Doar 12% dintre companii utilizează Inteligența Artificială la un nivel de maturitate care atinge un avantaj competitiv, în timp ce majoritatea organizațiilor încă experimentează cu tehnologia, conform unui nou studiu global realizat de Accenture (NYSE: ACN).
Studiul „The Art of AI Maturity: Advancing from Practice to Performance” prezintă diferite strategii pentru a implementa cu succes Inteligența Artificială și introduce un nou tip de indice care exprimă maturitatea AI a companiilor pe o scară de la 0 la 100. Conform raportului, maturitatea AI reprezintă gradul în care companiile își depășesc competitorii într-o combinație de capacități fundamentale și diferențiate legate de AI. Aceste capacități includ tehnologia – datele, AI, cloud-ul – precum și strategia organizațională, conceptul de AI responsabil, sprijinul din partea executivilor, talentul și cultura.
Indicele plasează maturitatea AI a organizațiilor la un nivel mediu, cu un scor de 36, dezvăluind că majoritatea companiilor au un potențial semnificativ de îmbunătățire. Studiul arată că 12% dintre organizații folosesc deja Inteligența Artificială pentru a-și depăși concurenții. Denumite AI Achievers, acestea au ajuns la 64 pe scara de maturitate, aproape de două ori mai mult decât competitorii lor. Mai mult, maturitatea lor relativ ridicată în materie de Inteligență Artificială este corelată cu o creștere a veniturilor cu 50% mai mare decât a competitorilor lor.
Analiza arată că majoritatea companiilor (63%) sunt AIExperimenters. Cu un scor de maturitate AI de 29, acestea abia își ating potențialul de Inteligență Artificială. La nivelul de mijloc și oarecum avansați în ceea ce privește nivelul lor de maturitate AI se află AI Innovators (13%), cu un scor de 50, și AI Builders (12%), cu un scor de 44.
„Credem că fiecare parte a fiecărei afaceri trebuie să fie transformată de tehnologie, date și Inteligență Artificială, în unele cazuri ducând la o reinventare totală a companiei”, a declarat Sanjeev Vohra, lider global pentru Applied Intelligence la Accenture. „AI Achievers le arată colegilor lor ce este posibil atunci când eliberezi întregul potențial al talentului și al tehnologiei, lucrând în tandem, susținut de o viziune clară și de un angajament pentru schimbare. Dar chiar și acest grup, cel mai matur, are mult loc de creștere. Și în timp ce majoritatea industriilor au AI Achievers, acestea variază foarte mult în ceea ce privește gradul de maturitate al AI în general și salturile pe care le vor face.”
Exemple privind stadiul actual și viitor al maturității inteligenței artificiale în funcție de industrie:
Firmele de tehnologie au deja un scor ridicat de maturitate în materie de inteligență artificială de 54, care va crește moderat până la 60 în 2024 și le va poziționa la vârful maturității în materie de AI în toate industriile.
La polul opus, constructorii și furnizorii de automobile vor trece de la un număr moderat de 39 în prezent la 57 în doi ani – mizând pe o creștere semnificativă a vânzărilor de vehicule cu AI care se conduc singure.
În mod similar, companiile de retail vor evolua în ceea ce privește maturitatea AI, de la 38 în prezent la 54 în 2024, multe dintre ele manifestând un angajament mai profund față de transformarea AI față de companiile din alte industrii. Spre exemplu, compania Walgreens Boots, ca parte a eforturilor sale de a crea o organizație bazată mai mult pe date care să poată oferi clienților servicii digitale foarte personalizate, a migrat de la bazele de date tradiționale la baze de date și analize avansate în cloud. De asemenea, compania a construit peste 100 de produse cu Inteligență Artificială de mare valoare care creează profiluri detaliate ale clienților și o ajută să optimizeze mai bine inventarul și prețurile.
Indiferent de industrie, impactul Inteligenței Artificiale asupra companiilor este în creștere și se accelerează. Cele mai mari companii din lume care au discutat despre AI în cadrul conferințelor lor privind rezultatele financiare în 2021 au avut cu 40% mai multe șanse să vadă o creștere în prețul acțiunilor – de la 23% în 2018. În plus, investițiile în materie de inteligență artificială sunt în creștere. În 2021, 19% dintre companiile analizate au folosit peste 30% din bugetele lor de tehnologie pentru proiecte de AI. Până în 2024, procentul organizațiilor care investesc peste 30% din bugetele lor de tehnologie în AI va crește la 49%.
Ulterior, modelele de învățare automată utilizate pentru cercetare sugerează că ponderea companiilor AI Achievers va crește rapid de la 12% în prezent la 27% până în 2024. În același interval de timp, scorul general al maturității AI va crește de la 36 în prezent la 50.
„Adoptarea inteligenței artificiale la scară largă și încorporarea ei mai profundă în toate aspectele afacerii nu mai este o alegere, ci o necesitate și o oportunitate cu care se confruntă fiecare industrie, organizație și lider”, a declarat Vohra. „În timp ce știința inteligenței artificiale este revoluționară, valorificarea ei pe deplin este o artă pe care liderii trebuie să o practice în mod continuu. Raportul nostru oferă recomandări aplicabile despre cum să crești nivelul de maturitate AI pentru a te alătura grupului AI Achievers.”
Andrei Stefanovici, Director, și Denisa Neamțiu, Senior Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL
Reglementările la nivel european
Directiva 2014/55/UE/16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (Directiva) reprezintă cadrul prin care s-a decis elaborarea unui standard comun al facturii electronice. De asemenea, Directiva prevede obligația Statelor Membre de a adopta norme la nivel național care să oblige autoritățile și entitățile contractante să accepte facturile emise potrivit acestui standard de operatorii economici.
Statele Membre au optat pentru două maniere diferite de transpunere a Directivei: (i) fie au impus obligativitatea ca în contractele B2G să se utilizeze doar facturile electronice, fie (ii) au lăsat operatorului economic dreptul de a utiliza aceste tip de facturi, fără a exista o obligație în acest sens.
De exemplu, Estonia a impus prin legea contabilității obligația autorităților/entităților contractante de a accepta facturi în format electronic. În Estonia nu există un sistem național centralizat în vederea utilizării facturii electronice, fiecare autoritate având în mod individual obligația de a recepționa facturile în această formă. Similar, Polonia a lansat un sistem opțional național de facturi electronice (KSeF).
De asemenea, Austria a optat pentru obligarea operatorilor economici la utilizarea facturii electronice numai în cazul contractelor încheiate cu autoritățile federale – cu anumite excepții, cum ar fi contractele de leasing sau contractele de asigurări. În aceste situații, este obligatorie utilizarea portalului de servicii federale – platformă la nivel central prin care se asigură transmiterea ofertelor către autoritățile federale. Și reglementările din Spania prevăd că toate facturile transmise entităților din sectorul public trebuie transmise în format electronic, prin intermediul unei platforme (FACe) oferite gratuit tuturor entităților publice.
Reglementările la nivel național
Reglementările naționale aplicabile sunt:
Ordonanța de Urgență nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieței pentru acestea (OUG 120/2021)
Legea nr. 139/2022 pentru aprobarea OUG 120/2021 (Legea 139/2022).
Potrivit OUG 120/2021, Ministerul Finanțelor a fost abilitat să creeze, dezvolte și să administreze sistemul național privind factura electronică RO e-Factura. Sistemul național privind factura electronică RO e-Factura (Sistemul RO e-factură) are drept scop primirea facturii electronice de la emitent cu respectarea structurii facturii elaborate potrivit standardelor europene.
În vederea accesării sistemului de către operatorii economici naționali, aceștia trebuie să fie înscriși în spațiul virtual (SPV), precum și în Registrul RO e-factură. Factura electronică trebuie să respecte toate elementele prevăzute de art. 4 alin. (1) din OUG 120/2021 și se transmite prin Sistemul RO e-factură.
După transmiterea facturii electronice, sistemul RO e-Factura verifică în mod automat fișierul. În măsura în care factura este corect întocmită, i se aplică sigiliul Ministerului de Finanțe. În caz contrar, dacă sunt identificate erori, factura electronică nu se consideră transmisă în sistem, respectiv nu este primită de către destinatar. Emitentul primește un fișier ce conține erorile identificate și care trebuie corectate, factura corectată urmând să fie retransmisă tot prin sistemul RO e-Factura. Data comunicării facturii către destinatar este data la care aceasta este disponibilă pentru a fi descărcată, destinatarul fiind notificat în acest sens.
