022, investitorii au tranzacționat acțiuni ONE în valoare totală de 133,6 milioane de lei, rezultând o lichiditate zilnică de peste 1,3 milioane de lei. Într-un prim trimestru volatil din 2022, acțiunile ONE au depășit indicele de referință BET, oferind o apreciere a prețului acțiunilor de +3,86% față de o scădere de -2,92% a indicelui BET. Doar cinci blue chips, inclusiv ONE, au înregistrat o evoluție pozitivă în această perioadă. 

Studiu EY: România trebuie să se concentreze prioritar pe inovația în educație pentru o dezvoltare durabilă

0

Inovația a devenit elementul de diferențiere în peisajul competitiv actual. Soluțiile vechi nu mai sunt întotdeauna aplicabile, iar liderii de afaceri trebuie să ajungă să implementeze rapid idei şi soluţii noi pentru a rămâne competitivi şi relevanți pentru clienții lor. Procesul de inovare este prezent în toate industriile și presupune o înțelegere aprofundată din partea companiilor. 

EY România a realizat un studiu prin care a sondat opiniile mediului de business din România în privința inovației și despre un nou concept –  Innovation-as-a-Service, care are scopul de a sprijini companiile în startul și, ulterior, accelerarea capacităților lor de inovare și completează cunoștințele organizațiilor în afaceri, tehnologie și eficiență operațională. 

Cristian Carstoiu, EY Romania

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, Chief Innovation Officer, EY România: „Majoritatea respondenților a fost de părere că cea mai importantă dimensiune a inovaţiei asupra căruia trebuie acționat este schimbarea / ajustarea modelului de business – 31,5%. Pe locul doi se găsește inovația ca mod de optimizare a proceselor cu 27,4%, iar pe al treilea loc respondenții au decis că inovația este un ingredient important al culturii organizaționale și trebuie să primească o atenție sporită – 21,9%. Peste 20% dintre cei chestionați au răspuns că inovația trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea şi crearea de noi produse.”

În ceea ce priveşte gradul de implicare al companiei în activități legate de inovație, 36% din respondenţi au răspuns că este moderat, 20,2% că este ridicat, 12% foarte scăzut, iar 11% că este scăzut. Întrebaţi dacă organizația în care activează are un proces de inovație implementat, peste un sfert dintre respondenți au răspuns că da (25,6%), restul de 74,4% răspunzând că nu.

Din punct de vedere al oamenilor dedicați procesului de inovaţie, situația este mai bună, 33,3% dintre respondenți spunând că în compania în care lucrează există o persoană care se ocupă de inovație.

Cei doi ani de pandemie au afectat nu numai serviciile oferite de organizații, cât și bugetele acestora. Companiile au fost nevoite să își micșoreze bugetele destinate inovației, să își restructureze echipele sau chiar să își sisteze activitățile. Situația începe să se redreseze odată cu ridicarea restricțiilor, iar companiile își reimplementează strategiile de inovației de dinainte de pandemia COVID-19.

Însă, Europa se confruntă acum cu o nouă criză provocată de războiul din Ucraina. Situația geopolitică din estul Europei a avut efecte fără precedent, printre care creșterea prețurilor la energie, inflație, relocări. Acestea, la rândul lor afectează strategiile și prioritățile companiilor, printre care și planurile în ceea ce privește procesele de inovație. 

Întrebați dacă perioadele de criză afectează bugetul alocat inovației, 41,6% au răspuns că acesta este afectat într-o mare și foarte mare măsură, 35,1% într-o mică sau foarte mică măsură şi 23,4% au răspuns că acesta nu este afectat în niciun fel.

Inovația – elementul de sinergie dintre mediul privat,
public și cel academic

Pentru a avea o dezvoltare durabilă, România trebuie să se focuseze în primul rând pe inovația în educație, conform răspunsurilor a 49,2% dintre cei chestionaţi, mai precis, în noi modele de învățământ, noi materii, metodologii adaptate și convergente trendurilor în digitalizare.

Pe locul doi (20,6%) respondenții au selectat inovația tehnologică (folosirea noilor tehnologii pentru a crea produse noi). Al treilea loc este ocupat de inovația de tip îmbunătățire continuă a proceselor organizaționale (15,9%), iar pe ultimul loc se situează, cu un procent de 14,3%, inovația radicală în business (noi produse, noi tipuri de servicii).

