Poziția Academiei Române față de revocarea acad. Nicolae-Victor Zamfir din funcţia de director general al IFIN-HH

0

În urma revocării academicianului Nicolae-Victor Zamfir din funcţia de director general al Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Academia Română a înaintat ministrului educaţiei şi cercetării, Monica Cristina Anisie, un protest în care argumentează revocarea ca nejustificată și reiterează valoarea științifică și economică a Centrului ELI-NP – Extrem Light Infrastructure-Nuclear Physics, condus de acad. Nicolae-Victor Zamfir, centru administrat de IFIN-HH sub egida Ministerului Educației și Cercetării:

„Biroul Prezidiului Academiei Române a luat act cu profundă dezamăgire de decizia Ministrului Educaţiei şi Cercetării, doamna Monica Cristina Anisie, de revocare nejustificată a colegului nostru, acad. Nicolae-Victor Zamfir, din funcţia de Director General al Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH). Cariera ştiinţifică, prestigiul şi rezultatele academicianului Zamfir în conducerea IFIN-HH şi a Proiectului ELI-NP sunt de notorietate la nivel naţional şi internaţional. În virtutea colaborării dintre Academia Română şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ne-am fi aşteptat la un dialog, înainte de luarea unei asemenea grave decizii.

Academia Română a dezavuat deja, prin punct de vedere făcut public în data de 21 mai 2020, acţiunile concertate de discreditare a României, a Centrului ELI-NP, şi a atras atenţia, la acel moment, asupra evidenţei existenţei unor interese obscure, al căror scop se situează în afara intereselor cercetării ştiinţifice româneşti şi ale României
(https://acad.ro/mediaAR/pctVedereAR/2020/d0521-Punct-de-vedereELI-NP.pdf). Membrii Academiei Române consideră că proiectul ELI-NP este reprezentativ pentru plasarea României pe harta ţărilor puternice în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice.

Actul şi maniera demiterii de către Ministrul Educaţiei şi Cercetării a Directorului General al Institutului care implementează Proiectul ELI-NP sunt de neînţeles. În plus, ele au conotaţii mai largi, reprezentând o ameninţare reală de blocare a evoluţiei clar ascendente a cercetării ştiinţifice româneşti la nivel mondial. Proiectul ELI-NP înseamnă investiţii în tehnologii de vârf, unice în lume şi deja puse în funcţiune, înseamnă atragerea de specialişti de cea mai înaltă calificare din întreaga lume, valorificarea inteligenţei româneşti la cel mai înalt nivel şi, nu în ultimul rând, readucerea în România a tinerilor plecaţi tocmai din cauza lipsei infrastructurii performante de cercetare. Demiterea conducerii Institutului în momentul când ELI-NP începe să fie operaţional pune în pericol finalizarea proiectului, având grave consecinţe financiare şi afectând imaginea României. În aceeaşi măsură, gestul nejustificat al acestei demiteri ilustrează, din păcate, incapacitatea factorilor decizionali de a acţiona coerent şi predictibil şi de a arăta lumii că România are potenţialul şi capacitatea de a fi partener cu drepturi egale în cel puţin un domeniu de referinţă la nivel mondial: cercetarea ştiinţifică.

Biroul Prezidiului Academiei Române consideră că este de datoria celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării să dezaprobe public astfel de practici şi să atragă atenţia asupra pericolului ca o administraţie neconsolidată în plan strategic să contribuie la distrugerea domeniului deschis de ELI-NP. Academia Română trage un semnal de alarmă către Guvernul României, cerându-i să se implice în stoparea unor astfel de acţiuni contrare intereselor ţării noastre.

Biroul Prezidiului Academiei Române”.

Studiu de piață: Pandemia i-a făcut pe români să mănânce mai sănătos și să redescopere produsele locale

Pandemia de COVID-19 a modificat multe aspecte ale vieții românilor, mâncarea nefăcând excepție. Studiile ne arată răspunsuri neașteptate, dar îmbucurătoare, la întrebarea „Astăzi ce mai mâncăm?”