În măsura în care destinatarul are obiecții, acesta înștiințează emitentul facturii electronice prin transmiterea unui mesaj în acest sens în sistemul RO e-factură, iar în cazul contractelor B2G comunicarea se face inclusiv prin intermediul sistemului național de raportare — Forexebug, prin transmiterea unui mesaj.
Obligația de a utiliza factura electronică în contractele de achiziție publică
Până la data de 1 iulie 2022, operatorii economici au posibilitatea de a opta pentru utilizarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, în conformitate cu dispozițiile art. 5 din OUG 120/2021. În măsura în care aceștia optează pentru utilizarea sistemului, au obligația de a utiliza în mod exclusiv acest sistem de facturare, autoritățile contractante fiind obligate să accepte acest tip de facturi.
Începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliți în România au obligația de a utiliza factura electronică în executarea contractelor de achiziție publică, în conformitate cu dispozițiile art. II din Legea 139/2022.
Ulterior adoptării Legii nr. 139/2022, se face însă următoarea diferențiere:
Operatorii economici străini au opțiunea de a utiliza sistemul de facturare electronică în contractele B2G, situație în care autoritatea/entitatea contractantă are obligația de a accepta acest tip de emitere a facturii;
Operatorii economici români au obligația de a utiliza în mod exclusiv sistemul de facturare electronică în contractele B2G.
Atât OUG 120/2021, cât și Legea 139/2022 ating dezideratele Directivei de a implementa la nivel european obligația autorităților/entităților contractante de a accepta facturile emise în format electronic.
Prin urmare, ulterior datei de 1 iulie 2022, având în vedere obligativitatea emiterii facturilor în format electronic, în măsura în care operatorul economic român transmite factura în altă formă, aceasta este inopozabilă autorității/entității contractante, ipoteză în care termenul de plată al acesteia nu curge până la comunicarea ei în format electronic.
Potrivit dispozițiilor art. XXXVII din OUG 130/2021, aceeași obligație există și în contractele încheiate între profesioniști (B2B), în măsura în care acestea au ca obiect produse cu risc fiscal ridicat. Pentru celelalte contracte de tipul B2B, utilizarea sistemului național de RO e-factura este opțională și este posibilă numai în măsura în care și destinatarul este înregistrat în sistem. În caz contrar, părțile nu vor putea utiliza sistemul de facturare electronică, urmând ca factura să se emită potrivit dispozițiilor contractuale.
Este lăudabil demersul legiuitorului român de a crea o asemenea platformă de facturare electronică, beneficiile unui astfel de sistem și, în special, a facturii electronice fiind multiple. Crearea acestui sistem, precum și utilizarea facturii electronice contribuie la realizarea priorităților de politică publică, cum ar fi digitalizarea activității sectorului public, transparența financiară și promovarea dezvoltării durabile. Totodată, utilizarea sistemului și a facturii electronice va aduce în mod specific o contribuție semnificativă la reducerea costurilor și la eficiența sectorului public.
Între 1 și 9 iulie fă-ți loc în agendă pentru EUROPAfest, singurul festival din Europa care reunește jazz, blues, pop și muzică clasică. Sub sloganul “It’s all about live quality music!”, jmEvents, organizatorul festivalului a decis ca 2022 să fie dedicat cu precădere jazz-ului, care înseamnă libertate, spontaneitate, energie. Bucureștiul va răsuna în acordurile muzicienilor din 23 de țări prin concerte, jam sessions, concursuri, workshop-uri. De 17 ani EUROPAfest se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei și al Alteței Sale Regale Principele Radu, iar are din 2015 are titulatura Europe’s Finest Festivals.
EUROPAfest debutează pe 1 iulie cu Opening Gala Concert – Jazz at the Palace pe scena Sălii Auditorium a Palatului Regal, care găzduiește Muzeul Național de Artă al României. De la 20:00 vom sărbătorii deschiderea ediției cu no. 29 alături de câștigătorii „Deutscher Rock und Pop Preis“, eveniment considerat Oscarul muzical al Europei. “Best guitarist” 2021 – Peter Autschbach | Germania și Samira Saygili | Turcia, Germania vor evolua alături de artiști din Italia, Statele Unite și Indonezia. Evenimentul include atât recitaluri, cât și sesiuni comune de jam session.
Între 2și8 iulie, de la 20:00, Sala Auditorium va găzdui zilnic un concert cu două sau trei trupe de jazz care vor aduce publicului din România ultimele tendințe de pe scenele din Europa, SUA, America de Sud și Asia. Capitala va fi animată de concerte precum Summertime Jazz, Italian Jazz Night, Nothing but Jazz, It’s Jazz Time, Jazz a Perfect Day sau Best of Jazz. Sofisticat sau relaxat, oricine își poate regăsi stilul preferat în varietatea de evenimente oferite.
Pe 9 iulie are loc Gala EUROPAfest care celebrează într-o atmosferă plină de emoție și entuziasm cele mai bune trupe ale ediției 2022, iar publicul va avea ocazia să afle cine sunt câștigătorii acestui an.
Luigi Gageos, directorul EUROPAfest: “Suntem încrezători că munca întregii echipe se va materializa într-un festival de calitate, care invită la răsfăț. Am reușit și anul acesta să avem un line-up atractiv, atent selecționat din 23 de țări, care aduce jazz în toate formele sale. Nouă seri de vară în care pasiunea artiștilor va trece dincolo de scenă ajungând la fiecare spectator, invitând la relaxare, timp de calitate și trăiri autentice. Fiecare seară include două părți, la început concertul, iar apoi Jam sessions, când artiștii se provoacă muzical cu alți artiști din festival. Rând pe rând, piesă după piesă, vom trăi intens cu toții pe ritmuri și acorduri diferite, neștiind la ce să ne așteptăm. Ne vom bucura de momente interpretative inedite, născute chiar atunci, în fața publicului, într-o evoluție spontană, originală și de multe ori nonconformistă. Vă așteptăm să împărtășim trăiri și emoții unice, așa cum se cuvine unui festival internațional de 29 de ani ! Bucurați-vă de muzică într-o seară de vară la Palat ! Vă invit pe 1 iulie să spunem împreună Start EUROPAfest 2022!”
7 din 10 cumpărători din Generația Z și din Generația Millennials declară că preferă să se informeze înainte să facă o achiziție;
„cumpără mai puțin, dar bun” este unul dintre sfaturile de cumpărături pe care l-au primit de la părinți jumătate dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani;
persoanele din Generația Millennials parcurg într-un procent mai mare toate etapele procesului de cumpărare față de cei din Generația Z care sunt mai hotărâți.
Starcom România lansează studiul Purchase Journey – Gen Z vs. Millennials, care analizează în profunzime fiecare etapă a procesului de achiziție al tinerilor din Generația Z și generația Millennials, precum și alte aspecte care contribuie la procesul decizional, cum ar fi sfaturile primite de la părinți cu privire la cumpărarea diverselor produse sau criteriile importante de care țin cont în acest demers.
,,Particularitățile procesului de achiziție pe diferite generații de vârstă este un topic foarte util și apreciat în industria noastră, oferindu-ne posibilitatea de a înțelege nevoile/barierele acestora și de a interveni în anumite etape ale acestui proces cu soluții dedicate pentru fiecare generație în parte. Bineînțeles, urmărirea comportamentului de cumpărare a generației Z, este un proces dinamic, la fel ca și nevoile lor. Putem observa din studiu că nu îi găsim în fiecare etapă a procesului de achiziție, că unele decizii sunt spontane și bazate mai mult pe driveri emoționali”, a declarat Andreea Zanfir, Head of Consumer Insights, Starcom România.
Comportamentul de cumpărare
Potrivit noului studiu, 7 din 10 cumpărători din Generația Z și din Generația Millennials preferă să se informeze înainte să facă o achiziție. În plus, studiul arată faptul că o experiență anterioară pozitivă a acestora cu un magazin sau cu un brand contribuie la o nouă cumpărare cu viitoarea ocazie de achiziție.
În timp ce pentru persoanele din Generația Millennials, cumpărăturile sunt în mare parte o activitate bazată pe decizii raționale – obișnuiesc să strângă în prealabil suma de bani necesară pentru a achiziționa un produs și preferă să aștepte mai mult pentru produsul dorit, cei din Generația Z sunt mai spontani când vine vorba de achiziții, le plac cumpărăturile rapide și cu o experiență cât mai simplă / fără complicații. De asemenea, comparativ cu Millennials, Gen Z privesc cumpărăturile în mai mare măsură ca pe o activitate de familie, cel mai adesea aceștia accesând bugetul familiei pentru a achiziționa bunuri sau servicii.