Elementului inovativ în cadrul sistemului educațional (primar-universitar) este văzut de  majoritatea respondenților ca fiind relativ scăzut (32,8%). 24,6% consideră că inovația este prezentă în sistemul educațional din România, pe când 21,3% cred că această nu este deloc prezentă.

Există însă la orizont aspecte pozitive prin prisma Planului Național de Redresare și Reziliență. La întrebarea cum este apreciat sprijinul pe care îl oferă PNRR inovației în sectoarele și ariile menționate anterior, 37,1% au răspuns că este ridicat, 32,3% puțin ridicat, 17,8% foarte ridicat și extrem de ridicat, iar 12,9% deloc ridicat.

Innovation-as-a-service – un proces pragmatic pentru viitor

În contextul tensiunilor la nivel geopolitic și al crizei sanitare, noul model de inovație reprezintă o veste bună pentru mediul local de afaceri în vederea atingerii unui prag substanțial de dezvoltare a organizației. De-a lungul timpului, studiile au arătat că 40-50% dintre executivi văd inovația ca o necesitate pentru ca organizația lor să rămână competitivă. 

Beneficiul direct al innovation-as-a-service este reducerea complexității inovației, astfel încât echipele să se poată concentra pe competențele de bază care au adus succes organizației până acum: să genereze idei noi, să fie prezenți în piață, să țină legătura cu clienții. Innovation-as-a-service reduce, iar în unele cazuri elimină, efortul și costul de a construi o echipă. Procentul celor care consideră că procesul poate să le ajute organizația este de 49,3%.  

În prezent, nu se mai poate discuta de inovație fără implicarea elementelor de sustenabilitate. Studiile efectuate de EY au arătat că sustenabilitatea a devenit un domeniu prioritar pe agenda executivilor din România. Procesele de inovație, pe lângă faptul că trebuie să îmbunătățească operațiunile companiilor și să le eficientizeze, trebuie să se asigure că implică și elementul de sustenabilitate al companiei, atât financiar, social, climatic, cât şi din punct de vedere al responsabilităţii pentru investitori şi pentru generaţiile viitoare de clienţi. 

Întrebați fiind dacă procesul innovation-as-a-service poate fi un ajutor în vederea micșorării amprentei de carbon a fiecărei companii, o majoritate solidă de 83,1% consideră că serviciul poate conduce către rezultate remarcabile în această direcție.

Aceeaşi majoritate semnificativă se menține și când vine vorba despre potențialul impact pe care îl poate avea serviciul innovation-as-a-service asupra mediului public, cu scopul de a accelera anumite procese cu valoare adăugată pentru cetățeni. Astfel, un procent de 80% consideră că în domeniul public acest nou serviciu poate fi un ajutor real.

Studiu poate fi consultat aici.

 

Piste pentru biciclete, skateboard-uri și trotinete

0

Asociația Zi de Bine, susținută de partenerii strategici Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank printr-un buget de 40.000 de euro, construiește în luna iunie, în cartierul Brâncuși, primul pumptruck din Capitală: un spațiu interactiv pentru copii și adulți, cu piste speciale pentru biciclete, skateboard-uri, role și trotinete. Proiectul #Joyride este realizat împreună cu Primăria Sectorului 6, care a oferit un spațiu unde se vor construi aproximativ 42 de metri de pistă în forme și curbe pe înălțimi diferite, pentru cei peste 3.700 de locuitori ai cartierului.

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine: „#Joyride este un proiect de care locuitorii cartierului Brâncuși aveau o mare nevoie. Deși cartierul este foarte bine îngrijit, lipsesc spațiile verzi și locurile de joacă pentru copii. Pumptruck-ul pe care îl vom contrui luna aceasta va putea fi folosit atât de către cei mici cât și de către adulți și va aduce cu siguranță bucurie și un super start în vacanța de vară.“

Cartierul Brâncuși, din sectorul 6, subliniază inițiatorii proiectului, „este unul dintre cele mai mari cartiere de locuințe sociale din țară, care se întinde pe 115.000 metri pătraţi, cu zeci de blocuri și mii de unități locative. Locuințele au fost construite de ANL şi cele peste 1.200 apartamente au fost date în folosinţă, cu chirie socială, de către primăria sectorului 6, tinerilor care îndeplineau anumite condiţii, printre care să aibă domiciliul şi un loc de muncă stabil pe raza sectorului 6, iar vârsta de până în 35 de ani”.