În prima jumătate a anului în curs, agenția de cercetare de piață IZI Data a realizat trei sondaje cu scopul de a evalua atitudinile românilor față de produsele locale, în cadrul unui proiect de consultanță al Fundației Friends For Friends dedicat food-hub-urilor: Nord Natural, Nod Verde, Roade și Merinde și Cumsecade. Rezultatele vizează și modificările de comportament ale românilor față de alimentație în contextul pandemiei de COVID-19. Sondajele au relevat că perioada pandemiei a fost una de conștientizare și schimbare de comportament pentru români, care declară că acum fac alegeri mai sănătoase în materie de alimente și sprijină producătorii locali.

Pandemia a reprezentat și o perioadă de conștientizare a comportamentului alimentar: 26% dintre români declarând că mănâncă mai sănătos. De asemenea, 30% dintre tineri (18-24 ani) susțin că achiziționează alimente sănătoase, în timp ce 35% din bucureșteni se încadrează în același trend.

O treime dintre românii care locuiesc la oraș au început să gătească mai des, în timp ce 74% au comandat mai rar mâncare gata preparată.

Tinerii sunt fruntașii clasamentului când vine vorba de gătit, peste jumătate dintre ei (18-24 ani) declară că gătesc mai des în perioada pandemiei, cu o scădere liniară corelată cu înaintarea în vârstă. Persoanele mature găteau oricum și înainte de perioada pandemiei: 60% din total eșantion susțin că gătesc la fel de des ca înainte.

Producătorii locali au înregistrat creșteri semnificative ale vânzărilor

Un studiu iZi data realizat la începutul anului, înainte de pandemie arăta că 19% din români achiziționau din online produse de la micii producători locali.

Una dintre schimbările de comportament din pandemie este preferința în creștere pentru produsele locale – 36% din total eșantion a declarat că în pandemie au cumpărat mai des de la producătorilor locali.

În același timp, în perioada pandemiei, cifrele de vânzări ale Nord Natural, Roade și Merinde, Nod Verde și Cumsecade, food hub-uri ce susțin producătorii locali, în medie, s-au triplat.

De ce cumpărăm produse locale?

Printre motivațiile clienților hub-urilor de produse locale se numără faptul că se simt bine pentru că ajută oameni care fac o treabă bună (68%), în timp ce 57% consideră că produsele locale sunt superioare celor de la supermarket.

În ceea ce privește profilul vizitatorilor site-urilor de produse locale, studiul indică faptul că 23% sunt bărbați, iar 77% sunt femei. Dintre aceștia, 65% au copii.

Cele trei studii utilizate ca referință în prezentul material sunt următoarele:

  • Studiul iZi data din luna mai 2020, a fost realizat în rândul clienților hub-urilor alimentare Roade și Merinde, Nord Natural și Helyénvaló. Au fost realizate 412 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani.
  • Studiul iZi data din luna mai a fost realizat pe o populație generală, reprezentativ urbană de 1010 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani din toată România.
  • Studiu iZi data din luna februarie a fost realizat pe o populație generală, reprezentativ urbană de 1020 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani din toată România.

***

IZI data este o agenție de studii de piață al carei scop este să democratizeze cercetarea de piață, făcând-o ușor de folosit și de înțeles, atât pentru branduri consacrate, dar mai ales pentru start-ups, antreprenori, ONG-uri și antreprenori sociali. IZI data utilizează instrumente agile, intuitive precum și cele de tip DIY.

Cu finantarea Romanian-American Foundation si sub coordonarea Fundației Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca a fost lansat, în 2017, programul „Food Hub”, una dintre cele mai îndrăznețe inițiative de sprijinire a producătorilor locali din țară. În acest moment, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca este managerul programului „Food Hub” și coordonator al rețelei din care fac parte: Nod Verde (Cluj-Napoca), Cumsecade / Helyénvaló (Odorheiu Secuiesc), Roade și Merinde (Iași) și Nord Natural (Câmpulung Moldovenesc).

Impactul relațiilor de afiliere asupra documentării scutirii de TVA la livrările intracomunitare de bunuri

0

Material de opinie de Ana Săbiescu, Senior Manager, Taxe Indirecte, Deloitte România (foto)

Regulile care guvernează aplicarea scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri au suferit importante modificări de la începutul anului 2020, cu scopul de a uniformiza cerințele de documentare la nivel european, dar și de a combate evaziunea fiscală, în condițiile în care deficitul de colectare a taxei se menține ridicat. În 2017, deficitul de TVA colectată era estimat la 11% în Uniunea Europeană (UE), în scădere față de anul anterior, iar România a înregistrat cel mai mare deficit de colectare a TVA din UE, de 35,5%.