Sfaturile de cumpărături ale părinților
Când vine vorba despre sfaturile oferite de părinți, încă de la o vârstă fragedă, indiferent de generație, calitatea produselor și prețurile sunt pe primul loc, în momentul în care părinții își învață copiii să facă diverse cumpărături. „Cumpăr mai puțin, dar bun” este unul dintre sfaturile de cumpărături pe care l-au reținut jumătate dintre persoanele din generația Millennials.
Conform studiului realizat de Starcom România, observăm că nici una dintre generațiile mai tinere nu percepe că un preț mai mare poate justifica o calitate mai bună. Mai mult decât atât, pentru ei prețul ar trebui plasat într-un cadru valoric, asociat cu beneficii diferențiatoare pentru a fi acceptat.
Principalele etape ale procesului de achiziție
În ceea ce privește procesul de achiziție, reiese faptul că, în comparație cu cei din Gen Z, persoanele din generația Millennials sunt mai conștiente de etapele procesului de cumpărare prin care trec atunci când fac o achiziție. În acest moment, tinerii din Gen Z pot părea cumpărători mai hotărâți, cel mai probabil deoarece își formează preferințele de brand de la vârste mai fragede, fiind expuși din copilărie la o cantitate mare de informații comerciale.
Cu toate acestea, există și alte motive care pot explica de ce tinerii din Gen Z nu trec întotdeauna prin toate etapele de achiziție. Printre acestea se numără:
– stabilirea unui buget (întrucât cel mai probabil unele achiziții sunt încă făcute de către părinți, sau cu ajutorul acestora);
– scurtarea listei de mărci în funcție de buget nu este o piedică atât de mare ca în cazul Millennials, care cumpără doar produse pe care nu le au sau de care au nevoie;
– informarea-compararea produselor și a prețurilor (persoanele din Gen Z iau într-o mai mare măsură decizii de cumpărare mai spontane, spre deosebire de Millennials);
– testarea produselor (nu au aceeași răbdare și nu resimt aceeași presiune de a face alegerea potrivită, ca Millennials; în plus, atașamentul lor față de produse este mai mic, deoarece sunt mereu în căutarea următorului produs nou lansat);
– unii dintre ei nu sunt factorii de decizie finali.
Procesul de achiziție pentru categoriile cu valoare mică de achiziție
Conform studiului Purchase Journey, în ceea ce privește categoriile cu valoare mică de achiziție, stabilirea bugetului este a doua cea mai importantă etapă din parcursul consumatorului în rândul generației Z, imediat după identificarea nevoii. În plus, aspectele care contribuie la decizia finală de cumpărare, după ce aceștia se acomodează cu bugetul, sunt: nevoia imediată de produs (27%), vizualizarea / testarea produsului (24%) și metode de plată flexibile (24%). Un factor favorabil loialității și recomandărilor ulterioare este verificarea satisfacției pe care aceștia o au legată de produs dupa efectuarea achiziției, Gen Z apreciind brandurile cărora le pasă.
Pe de altă parte, Milenialii par să fie mai conștienți de stabilirea unui buget în timpul cumpărăturilor (88%), chiar dacă au o situație financiară mai stabilă și mai independentă. Aspectele care contribuie la decizia finală de cumpărare, după ce se simt confortabil cu bugetul, sunt: un preț pe care și-l pot permite fără să fie o povară (46%), produse de calitate (39%), aspectul/ambalajul produsului (27%) și oferte speciale consistente (26%). Pentru a stimula loialitatea, mărcile trebuie să detensioneze procesul de achiziție, asigurându-i că fac alegerea corectă, simplificând următoarea decizie de cumpărare.
Procesul de achiziție pentru categoriile cu valoare de achiziție mare, ce implică o investiție financiară mai mare
Pentru 41% dintre persoanele din Generația Z, principala barieră este aceea că produsele din aceste categorii sunt prea scumpe pentru bugetul lor. Din acest motiv, dacă află de o reducere considerabilă sau o ofertă specială, aleg să cumpere produsul cu toate că nu au nevoie urgentă de el în momentul respectiv.
Aspectele care contribuie la decizia finală de cumpărare, după stabilirea bugetului, sunt: gradul ridicat de recomandare (29%), originalitatea produsului (28%), politica de returnare rapidă și ușoară (26%), flexibilitatea plății (24%), reputația/popularitatea mărcii (24%) și faptul că este recomandat de influenceri / celebrități pe care le admiră (18%).
Emoțiile pozitive declanșate de utilizarea produsului determină Gen Z să împărtășească entuziasmul cu prietenii, crescând gradul de recomandare și influențând decizia de cumpărare a altor persoane.
În cazul acestei categorii de bunuri cu o valoare mare, 26% dintre Mileniali nu achiziționează un produs dacă nu există o reducere considerabilă a prețului. De asemenea, printre aspectele care contribuie la decizia finală de cumpărare se numără: calitatea (38%); posibilitatea de a-l vedea/testa (28%); faptul că este recomandat de experți (27%); implicarea mărcii în cauze în care cred (CSR, sustenabilitate – 19%); relația pe care o construiesc cu marca (17%). Ceea ce îi va face să aleagă din nou marca și să vorbească despre ea cu prietenii/familiile lor este entuziasmul oferit de toată experiența procesului de achiziție.
Studiul Purchase Journey – Gen Z vs. Millennials a fost realizat online, pe un eșantion format din 600 persoane cu vârsta între 18 și 39 de ani, utilizatori de internet din mediul urban. Colectarea datelor a avut loc în perioada 27 Mai – 2 Iunie 2022.
Inflația din zona euro va ajunge la 7,0% în 2022 și la 3,0%, în 2023, arată o analiză efectuată de Allianz Trade, care accentuează că și pentru România, și pentru restul țărilor europene afectate de criza energetică, pericolul inflaționist rămâne omniprezent:
Inflația maximă din zona euro nu dă semne de scădere
În 2023, eforturile de normalizare impuse de Banca Centrală Europeană se vor risipi din ce în ce mai mult înainte ca rata efectivă a politicii monetare să atingă un nivel neutru. Pe lângă creșterile cauzate de prețurile la energie, a blocajelor în lanțul de aprovizionare și a incertitudinii geopolitice, riscurile tot mai mari de fragmentare a zonei euro vor afecta planurile de normalizare ale BCE. Având în vedere că Rezerva Federală își va tempera ambițiile de creștere în 2023, va deveni mai greu pentru BCE să se opună tendințelor și să-și continue calea de normalizare. Prin urmare, se conturează două majorări ale ratelor pentru 2023, ambele fiind preconizate în prima jumătate a anului.
În ciuda presiunilor inflaționiste, analiștii se așteaptă ca Banca Centrală să urmărească o normalizare treptată, dar hotărâtă, a poziției sale monetare în semestrul II din 2022. Astfel, începând cu luna iulie analiștii se așteaptă la creșteri suplimentare de 25 pb în special pentru lunile septembrie și decembrie. Așteptările pieței cu privire la un ritm de normalizare mult mai agresiv, inclusiv o creștere a ratei de 50 bps, par puțin probabil să se materializeze, perspectivele inflaționiste pe termen mediu par mult mai limitate, iar incertitudinea ridicată în jurul perspectivelor macroeconomice impune gradualism.
Prin creșterea cu 220 bps a ratei de politică monetară în următoarele 12 luni, ratele de schimb au supus BCE la „testul hawkishness”. Cu toate acestea, în ceea ce privește activele, acestea vor rămâne extrem de sensibile la evoluția orientării monetare a BCE. În cazul în care Banca Centrală se va comporta mai agresiv decât se așteaptă piața, acest lucru ar putea genera o scădere a valorii activelor. În acest caz, BCE va anunța cel mai probabil sfârșitul achizițiilor nete de active. Mai mult, este de așteptat ca aceasta să se angajeze în prealabil la o majorare a ratei în iulie – prima în ultimii 11 ani. Între timp, toți ochii vor fi ațintiți pe orice recalibrare a orientărilor BCE privind creșterea viitoare a ratei, care va depinde foarte mult de modul în care evoluează schimburile comerciale dintre combaterea inflației și gestionarea încetinirii creșterii.
Inflația maximă din zona euro nu dă semne de scădere. După o pauză de scurtă durată în aprilie, când măsurile guvernamentale au ajutat la menținerea temporară a inflației energetice sub control, dinamica a crescut în special în luna mai. Inflația globală din zona euro a crescut cu 0,7 puncte procentuale, ajungând la un nou nivel record de 8,1% (consens: 7,8%), în principal din cauza accelerării inflației în domeniul energiei (cu 1,7 puncte procentuale până la 39,2%) și a creșterii prețurilor la alimente (7,5% după 6,3% în aprilie).