Asociația Zi de Bine reamintește că proiectele pe care le realizează pot fi susținute printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza”.

Asociația Zi de Bine are scopul „de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local. 

Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor. 

Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”. 

Cele mai mari companii listate la BVB participă la Forumul ARIR din 17 iunie

0

ARIR, singura asociație specializată în Relația cu Investitorii din România, o comunitate a companiilor listate la Bursa de Valori București (BVB), anunță organizarea celei de-a patra ediții a Forumului Anual ARIR în data de 17 iunie 2022, cu prezență la nivel înalt.

Tema centrală a evenimentului este „Viziunea companiilor listate pentru dezvoltarea pieței de capital din România”, în cadrul căruia ARIR va aduce la aceeași masă factorii decizionali din cele mai mari companii din țară, atât companii cu acțiuni și obligațiuni listate la Bursa de Valori București, cât și reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, pentru încă un pas în dezvoltarea pieței de capital.

Daniela Șerban,
Președinte ARIR

Daniela Șerban, Președinte & Co-fondator ARIR:

„Timp de trei ani am construit împreună o comunitate activă a pieței de capital. Prin faptul că a putut coagula lideri din diverse industrii, reuniți la bursă, ARIR a creat un fenomen extraordinar pentru piața de capital din România, un demers nou. La Forumul ARIR din 17 iunie vor fi la masa dialogului lideri din economie, companii cu capitalizări de milioane de euro, reprezentanți guvernamentali și instituționali reuniți într-un nou proiect, pe care îl vom anunța public în cadrul evenimentului.” 

Forumul ARIR reprezintă o oportunitate de a relaționa cu părțile interesate din piața de capital, de a dialoga în jurul provocărilor actuale ale emitenților și ale celor mai bune practici, o întâlnire mult așteptată după doi ani de dezbateri online. 

Au confirmat prezența la eveniment reprezentanții următoarelor instituții și companii listate:

  • Mihai Precup, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor;
  • Ovidiu Petru, Director General, Sectorul Instrumente și Investiții Financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară;
  • Radu Hanga, Președinte Consiliu de Administrație, Bursa de Valori București, instituția care organizează și gestionează piețele reglementate de instrumente financiare;
  • Adrian Tănase, CEO, Bursa de Valori București, instituția care organizează și gestionează piețele reglementate de instrumente financiare;
  • Daniela Șerban, Președinte ARIR, singura asociație specializată în Relația cu Investitorii din România;
  • Marian Năstase, Președinte Consiliu de Administrație, ALRO, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați pe verticală din Europa, după capacitatea de producție;
  • Marius Ștefan, CEO și Fondator, Autonom, furnizor integrat de servicii de mobilitate și finanțare;
  • Ioana Olănescu, Director Executiv Senior Guvernanță Corporativă și Contencios, Banca Transilvania, cea mai mare bancă din Europa de Sud-Est;
  • Claudiu Cercel, Director Adjunct, BRD, a treia bancă din România după totalul activelor;
  • Constantin Sebeșanu, CEO, IMPACT Developer & Contractor, primul dezvoltator imobiliar listat la Bursa de Valori București;
  • Eugen Comendant, Director Executiv, Purcari, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Europa Centrală și de Est;
  • Huang Liang Neng, CEO, Romcarbon, unul dintre cei mai importanți producători de ambalaje plastice;
  • Ioana Birta, CFO, TeraPlast, cel mai mare procesator de polimeri din CEE;
  • Adina Ardeleanu, Membru fondator FinancialIntelligence.ro, platformă de știri economico-financiare și organizare evenimente de business;
  • Ana-Maria Imbrea, Vicepreședinte Consiliu Director ARIR & Director Departament Relații Investitori și Relații Corporative ALRO, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați pe verticală din Europa, după capacitatea de producție;
  • Daniela Aldescu, Director Executiv ARIR, singura asociație specializată în Relația cu Investitorii din România.

Evenimentul reunește de asemenea speakeri internaționali și locali care vor discuta subiecte de interes pentru dezvoltarea pieței de capital locale.

  • Răzvan Butucaru, Partener, Financial Services & Advisory Leader, Mazars, companie internațională de audit și consultanță;
  • Stefan Krasz, Head of Business Development Central & Eastern Europe, Scope, principalul furnizor european de ratinguri independente de credit, analize ESG, analize de fonduri;
  • Anca Rarău, Brand&Marketing Strategist, Fondator Brandocracy, platforma de consultanță în branding și marketing strategic.