Livrările de bunuri între statele membre UE sunt scutite de TVA, însă, pentru a aplica această scutire, furnizorul trebuie să demonstreze că bunurile au fost livrate intracomunitar. Și, întrucât dovada transportului între state membre este una dintre condițiile substanțiale pentru acordarea scutirii de TVA, UE a stabilit un set de documente specifice care pot constitui dovada transportului intracomunitar.

Documentația necesară diferă, însă, dacă părțile implicate în tranzacții (vânzătorul, transportatorul, cumpărătorul) sunt afiliate sau nu. Dar, în practică, orice companie diligentă își va pune o serie de întrebări. Ce înseamnă părți independente/afiliate în sensul aplicării scutirii de TVA și cum verificăm dacă vânzătorul, transportatorul ori cumpărătorul sunt afiliați sau nu? Și, dacă sunt afiliați, cu ce documente dovedim transportul intracomunitar?

Ce înseamnă părți independente ori afiliate
în sensul aplicării scutirii de TVA?

Legislația națională, în speță instrucțiunile de aplicare a scutirii de TVA implementate prin Ordinul 103/2016 și modificate recent prin Ordinul 2148/2020, menționează că noțiunea de „părți independente” în sensul art. 45a din Regulamentul UE 282/2011 pentru aplicarea scutirii de TVA se interpretează ca fiind acele părți ce nu sunt considerate afiliate potrivit prevederilor art. 7, pct. 26 din Codul Fiscal.

În cazul companiilor, afilierea apare în situația în care relația dintre acestea este caracterizată de cel puțin una din două condiții: o deținere directă sau indirectă de minimum 25% din valoarea sau numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot; control, comun sau exercitat de o companie față de cealaltă. Atât timp cât una dintre aceste condiții este îndeplinită, companiile sunt considerate afiliate, în timp ce, dacă aceste condiții sunt invalidate, companiile sunt independente.

Care sunt documentele necesare pentru
dovedirea transportului intracomunitar?

Dacă părțile implicate în tranzacție sunt independente, dovada transportului intracomunitar trebuie realizată pe baza normelor europene prin intermediul a două documente non-contradictorii din lista stabilită la nivel european, după cum urmează: două documente direct legate de transport (scrisoare de transport – CMR – semnată, conosament, factura de transport aerian, factura de la transportator); ori un document direct legat de transport și un document adițional, precum poliță de asigurare a bunurilor pe durata transportului, extrase bancare ce atestă plata transportatorului, chitanța emisă de un antrepozitar, document emis de o autoritate publică (de exemplu, notar) ce atestă sosirea bunurilor în statul membru de destinație.

În plus, dacă transportul este organizat de către cumpărător, va fi necesară și o declarație pe proprie răspundere din partea acestuia ce atestă sosirea bunurilor în statul membru de destinație. Această declarație trebuie trimisă de către cumpărător până în a zecea zi a lunii următoare livrării, conform Regulamentului UE. Însă prevederile legislației naționale (Ordinul 103/2016) vin în sprijinul companiilor, menționând că furnizorul va beneficia în continuare de scutirea de TVA cu condiția ca declarația să fie primită în termen de 150 de zile de la data livrării.

În cazul în care părțile implicate în tranzacții sunt afiliate, spre exemplu când transportatorul bunurilor este afiliat cu vânzătorul ori cu cumpărătorul, dovada transportului intracomunitar se realizează pe baza normelor naționale (excluzând din prezenta analiză livrarea de produse accizabile și mijloace de transport), cu documente direct legate de transport (CMR semnat sau o scrisoare de trăsură semnată, un conosament, documentul specific de transport aerian de mărfuri) și unul din următoarele documente adiționale: poliță de asigurare a bunurilor pe durata transportului, extrase bancare ce atestă plata transportatorului, chitanța emisă de un antrepozitar, document emis de o autoritate publică (de exemplu, notar), o declarație scrisă din partea cumpărătorului care atestă că bunurile respective au fost expediate în statul membru de destinație.