Cu toate acestea, presiunile asupra prețurilor continuă să se extindă, inflația de bază crescând cu 0,3 puncte procentuale până la un nou record de 3,8%. Perspectivele inflației rămân extrem de incerte și nu poate fi exclusă o nouă creștere. În timp ce măsurile de sprijin fiscal vor contribui la limitarea inflației cu aproximativ 0,5 puncte procentuale pe parcursul anului (de exemplu, reducerea consumului de combustibil în Germania și plafonarea prețului energiei electrice în Franța, Spania și Portugalia), analiștii se așteaptă la creșteri ale prețurilor la materiile prime (creșterea petrolului Brent ca urmare a embargoului UE asupra petrolului rusesc), inflația continuând să crească în timpul verii. În ansamblu, se preconizează că inflația din zona euro va ajunge la 7,0% în 2022 și 3,0% în 2023.
În ceea ce privește incertitudinea în jurul perspectivei economice, aceasta rămâne ridicată, cu riscuri în creștere care cer o normalizare graduală a ratelor. Dinamica economică a zonei euro s-a menținut remarcabil de bine pe fondul șocului prețurilor la energie, a blocajelor prelungite în lanțul de aprovizionare și a incertitudinii geopolitice ridicate. Cu toate acestea, sondajele de opinie orientate spre viitor indică mai multe obstacole economice. De exemplu, spre deosebire de titlul PMI, componentele anticipative, cum ar fi cele pentru comenzile noi de fabricație, au scăzut sub pragul neutru de 50, alăturându-se ordinelor de export, care au devenit negative în luna martie.
Este de așteptat ca economia zonei euro să se extindă cu +2,6% în 2022 – în mare parte datorită unei creșteri solide reportate de 1,9 pp față de 2021 – înainte de o scădere la doar +1,3% în 2023. Între timp, riscurile rămân în mod clar înclinate spre dezavantaj.
Atât pentru România, cât și pentru restul țărilor europene afectate de criza energetică, pericolul inflaționist rămâne omniprezent. Deși analiștii se așteaptă ca în a doua parte a anului existe o reducere ușoară spre 12,5-13%, de la vârful de peste 14% la sfârșitul trimestrului doi, aceștia nu exclud însă posibile surprize neplăcute.
Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director
„Efectul pozitiv asupra scăderii prețurilor din timpul verii venit din zona produselor agricole poate fi anulat de o posibilă întrerupere a furnizării cu gaz rusesc ca măsură de prevenție împotriva acumulării de stocuri pentru iarnă. Într-adevăr, România are o poziție favorabilă din punct de vedere al aprovizionării datorată zăcămintelor proprii însă prețurile de extracție/producție nu sunt mici. Efectul negativ datorat crizei energetice apare și prin importurile de diverse produse mai scumpe”, declară Mihai Chipirliu, CFA Risk Director – Allianz Trade.
În ceea ce privește costurile în creștere de finanțare a deficitului bugetar, acestea sunt departe de a fi atins maximele.
Astfel, cu costuri de finanțare în creștere ritmul de îndatorare al companiilor este așteptat să depășească creșterile de profit, cu efect direct asupra lichidității și solvabilității companiilor. Astfel, decontarea acestor datorii presează bilanțurile companiilor în 2023, pe măsură ce crește decalajul dintre dinamica profiturilor și cea a costurilor de finanțare.
În 2023, procesul de normalizare al BCE va rămâne din ce în ce mai puțin accelerat înainte ca rata efectivă a politicii să atingă rata neutră. Ritmul și amploarea normalizării politicilor către rata neutră vor depinde de viteza presiunilor actuale asupra prețurilor scăzute, de evoluția pieței forței de muncă (și de implicațiile asupra salariilor) și de măsura în care așteptările inflaționiste vor continua să rămână ancorate. În timp ce riscul de efecte secundare este în mod clar ridicat, vedem puține dovezi ale unei spirale a prețurilor salariale. Chiar și în Germania – țara din zona euro cu cea mai scăzută rată a șomajului – presiunile salariale cresc, dar nu sunt alarmante (cu salarii negociate excluzând bonusurile care se extind cu +1,1% pe an în T1 2022). Perspectivele sumbre de creștere vor contribui la menținerea unui nivel ridicat al cererilor salariale ale sindicatelor, deoarece preocupările legate de securitatea locurilor de muncă vor începe să își revină. În plus, așteptările privind inflația pe termen lung rămân sub control. Valoarea așteptată preferată a BCE, swap-ul forward pe inflație 5y5y, se tranzacționează la 2,2%. În mod similar, așteptările inflaționiste bazate pe piață pe un orizont de 10 ani rămân încă ancorate în linii mari.
În prezent, BCE lucrează la un program de control al spread-ului pentru a se asigura că stresul de pe piața obligațiunilor nu reprezintă un obstacol în calea normalizării politicilor. Cu toate acestea, este puțin probabil ca un astfel de instrument să fie eficient în abordarea riscului de redenominare. Având în vedere că Rezerva Federala își va tempera ambițiile de creștere în 2023, va deveni mai greu pentru BCE să se opună tendințelor și să-și continue calea de normalizare. Prin urmare, se conturează două majorări ale ratelor pentru 2023, ambele fiind preconizate în prima jumătate a anului.
Conform estimărilor, în acest proces de descoperire, zona euro a rămas în urma SUA, unde așteptările privind rata de politică monetară au depășit aproximativ 3%. Orice indicație cu privire la intervalul în care BCE estimează rata neutră ar putea contribui la ancorarea așteptărilor pieței. Analiștii sunt de părere că BCE nu va putea să facă față în contextul unei creșteri de 220 bp a ratei de politică monetară în următoarele 12 luni și se așteaptă ca OIS la 12 luni să se stabilizeze în jurul valorii de 1.25% după întâlnirea membrilor săi.
Figura 1: Prețuri în funcție de dobânda de politică, intervalul neutru (forwards OIS)
Sursa: Refinitiv, Allianz Research
Perspectivele ratei pe termen scurt conduc la creșterea întregii curbe a randamentelor. Randamentul Bund 10y este acum tranzacționat la peste 1.3%, adică 100 bps mai mare decât în urmă cu trei luni. Această creștere este aproape în întregime determinată de așteptările privind rata de politică monetară. Componenta de risc (prima pe termen) care conține incertitudine cu privire la perspectivele ratei, riscul de inflație și efectul așteptat al încetării achizițiilor de active rămân pe un teritoriu neutru. Prin urmare, o restabilire a prețurilor de politică în urma reuniunii BCE ar trebui să conducă, de asemenea, la randamente mai mici pana la sfârșitul anului.
O consecință directă a mediului inflaționist ridicat a fost reajustarea continuă a contractelor futures de politică monetară, pe măsură ce participanții pe piață încearcă să-și urmeze traiectoria politică a BCE. Aceste modificări ale așteptărilor pe termen scurt continuă să afecteze performanța capitalurilor proprii, acțiunile având o performanță structurală inferioară de la începutul anului. În această privință, intervalul de timp relevant pentru deciziile de investiții s-a redus, piețele de capital neavând o orientare pe termen scurt și suferind de o volatilitate exacerbată (figura 2).
Figura 2: Acțiuni, rate pe termen scurt și lung (%)
Sursa: Refinitiv, Allianz Research
Spread-urile de credit au prezentat un model similar cu cel al piețelor de capital. Retarifarea anticipată de politică monetară a condus la o restabilire substanțială a riscului de credit al întreprinderilor, la o încetinire relevantă a piețelor primare și la o creștere a ponderii obligațiunilor corporative care tranzacționează sub nivelul de capital. Măsura este mai violentă în cadrul unui randament ridicat, în cazul în care așteptările de costuri de finanțare mai mari aproape au „ucis” piața primară. În mod surprinzător, și în ciuda creșterii prețurilor la riscul de credit, spread-urile de credit s-au oprit din ce în ce mai mult și chiar au crescut pe măsură ce combinația de randamente „mai mari” și așteptările unei protecții de tipul „orice este nevoie” ar rămâne prezentă în mintea investitorilor de credite corporative (figura 3).
Figura 3: Așteptările politicii EUR față de creditul corporativ (pb)
Sursa: Refinitiv, Allianz Research
În ciuda recentei reziliențe a riscului de credit corporativ, clasa de active nu este încă în afara pericolului, deoarece pericolul unei căi de politică mai mare decât cea așteptată și un impuls fiscal mai slab decât cel așteptat ar putea duce la o restabilire rapidă a riscului de credit, în special în cadrul unui randament ridicat. Acest lucru este valabil mai ales deoarece probabilitatea implicită de neplată a pieței creditelor corporative rămâne ușor ridicată, în ciuda spreadurilor de credit, ratele de nerambursare rămân extrem de scăzute (cu o întârziere de un an) (figura 4).