Cu sprijinul IMPACT Developer & Contractor, participanții la eveniment vor beneficia de 2 sesiuni susținute de speakeri de renume internațional, care vor aborda subiectul importanței leadershipului în perioade de incertitudine.

  • Kelly Garramone, CEO KRW International, Director Executiv KRW Research Institute, care a contribuit la dezvoltarea primului ETF din lume, compus din companii selectate exclusiv pe baza comportamentului CEO-ului și echipelor executive;
  • Radu Manolescu, Managing Partner K.M.Trust Group.

Participarea la eveniment se face în limita locurilor disponibile cu pre-înregistrare aici Forum ARIR 2022.


Partenerii strategici ai Forumului ARIR sunt: Bursa de Valori București (membru fondator ARIR), Banca Transilvania (membru asociat ARIR), TeraPlast (membru fondator ARIR), IMPACT Developer & Contractor (membru asociat ARIR), Romcarbon (membru asociat ARIR), Nuclearelectrica (membru fondator ARIR), Antibiotice (membru asociat ARIR) și Autonom (membru asociat ARIR).

Parteneri principali: Purcari (unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Europa Centrală și de Est), Mazars (companie internațională de audit și consultanță), Scope (principalul furnizor european de ratinguri independente de credit, analize ESG, analize de fonduri).

Parteneri expo: Chorus Call Hellas S.A (companie ce oferă servicii de teleconferință pentru industria financiară și relațiile cu investitorii), Zebra Corporate Communications (editor de rapoarte anuale și de sustenabilitate).

Partener instituțional: Brandocracy (platforma de consultanță în branding și marketing strategic).

Parteneri media: Radio România Actualități,  Financial Intelligence, Agerpres, Capital, Revista Cariere, DC Media Group, DoingBusiness, Energynomics, Feel the Markets, Forbes, Global Manager, InfoFinanciar, Juridice.ro, Money.ro, New Money, Repatriot, Revista Biz, Spotmedia, The Diplomat Bucharest.

Parteneri de monitorizare: Klarmedia, Issue Monitoring.

ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica şi Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, MedLife, Romcarbon, Farmaceutica REMEDIA, Autonom, IMPACT Developer & Contractor, 2Performant, One United Properties, Transport Trade Services, Patria Bank, Connections Consult, BRD – Groupe Société Générale și Rompetrol ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, eVote, Mazars și Marsh Broker de Asigurare – Reasigurare au devenit Membri Afiliați.

Membrii ARIR sunt printre cele mai mari companii din România, ce au în comun dorința de a implementa cele mai bune practici de transparență, comunicare cu investitorii și guvernanță corporativă.

Visual Fan își extinde portofoliul de produse pe piața energiei verzi

0

Visual Fan SA, companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW, deținătoarea brandului Allview, anunță lansarea diviziei Allview Industry și comercializarea unor noi kit-uri fotovoltaice de uz industrial, care pot fi achiziționate și prin programul PNRR: „Noile kituri sunt preconfigurate sau se pot configura în funcție de necesarul de consum al utilizatorului industrial, compania oferind clienților proiecte complete, de la consultanță până la montaj și servicii de întreținere. În plus, în urma serviciilor de consultanță, Visual Fan poate genera clientului atât oferta tehnică, cât și cea comercială pentru accesarea fondurilor PNRR”. 

Noile produse sunt kituri industriale cuprinse între 200 kW și 1MW, caracterizate prin „stocare minimă de 20% din capacitatea instalată. Invertoarele utilizate sunt marca Growatt, cu variante de putere cuprinse între 50 kW și 125 kW, în timp ce bateriile sunt de tipul LFP cu putere cuprinsă între 10 kWh și 25 kWh. Pentru montaj, compania pune la dispoziția clienților propria echipă, iar pentru eficientizare și oferirea unui timp optim de montaj, în orice județ al României, se lucrează și cu echipe de instalare ale unor companii specializate în domeniu”. 

Lucian Peticilă

Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA: „Am ales să diversificăm portofoliul de produse din categoria „Solar Energy” și să deschidem o nouă divizie – Allview Industry, pentru a oferi clienților soluții adaptate atât consumului casnic, cât și celui industrial. Noile proiecte, demarate încă de la finalul anului trecut, precum și implementarea strategiei Green by Allview, reprezintă începutul unei investiții pe termen lung pe care compania Visual Fan o alocă, pe de o parte, pentru a proteja mediul înconjurător și pentru a reduce amprenta de carbon,  iar pe de altă parte, pentru a-l transforma într-un loc mai sigur și sănătos pentru generațiile viitoare.”