Ce dificultăți pot întâmpina furnizorii de bunuri?

Furnizorul ce livrează bunuri intracomunitar și care se obligă să asigure și transportul acestora (spre exemplu utilizând condiția internațională de transport delivered at place – DAP) ar putea dispune singur de toate informațiile necesare pentru a se asigura că el nu este afiliat cu transportatorul ori cu cumpărătorul bunurilor (presupunându-se că orice companie diligentă din România își cunoaște relațiile de afiliere și, în plus, dispune de dosarul prețurilor de transfer ce conține informații cu privire la relațiile de afiliere). Însă chiar și acestor furnizori le va fi dificil să se asigure că transportatorul pe care îl utilizează nu este afiliat cu unul dintre clienții săi.

Similar, și unor furnizori ce livrează bunuri pentru care cumpărătorul își asigură sarcina transportului intracomunitar (spre exemplu utilizând condițiile de livrare ex-works – EXW – ori FCA Incoterms) le va fi dificil să determine dacă transportatorul și cumpărătorul sunt sau nu afiliați, documentele necesare în vederea justificării transportului intracomunitar fiind diferite.

Mai mult decât atât, dacă situația unei dețineri directe sau indirecte de minimum 25% ar putea fi stabilită, putând fi interogate registre sau baze de date publice pentru a obține informații, dar care în anumite situații ar trebui interpretate, cazurile în care afilierea este determinată de control sunt practic imposibil de detectat de către un vânzător ce este independent de transportator ori de cumpărătorul bunurilor.

Rezultă, astfel, că o analiză a relațiilor de afiliere dintre părțile implicate în tranzacții intracomunitare cu bunuri devine necesară pentru a determina rigorile de documentare pentru aplicarea scutirii de TVA (norma europeană aplicabilă părților independente fiind mai strictă decât cea națională aplicabilă afiliaților).

Măsuri noi de fluidizare a traficului de mărfuri prin birourile vamale din România. Autoritățile încurajează operatorii economici să utilizeze vămuirea la domiciliu

Autor: Mihai Petre, Partener Asociat, Asistență Fiscală și Juridică, EY România (foto)

Începând cu luna august 2020, la nivelul birourilor vamale din România au fost implementate noi măsuri de fluidizare a traficului de mărfuri ținând cont de timpii mari de așteptare (între 30 și 500 de minute), cât și pentru a sprijini operatorii economici în contextul crizei COVID-19.  Aceste măsuri sunt menite să ajute birourile de frontieră și în contextul operațiunii Brexit, ce se va materializa în mai puțin de 5 luni (1 ianuarie 2021) și va atrage în vamă un volum suplimentar de importuri/exporturi de peste 4 miliarde de euro. 

Una dintre măsurile avute în vedere, cu efect imediat, este direcționarea mărfurilor care sunt importate prin birourile vamale de frontieră către birourile vamale de interior, aflate în raza de activitate a sediului importatorului. La nivelul birourilor vamale de frontieră se vor efectua, cu prioritate, formalitățile de import pentru mărfuri vrac, perisabile, grupaje sau a celor ce se supun contingentelor tarifare.

În plan secundar, ca soluție optimă, operatorii economici sunt încurajați să aplice pentru utilizarea procedurilor simplificate de vămuire.  Mai precis pentru: (1) vămuire la domiciliu sau (2) vămuire centralizată disponibilă pentru cei care dețin certificarea AEO.

La nivelul României, în prezent, procedurile simplificate de vămuire sunt utilizate într-o pondere foarte mică, de 10% față de 65.57%, media în UE.  Ceea ce înseamnă că aproximativ 1 milion de declarații vamale sunt depuse anual în procedură normală, pe hârtie, împreună cu setul de documente aferent.  Utilizarea simplificărilor vamale poate reduce de 5 sau chiar 10 ori acest număr, cu ajutorul declarațiilor recapitulative, așa cum detaliem mai jos. 

Ce presupune vămuirea la domiciliu?

Pe scurt, vămuirea la domiciliu permite sosirea mijlocului de transport direct la depozitul de destinație, fără drumuri către biroul vamal. Controlul vamal și liberul de vamă se realizează direct la depozitul/sediul importatorului cu implicare minimă din partea funcționarilor vamali.