Figura 4: Spreadurile EUR HY față de probabilitatea de neplată și rata BCE
Sursa: Kamakura, S&P, Refinitiv, Allianz Research
Prezicem astăzi riscul comercial și de credit, astfel încât companiile să aibă încredere în ziua de mâine
Allianz Trade este liderul mondial pe piața asigurărilor de credit comercial și un specialist recunoscut în domeniile: garanții, recuperarea creanțelor, creditul comercial structurat și risc politic. Rețeaua noastră proprie de informații analizează modificările zilnice în solvabilitatea unui număr de peste 80 de milioane de companii. Oferim companiilor încrederea de a tranzacționa, prin asigurarea plăților lor. Vă despăgubim compania în cazul unei datorii neperformante, dar, mai important, vă ajutăm să evitați din start datoriile neperformante. Ori de câte ori oferim asigurări de credit comercial sau alte soluții financiare, prioritatea noastră este protecția predictivă. Iar, dacă survine un eveniment neașteptat, ratingul nostru de credit AA vă garantează că avem resursele, susținuți de Allianz, de a vă acorda compensații și de a vă ajuta astfel să vă continuați activitatea. Având sediul central la Paris, Allianz Trade este prezentă în 52 de țări și are 5.500 de angajați. În 2021, cifra noastră de afaceri consolidată a fost de 2,9 miliarde EUR, iar tranzacțiile comerciale globale asigurate au reprezentat o expunere de 931 miliarde EUR. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați allianz-trade.com.
Notă de avertizare privind declarațiile anticipative
Declarațiile din acest document pot include perspective, declarații privind așteptările viitoare și alte declarații anticipative, bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii companiei, și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Este posibil ca, în realitate, rezultatele, performanțele sau evenimentele să difere semnificativ de cele exprimate sau implicite în aceste declarații anticipative. Diferențele pot apărea din diverse cauze, printre care enumerăm (I) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației concurențiale, în special în activitățile de bază și în piețele de bază ale Grupului Allianz, (II) situația piețelor financiare (în special evenimente legate de volatilitatea pieței, lichiditate și credite), (III) frecvența și gravitatea daunelor asociate evenimentelor asigurate, inclusiv catastrofe naturale, și evoluția cheltuielilor asociate pierderilor, (IV) nivelurile și tendințele mortalității și morbidității, (V) nivelurile de persistență, (VI) în special în activitatea bancară, gradul de nerambursare a creditelor, (VII) nivelurile ratei dobânzii, (VIII) ratele de schimb valutar, inclusiv cursul de schimb euro/dolar american, (IX) modificări ale legilor și reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (X) impactul achizițiilor, inclusiv aspecte legate de integrare și măsuri de reorganizare și (XI) factori generali de concurență, în fiecare caz la nivel local, regional, național și/sau global. Probabilitatea ca unii dintre acești factori să apară sau să se manifeste mai pronunțat este mai mare ca urmare a eventualelor activități teroriste și a consecințelor acestora.
Economia din România a cunoscut o perioadă de creștere relativ ridicată între 2015 și 2019, „după o perioadă de stagnare și o redresare relativ lungă după criza financiară din 2008”, apreciază „Raportului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) privind piața de capital din România: pregătirea unei strategii naționale”, lansat printr-un eveniment care a reunit reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară, ai Ministerului Finanțelor și ai OECD. Autoritatea de Supraveghere Financiară derulează, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, proiectul privind Strategia națională pentru piața de capital, finanțat din fonduri europene, consultant fiind Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Raportul analizează piața de capital din România și propune un set de recomandări care privesc cu precădere îmbunătățirea cadrului instituțional, juridic și de reglementare, în vederea valorificării oportunităților de dezvoltare a pieței autohtone.
O constatare a raportului este că „piețele de capital din România rămân subdimensionate. Cota țării în capitalizarea bursieră totală a Uniunii Europene este cu mult sub ponderea sa în PIB. Din 2008, 45 de companii s-au delistat de pe piața principală a Bursei de Valori București, comparativ cu doar 16 companii care s-au listat. Din 2017, nu s-a mai accesat capital monetar prin IPO (oferta publică inițială), iar până în 2020 activitatea SPO (ofertă publică secundară) a fost la fel de scăzută. Accesul la credit este deficitar, în special la capitalul disponibil pe piața de capital. Chiar dacă 99% din finanțarea datoriilor companiilor din România este formată din împrumuturi bancare, totalul creditelor bancare raportat la PIB reprezintă doar o treime din media UE, în timp ce finanțarea din piață reprezintă doar o optime din nivelul mediu al UE. În plus, IMM-urile din România prezintă niveluri scăzute de capitalizare, iar o parte semnificativă a companiilor au acces limitat la credite. În ciuda faptului că s-a implementat un sistem de fonduri finanțat de fondurile de pensii private, dezvoltarea limitată a pieței interne a valorilor mobiliare împiedică fondurile de pensii să-și diversifice portofoliile către un echilibru între riscuri și rentabilitate”.
Raportul formulează mai multe recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legal, de reglementare și instituțional pentru piețele de capital și pentru pregătirea unei strategii naționale pentru piața de capital.
Domeniile vizate sunt:
„ – Îmbunătățirea condițiilor de listare la bursa de valori prin: revizuirea procedurii de atragere de capital din perspectiva de reglementare, atât pentru ofertele publice inițiale, cât și pentru cele secundare; îmbunătățirea standardelor de guvernanță corporativă prin promovarea unei transparențe sporite a activităților comitetului de audit; listarea întreprinderilor de stat semnificative din punct de vedere financiar și asigurarea că acestea respectă cele mai înalte standarde de guvernanță corporativă; dezvoltarea unei campanii naționale public-private pentru a încuraja companiile să utilizeze finanțarea prin piață; și, prioritizarea autorizării și înființării unei contrapărți centrale
– Creșterea lichidității bursiere secundare prin: stabilirea unui mecanism care oferă participanților la piață cercetări cantitative independente asupra companiilor mai mici fără costuri sau subvenționează companiile de brokeraj pentru furnizarea unor astfel de cercetări pieței; crearea unei campanii naționale pentru a ajunge la acționarii inactivi pentru lichidarea acțiunilor legate de programul de privatizare din anii 1990; reducerea comisionului de tranzacționare perceput de ASF; simplificarea declarației impozitului pe câștiguri de capital și a modalităților de plată pentru a stimula participarea investitorilor la bursă; creșterea nivelurilor de free float ale companiilor deja listate; și îmbunătățirea eficienței managementului garanțiilor în România pentru a sprijini dezvoltarea operațiunilor de împrumut de titluri de valoare și a pieței instrumentelor financiare derivate
– Stimularea unei piețe dinamice de dezvoltare a IMM-urilor prin: stabilirea unei cooperări între bursă și Camera de Comerț și Industrie a României pentru a promova utilizarea finanțării bazate pe piață în rândul IMM-urilor; oferirea de seminarii și sesiuni de formare privind finanțării din piață pentru IMM-uri; creșterea pragului de renunțare la cerințele privind prospectul pentru a încuraja IMM-urile să facă oferte publice pentru a ajunge la un grup mai mare de investitori; sprijinirea companiilor mai mici în pregătirea informațiilor relevante și corecte care să fie dezvăluite investitorilor; proiectarea unui mecanism de transfer al companiilor listate pe piața AeRO pe piața principală; și, creșterea vizibilității pieței de capital privat și de capital de risc din România pentru agențiile guvernamentale tradiționale, fondurile de fonduri și alți administratori de active
– Promovarea economiilor gospodăriilor prin: utilizarea băncilor cooperative ca parteneri cheie în implementarea unui instrument digital de economisire la costuri reduse; valorificarea Strategiei naționale pentru educație financiară pentru a consolida cooperarea între toate părțile interesate relevante; șiintroducerea unui cont de economii individual, simplificat, scutit de impozite, adaptat gospodăriilor românești
– Creșterea rolului investitorilor instituționali prin: revizuirea metodologiei de ponderare a riscurilor aplicabilă fondurilor de pensii pentru a crește universul investibil al claselor de active; permiterea fondurilor de pensii să împrumute valori mobiliare; creșterea deductibilității fiscale a contribuției anuale la Pilonul III; și promovarea schemelor de pensii ocupaționale în sfera campaniei naționale public-private, cu scopul de a stimula economisirea pe termen lung
– Facilitarea finanțării din piață a datoriei pe termen lung prin: efectuarea unei revizuiri a cadrului de reglementare pentru a simplifica procesul de listare; reevaluarea cerinței de convocare a adunării generale extraordinare pentru emisiunile de obligațiuni; luarea în considerare a existenței vreunei autorități care să dețină capacitatea și datele necesare pentru a furniza ratinguri de credit pieței; adaptarea cadrului de reglementare actual al fondurilor de pensii care recunoaște doar ratingurile de credit de la cele trei mari agenții internaționale, pentru a include mai multeagenții de rating de credit; și, oferirea de stimulente pentru emitenții și investitorii în obligațiuni verzi”
Angajații își reevaluează prioritățile, ca urmare a provocărilor cu care s-au confruntat în ultimii ani, devenind mai atenți la echilibrul dintre viața profesională și cea personală și, în același timp, mai conștienți de importanța coeziunii echipelor din care fac parte. Astfel, 53,4% dintre angajații români consideră că interacțiunea cu colegii în afara biroului, la job sau în timpul liber, este benefică pentru productivitate și crește unitatea echipei, arată un sondaj inițiat în 2022 de Genesis Property în rândul a 1.180 de angajați din toată țara. Totodată, 90,2% consideră că existența unor facilități care să stimuleze angajații pentru a face activități de grup sau în aer liber, în apropierea clădirii de birouri, ar avea efect pozitiv asupra lor la nivel personal, dar și asupra echipelor.