Visual Fan subliniază că „divizia Allview Industry a fost dezvoltată ca o soluție de eficiență energetică adresată sectorului industrial și comercial (fabrici de producție, depozite, supermarket-uri, clădiri de birouri, hoteluri, spitale, școli). Beneficiile acestor noi kit-uri fotovoltaice pentru sectorul industrial și comercial sunt: (1) scăderea costurilor energiei electrice, (2) amortizarea capitalului investit în decurs de 4–6 ani, (3) diminuarea riscului întreruperii activității, (4) adaptarea sistemului la nevoile clientului care permite reduceri suplimentare și (5) contribuția constructivă la o piață energetică verde. Prețul de comercializare pornește de la 1,069,97 lei”.

Compania Visual Fan reamintește că „a intrat pe piața energiei verzi, prin lansarea de panouri solare Allview – cu putere de 455W, randament de 20.9% și optimizare cu 3 diode, care asigură funcționarea sistemului chiar și atunci când o parte din panou este umbrită, dar și kituri personalizabile, al căror montaj se poate planifica online, facilitând astfel achiziția și instalarea sistemului pentru clienți, care au și posibilitatea de plată în rate”.

Proiecte de educație antreprenorială în universități

0

Programul JA Universitatea Antreprenorială, derulat de Junior Achievement România și susținută de Romanian-American Foundation, le oferă profesorilor și studenților din nouă universități oportunități de învățare practică în antreprenoriat, deschizând a a patra ediție a sesiunii de mini-granturi pentru proiecte, în perioada iunie-noiembrie 2022.

Universitățile beneficiare sunt: Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, Universitatea Politehnica din București, Universitatea Româno-Americană din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași. 

Organizatorii anunță că „anul acesta, proiectele selectate vizează diferite activități, implicând atât studenți, cât și profesori și consultanți voluntari din comunitatea de afaceri: traininguri și workshop-uri pe teme de antreprenoriat și teme conexe (design thinking, business model canvas, marketing, vânzări, inovație, tehnologie, finanțe, pitch, transfer tehnologic etc.), cursuri și resurse practice de antreprenoriat adaptate specializărilor la care învață studenții, competiții de planuri de afaceri/pilot de business și mentorat pentru start-up-uri create de studenți, sesiuni cu antreprenori de succes, componente de evaluare a abilităților antreprenoriale și de carieră ale studenților. 

De-a lungul ultimelor trei ediții ale sesiuni de mini-granturi (2019-2021), peste 3.500 de studenți din 16 universități au participat la cele 34 de proiecte susținute de Romanian-American Foundation.

Componenta de mini-granturi a fost an de an apreciată de universități, profesori și studenți, pentru că oferă posibilitatea de a crea conexiuni mai strânse între comunitatea academică și mediul de afaceri local. În plus, a reprezentat un element-cheie pentru deblocarea potențialului antreprenorial al universităților participante și a contribuit la schimbarea mentalității profesorilor și studenților față de valoarea și utilitatea abordărilor de tip antreprenorial”.

Retrospectiv, organizatorii subliniază că în anul universitar 2021-2022, „din 25 de universități, peste 60 de profesori și 4.500 de studenți au fost implicați activ și în cadrul componentei didactice a programului JA Universitatea Antreprenorială, în diferite activități educaționale organizate prin programul JA Start-Up și Incubatorul BizzFactory™ (cu posibilitatea de practică antreprenorială), având acces gratuit la materiale și resurse educaționale pe platforma LMS JA Inspire™ și prin sesiuni online de pregătire pentru profesori și studenți, în domeniul antreprenoriatului și pe teme conexe, sesiuni cu studii de caz și exemple de bună practică. 

După finala națională a competiției europene JA Company of the Year, organizată la finalul lunii mai, unde cele mai active echipe de studenți și-au prezentat în fața juriului start-up-urile, a fost selectată și premiată echipa SignText, de la Universitatea Politehnica din București, care va reprezenta România la evenimentul european Gen-E 2022, cu un prototip de aplicație mobilă pentru convertirea limbajului mimico-gestual în limbaj text și audio, soluție tehnologică care vine în sprijinul comunității hipoacuzice”.