Dacă utilizează o astfel de procedură, importatorii pot beneficia de amânarea plății TVA în vamă la import, respectiv să înregistreze TVA prin mecanismul taxării inverse evitând astfel prefinanțarea TVA.  De asemenea, plata taxelor la import se va face cumulat (pentru o perioadă anterioară de 30 de zile) în momentul depunerii unei singure declarații vamale globale. Aceasta poate fi utilizată și în cazul exporturilor de mărfuri, liberul de vamă la export fiind obținut direct la locul de încărcare, fără drumuri către birourile vamale.

În contextul crizei COVID-19, vămuirea la domiciliu permite diminuarea interacțiunii între personalul importatorului și  funcționarii vamali.

Vămuirea centralizată la nivel național

Procedura le permite operatorilor economici care dețin certificarea AEO (i.e. atât importatorul, cât și reprezentantul vamal al acestuia) să depună declarația vamală (de import sau de export) la un singur birou vamal, respectiv cel responsabil de aria unde aceștia sunt stabiliți, chiar dacă mărfurile urmează să fie prezentate fizic la alte birouri vamale din țară (de interior).

Astfel, în contextul noilor măsuri de fluidizare, procedura va permite ca timpii de staționare a transportatorilor să se înjumătățească, fiind eliminată necesitatea efectuării tranzitului vamal. Până acum, transportul aștepta de două ori: o dată la intrarea în țară pentru deschiderea tranzitului, apoi la destinație pentru închiderea tranzitului și pentru vămuirea mărfurilor.

Procedura se aplică tuturor regimurilor vamale, cu excepția tranzitului. Totodată, produsele accizabile care intră sub incidența regimului de antrepozitare și a regulilor privind deplasarea/primirea în regim suspensiv de accize, precum și produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni nu pot face obiectul procedurii. 

Concluzie

Reducerea timpilor de vămuire a mărfurilor este benefică pentru toți agenții economici din România, importatorii și exportatorii mai precis, și implicit pentru consumatorii finali. O zi economisită, în medie, la fiecare livrare, timp în care transportatorul așteaptă în camion în fața vămii, va produce efecte în cascadă asupra tuturor jucătorilor: distanțe mai scurte de transport, camioane care nu vor mai intra în orașele mari pentru vămuire, consum mai mic de carburant, reducerea poluării din marile orașe. 

Nivelul de utilizare a simplificărilor vamale şi gradul de familiarizare a agenților economici cu acestea atestă maturitatea procesului de vămuire a mărfurilor dintr-o țară. 

O utilizare de 10% a acestora în România comparativ cu 65% media la nivelul UE ne arată că, în România, vămuirea se face încă în mod tradițional, pe hârtie, față în față cu agentul vamal la peste 1 milion de declarații. Aceeași concluzie rezultă şi din ponderea societăților certificate ca Operatori Economici Autorizați (AEO): în România avem aproximativ 200, comparativ cu Germania, de exemplu, unde sunt peste 6000. 

PIB a devansat în pandemie cu -10,5% față de aceeași perioadă a anului trecut

0

Produsul Intern Brut pe al doilea trimestru din 2020 a scăzut cu -10,5% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, potrivit Curs de guvernare.ro.

Diminuarea faţă de trimestrul precedent a fost de -12,3% iar rezultatul cumulat pe prima jumătate a anului curent a fost de -4,7% pe seria brută și -3,9% pe seria ajustată sezonier.

Explicația diferenței sensibile între cei doi indicatori prezentați pentru S1 2020 constă în distribuția PIB pe pracursul anului, în mod uzual de tip 45%/55%, cu pondere mai mare a rezultatelor brute din partea a doua a anului (de fapt, fenomenul va fi chiar accentuat după reducerea din conjuncturală din T2).

Cu observația foarte importantă că pe parcurs s-au „pierdut” peste 83 miliarde lei din rezultatul economic iar creșterea avută în vedere la construcția bugetară aproape s-a inversat, după ce intrarea în teritoriul negativ s-a dublat din aprilie până în august. Adică aproape opt procente ecart între așteptări și realitate pe sursa de bunăstare națională.