Importanța socializării și a interacțiunii într-un cadru informal cu colegii a devenit tot mai importantă pentru evoluția profesională și personală a oamenilor, mai ales în rândul tinerilor care sunt la început de drum în carieră. 63% consideră că existența în apropierea biroului a unor parcuri și spații verzi ar ajuta la o mai bună relaționare cu colegii de birou. Totodată, angajații consideră că dacă ar avea în proximitatea zonei unde lucrează restaurante și cafenele (46%) sau zone dedicate socializării în interiorul clădirilor de birouri (30%) ar reuși să lege relații mai bune cu colegii de birou și să contribuie astfel la dezvoltarea echipei, mai arată sondajul Genesis Property.
În prezent, 2 angajați din 10 declară că nu au în jurul biroului lor nicio facilitate de petrecere a timpului de după program sau de socializare. Alți 41,4% spun că au restaurante și cafenele și tot puțin peste 41% menționează parcuri și zone verzi, în timp ce doar 8,8% beneficiază de zone de activități recreative. În viața de după birou, angajaților români le lipsesc cel mai mult plimbările în natură (51%), interacțiunile sociale cu colegii (29,2%) sau participarea la evenimente (31,5%), conform sondajului Genesis Property.
„Nivelul de productivitate la locul de muncă este influențat în foarte mare măsură de dinamica echipei și de starea de bine a oamenilor. Vedem că angajații români și-ar dori un spațiu multifuncțional care cuprinde atât birouri, cât și facilități și experiențe care să încurajeze interacțiunea și socializarea, îmbunătățind echilibrul dintre viața profesională și cea personală”, spune Maria Tudorică, Comercial Real Estate Manager în cadrul Genesis Property.
Tocmai pentru a răspunde tendințelor și nevoilor angajaților din prezent și viitor, Genesis Property transformă parcul de business Novo Park în YUNITY Park, un concept nou de real estate care va include o pădure urbană, spații de co-living și co-working, un food hall, un amfiteatru exterior de evenimente, un centru pentru conferințe și multe alte destinații premium pentru angajații parcului.
Sondajul Genesis Property privind stilul de viață în birourile viitorului a fost desfășurat, la nivel național, în aprilie-mai 2022 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.180 de utilizatori de internet din România. Aproape 52% dintre participanți sunt bărbați, aproape 60% au vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, iar aproape 55% au un venit net mai mare de 3.000 de lei.
Omul de afaceri italian, Michele Santorelli, a treia generație într-un business în domeniul fructelor, care a început să investească în piața românească începând cu 1997, a povestit pentru revista FoodBiz.ro despre motivele care l-au împins să investească în România și ce părere are despre potențialul pieței românești.
„Piața românească m-a atras pentru business din anul 1997, datorită oportunităților pe care ni le-a oferit pe partea agricolă, a fost și este o piață foarte bună pentru agricultură și fiind implementat foarte bine sectorul de pomicultură din vremea lui Ceaușescu, ne-a dat posibilitatea să preluăm livezile lăsate în paragină din vremea aceea”, a mărturisit președintele ItalProd pentru FoodBiz.ro
Michele Santorelli administrează un grup din care fac parte trei firme – Ecosem, Partenope Frutta și Italprod. Acestea acoperă întreg lanțul alimentar: de la agricultură, cu o producție locală de 1000 de tone de cireșe (la care se adaugă producția din țările vecine), la procesare- la Râmnicu Sărat există o fabrică de 70 000 m2 și peste 150 de angajați care conservă fructele; apoi la distribuție -pe rafturile magazinelor din România și toată lumea, sau chiar în produsele finite, precum torturi și prăjituri. De altfel, ItalProd se numără printre primii producători din România pe această nișă, având exporturi în toată lumea, cu precădere în SUA și Europa.
„Avantajul României este reprezentat de capacitatea și oportunitatea agricolă, pe care încă o are și este destul de mare. Dezavantajele, în momentul de față, din păcate sunt lipsa de resursele umane și partea birocrată, încă nu este pusă la punct, încă nu este în regulă”, a declarat Michele Santorelli.
Fabrica de la Râmnicu Sărat are permanent aproximativ 150 de angajați, însă firma este în dezvoltare și caută în continuare personal calificat, cum ar fi: director de vânzări, director de achiziții sau contabil; acum însă este nevoie și de personal necalificat. Vorbim de o criză a forței de muncă de care Santorelli se lovește an de an și care îl aduce în situația de a nu se putea dezvolta suficient.
Inițiatorii „Pactului Pentru Fiscalitate” au organizat recent întâlnirea de lucru la Palatul Parlamentului, în cadrul căreia principalele partide parlamentare din România, alături de mediul de afaceri și de societatea civilă au dezbătut și au pus bazele unei colaborări interinstituționale, având la bază principiile „Pactului Pentru Fiscalitate”. Cu această ocazie, experții prezenți din partea inițiatorilor dar și din partea unor organisme care sprijină Pactul Fiscal au reiterat necesitatea unor politici fiscale coerente și predictibile. Mai mult, reprezentanții Parlamentului prezenți la dezbatere au subliniat la rândul lor importanța unui pact pentru fiscalitate. În continuare sunt prezentate sintetic câteva dintre ideile expuse la dezbaterea organizată sub umbrela „Pactului pentru fiscalitate”:
Dan Schwartz: „În perioade dificile ca aceasta, nu este de dorit să se schimbe legislația fiscală peste noapte”
În perioade dificile ca aceasta, nu este de dorit să se schimbe legislația fiscală peste noapte, spune Dan Schwartz, inițiator Pactul pentru Fiscalitate.
Dan Schwartz, Adrian Maniutiu, Razvan Orasanu, Gabriel Biris
Acesta a explicat: „Este momentul să ne așezăm, din nou, împreună la masă și să discutăm problemele fiscalității românești. România trece printr-o perioada dificilă, iar istoria ne arată că, în perioadele dificile, românii au fost solidari, au reușit să stea împreună pentru a-și rezolva problemele pe care țara le are. Exact lucrul acesta și-l propune „Pactul pentru fiscalitate”. Am dori să inițiem un dialog între mediul de afaceri, contribuabili, în general, și politicieni, guvernanți. Atunci când se lucrează la Codul Fiscal, iar prevederile din Codul Fiscal sunt propuse de către Ministerul Finanțelor sau în Parlament, de către diverse partide politice, aceia care fac aceste propuneri nu trebuie să uite că ele vor avea un efect direct și asupra lor și, prin urmare, trebuie să se gândească de două ori înainte de a susține o modificare a Codului Fiscal.
Mircea Coșea
Mircea Coșea: „Politica fiscală este singurul mijloc pe care statul îl poate utiliza și pe care îl are la îndemână pentru a orienta economia”
Pactul pentru Fiscalitate este un element care lipsește din arhitectura unei țări care se vrea modernă, în umbra Uniunii Europene, care se vrea cu o economie de piață funcțională, așa cum ne dorim toți, a declarat Mircea Coșea, inițiator Pactul pentru Fiscalitate.