Rottaprint, 3,7 milioane euro investiți în trei ani în tehnologii

0

Tipografia flexografică Rotaprint, cel mai mare producător de etichete autoadezive și ambalaje flexibile în România, a finalizat implementarea unui proiect în cadrul căruia s-au investit peste 3,7 milioane de euro în ultimii trei ani în tehnologii și utilaje pentru producția sustenabilă a produselor din portofoliu, prin proiectul „Dezvoltarea de etichete inovative și prietenoase cu mediul”. 

Proiectul a fost finanțat cu sprijinul granturilor acordate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin mecanismele financiare SEE și Norvegian 2014 – 2021 în cadrul programului „Creșterea IMM-urilor din România!”. Din valoarea totală a investiției, asistența nerambursabilă a fost de circa 1,5 milioane euro.

Obiectivul general al proiectului a fost creșterea competitivității companiei și reducerea impactului asupra mediului a produselor realizate în prezent de companie, cât și introducerea în producție de noi tipuri de etichete inovative, prin intermediul unor tehnologii eficiente și aliniate principiilor sustenabilității. 

Cristi Nechita-Rotta (foto), director general al companiei Rottaprint: „Sustenabilitatea este una dintre principalele noastre direcții strategice de buisness. În ultimii ani, am observat faptul că grija față de mediu în rândul companiilor nu mai este doar la nivel de tendință, ci a devenit un obiectiv în sine. Prin proiectul de investiții finanțat cu sprijinul acestor granturi am reușit să implementăm noi tehnologii performante în vederea producerii sustenabile de etichete și ambalaje în cadrul companiei, cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător, dar și al indicatorilor de afaceri. Totodată, ne bucurăm că vom putea să le oferim partenerilor noștri cele mai bune soluții aliniate obiectivelor lor de responsabilitate socială și sustenabilitate.” 

Rotaprint subliniază că „odată cu implementarea proiectului, Rottaprint a vizat și îmbunătățirea indicatorilor de afaceri ai companiei precum profitabilitate sau cifră de afaceri prin reducerea costurilor de producție, creșterea capacității de producție și extinderea gamei de produse din portofoliu, dar și crearea de noi locuri de muncă. 

De asemenea, un alt obiectiv specific al proiectului derulat de Rottaprint a fost reducerea impactului asupra mediului ca urmare a activității companiei prin dimunuarea consumului de energie și materiale, prin achiziționarea de echipamente și utilaje specifice de ultimă generație și prin implementarea unui sistem performant de colectare selectivă a deșeurilor rezultate din activitarea de tipar”. 

Implementarea proiectului face posibilă întroducerea în producție a unor noi tipuri de produse inovative, precum etichetele inteligente.  

Rottaprint este „cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile din România. Cu o experiență de peste 30 de ani, compania cu sediul în Apahida, județul Cluj, deține în prezent 2 centre logistice în România: Brașov și Ilfov și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 280 de angajați. În 2021, Rottaprint a livrat produse în 13 țări din Europa și Asia”.

Peste 19 milioane de puieți forestieri plantați de Romsilva în campania de primăvară

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că în campania de împăduriri de primăvară, a plantat 19,4 milioane de puieți forestieri și a regenerat 11.240 hectare fond forestier de stat, din care 7.537 hectare prin regenerări naturale și 3.703 hectare prin regenerări artificiale, respectiv lucrări de împăduriri, inclusiv 90 de hectare perdele forestiere de-a lungul autostrăzii A2:

„De asemenea, au fost realizate completări pe 1.515 hectare și lucrări de refaceri a plantațiilor afectate de calamități pe alte 178 hectare.

Față de programul inițial al campaniei de împăduriri de primăvară, la finalul acesteia se înregistrează un plus de 586 hectare regenerate prin lucrări de împăduriri și 410 hectare regenerate natural, programul campaniei de împăduriri de primăvară fiind depășit cu 10,9%.

Programul de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pe tot anul 2022, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede lucrări de regenerare pe 14.057 hectare, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind un alocat un buget total de 220,4 milioane lei”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că în ultimii cinci ani, „a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat, din care 47.335 hectare prin regenerări naturale și 25.557 hectare prin lucrări de împădurire, fiind plantați, în total, 141,37 milioane puieți forestieri.   

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.

Foto: Romsilva