Economia României ar putea creşte cu 4,9% în 2021

0

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează că economia României ar putea creşte cu 4,9% în 2021, influenţată de redeschiderea mediului extern, potrivit Adevarul.ro

„Per ansamblu, redeschiderea mediului extern va influenţa pozitiv creşterea economică autohtonă în anul 2021 la 4,9%, urmând totuşi unui an precedent aflat într-o situaţie relativă de blocaj. Recuperarea este una prudentă în scenariul actual, comparativ cu potenţialul economic al anilor precedenţi, criza COVID lăsând urme la nivel structural, mai ales în sectorul companiilor mici şi mijlocii. Apetitul pentru investiţii va fi ridicat (+7,4%), fiind susţinut de programele guvernamentale şi de atragerea fondurilor UE”, arată un raport al CNSP

Consumul este prognozat să îşi revină, urmând să crească cu 5,1%, faţă de o scădere de 0,8% în acest an, conform sursei citate. Investiţiile (formarea brută de capital fix), în scădere cu 3,5% în acest an, s-ar putea majora cu 7,4% în 2021. Inflaţia la sfârşitul anului este prognozată la 2,8% în 2020 şi 2,5% în 2021 iar cursul de schimb mediu la 4,84 lei/euro în acest an şi 4,9 lei/euro anul viitor. Comisia Europeană estimează pentru economia românească o contracţie de 6% în acest an (una dintre cele mai puţin pronunţate din UE, alături de Polonia, Danemarca, Suedia şi Malta), urmată de o creştere de 4% în anul 2021. 

Vânzările de autoturisme hibride au avansat în România cu aproape 3,6%

0

Românii au cumpărat 3.772 de autoturisme ecologice, în primele şapte luni ale anului, în creştere cu 3,57% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, când numărul achiziţiilor a fost de 3.642 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.


La 31 iulie 2020, ponderea autoturismelor electrice şi hibride noi în totalul pieţei auto locale era de 6,1%, peste nivelul din anul precedent, când aceasta a fost de 3,9%, scrie Economica.net. Potrivit datelor, în intervalul ianuarie – iulie 2020, cele mai multe achiziţii au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 2.477 de unităţi, în scădere însă cu 11,5%, comparativ cu primele şapte luni din 2019, potrivit sursei amintite.

Vânzările de autoturisme electrice au înregistrat o creştere de 38,6%, până la 988 de exemplare, în timp de modelele plug-in au fost în număr de 357 de unităţi, mai multe cu 115,1%, raportat la perioada de referinţă.

Estimările autorităţilor arată că, prin acest buget, ar putea fi cumpărate până la 3.000 de maşini electrice şi hibride.

PUNCT DE VEDERE – Poziția Ambasadei Republicii Populare Chineze în România cu privire la 5G

0

5G este o inovație comună a comunității internaționale. Ar trebui să accelereze dezvoltarea și aplicarea tehnologiei 5G prin cooperare interstatală spre beneficii comune. Din p ă cate, în ultima perioadă, politicienii americani individuali au generalizat folosirea conceptului de „securitate națională”. De la intervenția implementării 5G ale altor țări, la constrângerea publică a aliaților pentru a se supune voinței SUA de a exclude Huawei, acești politicienii americani individuali au folosit puterea națională pentru a o suprima pe Huawei la scară globală fără limită și scrupule, în scopul de a împiedica companiile chineze să câștige un avantaj în domeniul 5G. Este vorba de bullying gol și o manipulare politică, pe care ne opunem cu fermitate. Așa-numitul slogan „Nu este sigur” al SUA a fost scandat timp de doi ani, dar până acum nu s-a prezentat nicio dovadă. Oare nu se poate explica situația? Spre deosebire de propriile sale incidente  cum ar fi programul PRISM și o serie de „backdoors”. Deci până la urmă, care rețea este nesigură?

5G nu este în niciun caz o problemă a unei întreprinderi sau a unei industrii. Direcția politicii 5G a unei țări reflectă dacă această țară poate garanta siguranța investițiilor străine, dacă poate crea un mediu de afaceri echitabil, drept, deschis și nediscriminatoriu, având o semnificație importantă de „indicator de direcție vânt” pentru mediul de investiții, imaginile internaționale ale unei țări.