Domnia sa a declarat: „Din punctul meu de vedere, atâta timp cât nu vom avea un Pact pentru Fiscalitate, România nu poate spune că are o economie de piață funcțională, nu poate spune că este în concordanță cu valorile economice și de perspectivă ale dezvoltării cu Uniunea Europeană. Politica fiscală este singurul mijloc pe care statul îl poate utiliza și pe care îl are la îndemână pentru a orienta economia, pentru a-și pune în aplicare o strategie, o listă de priorități”.
Bogdan Chirițoiu: „Într-o perioadă de criză, de incertitudini, dialogul este lucrul cel mai important”
Este important pentru mediul de afaceri să-i asigurăm condiții cât mai previzibile, ca oamenii să își poată facă previziunile, să știe cum își planifică și cum își conduc afacerile, a transmis Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Domnul Chirițoiu a spus: „În același timp, trebuie să recunoaștem cu toții că trecem printr-o perioadă destul de tulbure, cu provocări cu care nu ne-am mai confruntat, cel puțin generațiile noastre, mă refer la problemele medicale și acum criza de securitate la granițele noastre. În contextul actual, nimeni nu se poate aștepta la o predictibilitate completă.
Este important să aflăm problemele într-un stadiu cât mai incipient și să nu surprindem mediul de afaceri cu soluțiile pe care le găsim, cu politicile cu care noi, cei din sectorul public, venim în fața economiei și a societății. Într-o perioadă de criză, de incertitudini, dialogul este lucrul cel mai important.”
Gabriel Biriș: „Din cauza breșelor fiscale, s-a ajuns ca sarcina fiscală pentru același venit să varieze între 2 și 43%”
Viitorul se finanțează din contribuțiile și taxele pe care fiecare dintre noi le plătim, a declarat avocatul Gabriel Biriș, inițiator al proiectului.
Acesta a explicat: „Este foarte important dialogul, dar și mai importante sunt două lucruri: dialogul sincer și acțiunea. În urmă cu 8 ani am participat la lansarea acestui Pact pentru Fiscalitate. La vremea respectivă noi, reprezentanții asociațiilor oamenilor din business, patronate, Academia Română, care a fost gazdă, propuneam și ceream decidenților politici să achieseze la câteva principii. Unul dintre principii era ca sarcina fiscală să fie așezată în funcție de cât câștigăm, nu în funcție de cum câștigăm.
Un alt principiu era să participăm la discuții având în vedere interesul comun și nu interese de grup, să facem un inventar cu breșele au fost create începând cu 2016 în fiscalitate. S-a ajuns ca sarcina fiscală pentru același venit să varieze între 2 și 43%. E o diferența uriașă.
Iarăși ceream toleranță zero la evaziune. Ce este rău în a cere toleranță zero la evaziune?
Astăzi suntem într-o situație mult mai dificilă decât eram atunci, poate în special din cauza faptului că principiile despre care încercam noi să vorbim atunci au fost călcate de toată lumea în picioare. Mă refer la echitate, dialogul sincer, lipsa transparenței, ceea ce a generat noi și noi breșe în fiscalitate.
Acum este foarte important să înțelegem ce s-a greșit și ce putem face în continuare.
Pe lângă principiile enumerate mai sus, aș vrea să mai atrag atenția că a fost prezentat Guvernului, Ministrului de Finanțe și Administrației Prezidențiale un studiu privind situația fiscală, cu identificarea problemelor care creează aceste distorsiuni și cu propuneri de soluții, studiu care a fost făcut de un grup de 20 de economiști în jurul Consiliului Fiscal.
Este nevoie de acțiune concretă. Dacă nu acționăm, riscăm să ajungem în situația în care am fost în 2010 când urmare a unui hard-landing a trebuit să luăm măsuri care ne-au făcut mult mai dificilă revenirea ulterioară”.
Daniel Zamfir: „Sunt cazuri unde companii similare plătesc, într-un final, impozite diferite”
Senatorul PSD Daniel Zamfir spune că actualul Cod Fiscal trebuie modificat, nu doar din perspectiva digitalizării.
Aceasta a explicat: „La fiecare început de an, indiferent cine a fost la guvernare, statul și-a propus să aducă mai multe venituri la bugetul statului. Fiecare șef de ANAF și ministru de finanțe își propun, la început de an, să colecteze mai mult. Lucrul asta nu s-a întâmplat întotdeauna și cred că asta se întâmplă și din cauza Codului Fiscal care, din punctul meu de vedere, trebuie modificat.
În plus, digitalizarea este absolut necesară, dar pe lângă asta mai trebuie lucrat la niște chestiuni care, de-a lungul timpului, au creat inechități. La același nivel de companii, se plătesc, într-un final, impozite diferite. Cred că există o problemă a acestor optimizări fiscale excesive. Am spus public de foarte multe ori că firme cu capital autohton plătesc impozit pe profit cu 5-6-10 ori mai mult decât aceeași companie care este multinațională.
Am dat exemplul domeniului bricolajului, unde o companie cu capital românesc plătește impozit de circa 3% din cifra de afaceri, iar o companie multinațională plătește undeva la 0,3%, adică de 10 ori mai puțin.
Este cazul să schimbăm acest mecanism pentru companiile multinaționale, iar cei de la OECD au stabilit că multinaționalele trebuie să plătească impozite acolo unde fac veniturile. Este un lucru greu de făcut, nu este un lucru ușor”.
Oana Ozmen: „Predictibilitatea fiscală presupune să luăm decizii concrete și să susținem toate sectoarele din industrie”
Pactul pentru Fiscalitate este important din punctul de vedere al eficienței energetice, în actualul context al creșterii prețului la energie, a declarat Oana Ozmen, deputat PNL.
Domnia sa spus: „Trebuie să ținem cont că, în condițiile în care să avem o problemă legată de criza facturilor la energie, când vorbim de eficiență energetică vorbim desigur de renovarea clădirilor și, deci, de sectorul de construcții. Acest sector a fost cel mai lovit în ultimii doi ani și vreau să vă aduc la cunoștință că am avut în Parlament acea ordonanță 15/2021 privind ajustarea prețurilor la materiale, care a fost binevenită și bine primită de către sectorul construcțiilor. Săptămâna aceasta am votat în Parlament PL-x nr. 172/2022 – Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale. Cred că la ora actuală este important să existe predictibilitate fiscală, să avem un echilibru în decizii și neapărat să avem grijă de industriile sensibile, dacă nu vrem să pierdem acea forță de muncă pe care cu greu o ținem, la ora actuală, în România. Predictibilitatea fiscală mai presupune să luăm decizii concrete în acest moment și să susținem toate sectoarele din industrie. Salut prezența în sală a reprezentanților confederațiilor sindicale și, în calitate de secretar al Comisiei pentru Industrii, îi invit la Comisie cu propuneri”.
Angela Roșca, Marian Morcoasa
Angela Roșca: „Vrem să avem transparență decizională, cu privire la modificările de Cod Fiscal, să fim implicați, să ne putem spune punctele de vedere”
Vrem să avem transparență decizională, cu privire la modificările de Cod Fiscal, să fim implicați, să ne putem spune punctele de vedere, a declarat Angela Roșca, membru board Romanian Business Leaders.
Aceasta a spus: „Mediul de business se uită cu mult interes, în aceste zile, la ideile lansate de politicieni în mediul public, fie ca să testeze rezistența la stres a mediului de business, fie să ne pregătească pentru ce urmează. Cu atât mai mult, avem nevoie de Pactul pentru Fiscalitate. Avem nevoie de niște principii care să transceadă culoarea politică. Există niște principii pe care RBL le-a formulat sub forma unui decalog, care se suprapun foarte bine cu Pactul pentru Fiscalitate, pe care îl discutăm astăzi.
Vrem să ne gândim în ce măsură trebuie să facem o reformă a contribuțiilor sociale în România și cum afectează aceasta piața muncii. Vrem, de asemenea, să ne uităm în ce măsură toată lumea își plătește taxele în România sau există încă zone din anumite domenii care beneficiază de facilități fiscale. Vrem să avem transparență decizională, cu privire la modificările de Cod Fiscal, să fim implicați, să ne putem spune punctele de vedere. Vrem predictibilitate!”
Alin Chitu: „Promovarea ideii publice că trebuie să reducem gapul de TVA înseamnă, implicit, anularea de cote reduse de TVA”
„Când vorbim de politici fiscale, lucrurile sunt întotdeauna nuanțate. Nu vreau să neg existența evaziunii fiscale din România, dar haideți să vorbim pragmatic despre acest subiect”, a spus Alin Chitu, secretar de stat Ministerul Finanțelor, adăugând: „Se tot vorbește de gap-ul de TVA. Mai mult de jumătate din acest gap este policy-gap, adică acel TVA necolectat din cauza cotelor reduse. Promovarea ideii publice că trebuie să reducem gapul de TVA înseamnă, implicit, anularea de cote reduse de TVA”.