Poziția Chinei cu privire la problema 5G este consecventă. Suntem dispuși să fim alături de alte țări pentru a susține principiile economiei de piață și a concurenței libere, pentru a promova schimburile și cooperarea științifică și tehnologică internațională și pentru a permite tehnologiei informaționale sigure, fiabile și de înaltă calitate să ofere un nou impuls pentru redresarea globală și o viață mai bună pentru popoarele tuturor țărilor. Părțile ar trebui să promoveze un concept deschis și cooperant al securității cibernetice, să ia faptele și știința drept criterii de bază, să vadă riscurile de securitate 5G într-o manieră cuprinzătoare și obiectivă și să susțină eforturile, sub mecanismul și cadrul internațional reprezentativ și autoritar universal, de a discuta și formula standardele și regulile de securitate a rețelelor 5G printr-un proces multilateral transparent și inclusiv, să se stabilească un sistem de evaluare și certificare bazat pe încredere și recunoaștere reciprocă, să consolideze cooperarea între industriile din amonte ș i din aval de-a lungul lanțului industrial, stimulând încrederea în securitate 5G.

Concurența echitabilă este nucleul economiei de piață. Atât normele OMC, cât și reglementările UE respectă principiile egalității, corectitudinii, deschiderii și nediscriminării. Ne opunem ferm excluderii unor companii specifice în domeniul 5G care nu se bazează pe tehnologie și standarde, ne opunem ferm politicilor și reglementărilor discriminatorii și exclusive care încalcă principiile pieței, normele economice și comerciale internaționale. Sperăm că toate țările vor respecta principiile economiei de piață și a concurenței libere și vor depune eforturi împreună pentru a menține un mediu favorabil pentru dezvoltarea 5G. Depunem speranța că România poate observa intențiile politice ale țărilor relevante, să-și formuleze în mod independent și obiectiv propriile politici și legi 5G, să se asigure nedeterioarea mediului de afaceri echitabil, drept, deschis și nediscriminatoriu, să protejeze drepturile și interesele legitime ale companiilor chineze în conformitate cu legea, menținând situația generală a cooperării economice și comerciale între China și România.

Revolut este compania de tehnologie cu cea mai rapidă creștere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, potrivit celui mai recent top Deloitte Fast 500

0

Revolut este compania de tehnologie cu cea mai rapidă creștere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, potrivit celei mai recente ediții a competiției Deloitte EMEA Technology Fast 500. De asemenea, clasamentul include companiile românești Tremend, Piconet, Trencadis și Qualitance, specializate în soluții software și în fintech, toate recunoscute anterior de competiția Deloitte Technology Fast 50, adresată jucătorilor din domeniul tehnologiei din Europa Centrală care înregistrează creșteri accelerate ale veniturilor.

„Suntem încântați că am ajuns în topul clasamentului. În prezent, 12 milioane de oameni folosesc Revolut pentru a-și gestiona și îmbunătăți finanțele, iar creșterea pe care am înregistrat-o confirmă faptul că oamenii sunt în căutarea unor modalități alternative de administrare a banilor”, a spus Nik Storonsky, Fondator și CEO al Revolut.

Câștigătorii ediției EMEA Fast 500 au fost selectați în funcție de creșterea veniturilor înregistrate în anii fiscali din perioada 2015-2018, ceea ce a plasat Revolut, companie fintech din Marea Britanie fondată în 2015, pe primul loc în top, cu o medie a creșterii veniturilor de 39.754%. Competiția include companii din 22 de țări care au înregistrat în medie o rată de creștere de 1.258% în 2019. Dintre companiile românești incluse în clasament, Tremend are o creștere medie a veniturilor cu 336%, urmată de Piconet (209%), Trencadis (167%) și Qualitance (162%).

„Recunoașterea companiilor românești reflectă evoluția continuă a ecosistemului local de tehnologie, majoritatea dintre acestea ajungând să activeze la nivel internațional. Performanța înregistrată de companiile locale este unul dintre factorii care ajută la consolidarea poziționării României pe harta Europei în materie de oportunități pentru startup-uri și tehnologie, cu mult înaintea altor țări. Merită felicitări pentru efortul și consecvența lor”, a spus Andrei Ionescu, Partener coordonator Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România, și coordonatorul programului Technology Fast 50 Europa Centrală în România.

Competiția Deloitte EMEA Technology Fast 500 include automat companii care au fost recunoscute anterior de clasamentul Deloitte CE Fast 50, pentru care înscrierile se desfășoară în această perioadă. Pentru a fi considerate eligibile în topul Fast 50, companiile trebuie să aibă venituri operaționale anuale de minimum 50.000 de euro în primii trei ani (2016-2018) și de cel puțin 100.000 de euro în 2019, să aibă sediul central în Europa Centrală și să dezvolte sau să producă tehnologii patentate sau să dețină drepturile de proprietate intelectuală asupra acestora.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.

Microsoft intentioneaza sa cumpere TikTok pana pe 15 septembrie

0

Compania Microsoft a confirmat saptamana trecuta faptul ca a purtat discutii cu compania chineza de tehnologie ByteDance pentru a achizitiona aplicatia sociala in trend acum, TikTok. Aceasta colaboreaza cu guvernul american cu privire la acord si intentioneaza sa incheie aceste negocieri pana pe 15 septembrie. Mai mult, ByteDance a acceptat sa incheie intelegerea cu Microsoft.

Cu toate acestea, presedintele Donald Trump s-a opus initial acestei idei si nu este de acord ca aplicatia sa se mute in America din cauza securitatii si a faptului ca aplicatia este realizata in China. Acest lucru a fost lamurit de catre companie. Microsoft asigura guvernulului faptul ca vor revizui complet securitatea si vor avea grija ca achizitia sa ofere beneficii economice tarii.

Microsoft doreste sa achizitionze aceasta aplicatie pentru SUA, Canada, Australia si Noua Zeelanda, oferind posibilitatea si altor investitori americani sau consultanti de afaceri sa se implice in noua achizitie. Insa, pana in prezent, compania nu a dezvaluit nici unul dintre termenii contractului care ar putea fi semnat pana luna viitoare.

Important este faptul ca utilizatorii TikTok se pot bucura in continuare de aceeasi experienta de pana acum, adaugand in acelasi timp securitate de clasa mondiala, confidentialitate si protectie digitala. Modelul de operare al serviciului ar fi construit pentru a asigura transparenta utilizatorilor, precum si pentru supravegherea adecvata a securitatii de catre guvernele din aceste tari.

Avand in vedere aceste aspecte, Trump a acceptat sa acorde companiei ByteDance 45 de zile pentru a incheia o intelegere cu Microsoft pentru TikTok. Microsoft a spus ca se va asigura ca datele despre utilizatorii TikTok din Statele Unite vor fi localizate in tara si ca datele stocate in alta parte vor fi sterse dupa ce au fost mutate. 

Achizitionarea unei parti din TikTok ar putea complica relatia Microsoft cu compania de socializare Facebook, care considera compania ByteDance drept concurent. Microsoft a investit 240 de milioane de dolari in Facebook in 2007, iar de atunci cele doua companii au lucrat impreuna in mai multe proiecte. In iunie, cand Microsoft a anuntat ca isi va inchide serviciul de streaming de jocuri video Mixer, i-a incurajat pe utilizatori sa apeleze la produsul concurent al Facebook-ului.

Facebook a spus la inceputul acestui an ca va inchide o aplicatie numita Lasso care semana cu TikTok, in sensul ca ambii permit utilizatorilor sa inregistreze videoclipuri scurte insotite de melodii.

ByteDance a introdus TikTok in afara Chinei continentale in anul 2017, dupa lansarea unei aplicatii similare numita Douyin. O luna mai tarziu, ByteDance a achizitionat Musical.ly, o aplicatie sociala separata care a obtinut popularitate in randul adolescentilori. Cu toate acestea, Facebook a incercat sa cumpere Musical.ly in 2016. 

In octombrie TikTok s-a mutat in spatiul de birouri din Silicon Valley, care a fost candva folosit de WhatsApp detinut de Facebook si a inceput sa angajeze persoane care au lucrat la Facebook. 

Inca nu exista vreo declaratie cu privire la suma pe care Microsoft ar plati-o pentru a achizitionarea TikTok, dar ar fi probabil vorba o suma uriasa, avand in vedere popularitatea uriasa a platformei. 

Cu toate acestea, toate discutiile aparute in presa nu ofera nici o siguranta referitoare la faptul ca America va avea propria aplicatie TikTok.

Sursa articol aici