El a amintit că, în ultimii doi ani, nu au avut loc modificări majore în Codul Fiscal. Modificările la care face referire presa pe diverse canale neoficiale sunt modificări care vor intra în vigoare anul viitor, a spus secretarul de stat. Acesta a mai adăugat: „Am reușit ca, în PNRR, să facem referire la un gradual phase-out, adică situațiile prin care anumite sectoare sunt favorizate prin politici fiscale să fie eliminate treptat, astfel încât impactul economic să fie unul mai puțin accentuat și mai ușor de acceptat.”
Ovidiu Silaghi: „Fiscalitatea este ultimul cartuș care ne-a rămas pentru ca România să fie atractivă pentru investitori”
Fiscalitatea este ultimul cartuș care ne-a rămas pentru ca România să fie atractivă pentru investitori, a spus Ovidiu Silaghi, Secretar General CCIR, care sprijină proiectul Pactul pentru Fiscalitate.
Acesta a declarat: „Mitul cu forța de muncă calificată și ieftină a dispărut, mitul cu energia ieftină a dispărut. O complicare a sistemului de taxe și impozite nu este benefică. Din contră, aș vedea o simplificare și o optimizare a acestor metode de colectare. Trebuie să renunțăm la facilitățile pentru anumite industrii. Instabilitatea și nepredictibilitatea fiscale sunt foarte grave, mai ales pentru investitorii, pe care ni-i dorim”.
Petru Dandea, Eugen Teodorovici
Petru Dandea: „Din perspectiva salariaților, sistemul fiscal din România este neperformant, depășit și neechitabil”
Orice discuție serioasă privind sistemul fiscal din România este binevenită, a spus Petru Dandea, reprezentant CNS Cartel Alfa, menționând: „Din perspectiva salariaților, sistemul fiscal din România este neperformant, depășit și neechitabil.
Orice discuție legată de schimbarea filosofiei de impozitare în România trebuie să vină într-un proces paralel, în care legiuitorul participă și își asumă mesajele din partea contribuabililor, sectorului de afaceri și a societății civile. Acest lucru nu se întâmplă peste noapte”.
Călin Ile: „Fiscalitatea e un pilon important pentru mediul de afaceri și are un loc major în preocupările noastre”
Fiscalitatea e un pilon important pentru mediul de afaceri și are un loc major în preocupările noastre, a declarat Călin Ile, vicepreședinte la Concordia și președintele Federației Industriei Hoteliere, suporter al demersului.
Acesta a spus: „Desigur că am fi preferat să discutăm mai degrabă de chestiuni constructive, cum ar fi atragerea de investiții străine sau alte lucruri importante pentru dezvoltarea economiei.
Am avut multe discuții în ultima perioada privind poziția mediului de afaceri față de tema fiscalității și, în general, ne-am axat pe 3 priorități în pozițiile noastre atât în Concordia, cât și în Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR).
În primul rând, nu putem ignora modul în care statul cheltuie resursele colectate pentru că, dacă această cheltuiala nu se face în mod corect, creează frustrare în mediul de afaceri.
A două tema este evaziunea fiscală pe care n-o putem accepta să fie la cotele actuale, creând concurență neloială în mediul de afaceri.
A treia tema este existența unui sistem fiscal echilibrat, fair și stimulativ pentru mediul de afaceri.
Și dacă îmi permiteți aș adaugă o a patra temă, de la mine: ne dorim un sistem fiscal reactiv, care să reacționeze mai repede pentru că modul în care noi ne mișcăm lasă multe portițe pentru anumite categorii, anumite sisteme de afaceri, cum ar fi această economie colaborativă, spre exemplu, care nu e reglementată suficient în România și care permite anumite portițe de operare”.
Nivelul de stres cu care se confruntă mai mult de jumătate dintre femeile care lucrează (53%) este mai mare decât în urmă cu un an, iar 46% susțin că sunt epuizate, conform studiului Deloitte Women @ Work 2022, realizat la nivel global. De altfel, epuizarea (burnout) este unul din principalele motive pentru care femeile decid să demisioneze (40%). Mai mult de jumătate dintre participantele la studiu vor să renunțe la actualul angajator în următorii doi ani și doar 10% plănuiesc să își mențină locul de muncă mai mult de cinci ani.
Pe de altă parte, studiul arată o diferență semnificativă de stare și de atitudine a femeilor ai căror lideri susțin egalitatea de gen. Doar 3% dintre acestea se simt epuizate, 90% dintre ele spun că nivelul lor de motivație la locul de muncă este bun sau extrem de bun, niciuna nu își caută în prezent un nou loc de muncă și doar 9% iau în calcul să plece în următorii doi ani. Dintre cele care lucrează cu astfel de lideri, 87% spun că beneficiază de un sprijin adecvat pentru sănătatea emoțională din partea angajatorilor și pot vorbi cu ușurință despre problemele personale de acest gen la locul de muncă.
Studiul mai arată că, deși modul de lucru hibrid a fost implementat de multe companii în ultimul an – 44% dintre femeile angajate la nivel global muncesc într-un sistem de acest tip –, mai mult de jumătate dintre acestea (54%) susțin că nu beneficiază de suficientă flexibilitate cu privire la locul și momentul în care ar trebui să muncească, iar 64% consideră că angajatorii lor nu au stabilit reguli clare din aceste puncte de vedere, aspect care le creează dificultăți, în special celor care au alte persoane în îngrijire.
Mai mult, 94% dintre respondente se tem că, dacă ar solicita un program de lucru flexibil, și-ar diminua șansele de promovare. Totodată, aproape 60% dintre cele care lucrează în sistem hibrid se simt excluse din întâlniri importante, iar aproape jumătate spun că nu au posibilitatea să interacționeze suficient cu liderii – un factor esențial pentru a beneficia de integrare, creșteri salariale sau oportunități de promovare.
Mai puțin de jumătate dintre persoanele chestionate (45%) spun că se pot deconecta cu ușurință de la muncă, iar, la polul opus, 34% întâmpină dificultăți în această privință. Dintre acestea din urmă, 42% se tem că șansele de promovare le-ar fi diminuate dacă nu sunt disponibile permanent.
În plus, aproape jumătate dintre femei sunt mai puțin optimiste cu privire la oportunitățile de carieră decât în urmă cu un an, optimismul fiind chiar mai redus printre cele care muncesc cu program redus.
„Angajatorii trebuie să se asigure că angajații, indiferent de gen, înțeleg concret ce se așteaptă de la ei în noul context al pieței muncii și beneficiază de șanse egale de dezvoltare la locul de muncă, bazate pe criterii clare de performanță. Realitatea este că, în cele mai multe cazuri, femeile au responsabilități adiționale față de bărbați cu privire la gospodărie și îngrijirea familiei. Multe femei sunt îngrijorate de numărul mare de sarcini și de impactul pe care această situație l-ar putea avea asupra perspectivelor de carieră, prezente și viitoare. Totuși, societatea se schimbă, femeile active profesional beneficiază acum de mai mult sprijin atât din partea familiei, cât și din partea angajatorilor. Acest sprijin trebuie să se intensifice, pentru a asigura egalitatea de șanse, nu în sensul de a pune pe toată lumea pe aceeași poziție, ci de a-i ajuta pe cei care au mai multă nevoie, astfel încât fiecare să poată ajunge în postura de a reuși prin forțe proprii”, a declarat Alexandra Smedoiu (foto), Partener, Deloitte România, și coordonatorul programului SheXO Club.
Studiul Deloitte Women @ Work 2022 a fost efectuat în rândul a aproximativ 5.000 de femei din zece țări din întreaga lume și evidențiază impactul pandemiei de COVID-19 asupra raportului dintre viața personală și cea profesională, schimbările care au avut loc în privința modului de lucru și evoluțiile înregistrate în ultimii ani în obținerea egalității de gen la locul de muncă. Persoanele intervievate lucrează cu normă întreagă sau cu program redus în companii din multiple domenii și ocupă poziții de diverse niveluri, inclusiv funcții de conducere.
Programul SheXO Club, o inițiativă globală a Deloitte lansată în România în 2012, își propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească și să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experiențe. Prin intermediul întâlnirilor, cercetărilor și analizelor destinate clubului, membrele acestuia își vor putea extinde cunoștințele în domenii precum leadership, economie, tendințe globale și modele de afaceri, împărtășind în același timp cele mai bune practici în domeniul diversității și incluziunii.
