BRUA – un proiect național CU IMPACT EUROPEAN (II)

0

PROIECT DE INTERES COMUN

Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (denumit în continuare Regulament (UE) nr. 347/2013) are ca scop principal facilitarea și implementarea proiectelor de importanță strategică în sectorul energiei. Regulamentul introduce, printre altele, un nou statut pentru proiecte, și anume, acela de Proiect de Interes Comun (PIC), statut care se conferă proiectelor ce contribuie semnificativ la integrarea pieței energetice, sustenabilitate, siguranța în aprovizionare și care sunt necesare coridoarelor și domeniilor prioritare de infrastructură energetică cu impact transfrontalier. Comisia Europeană publică la fiecare doi ani o listă actualizată a proiectelor de interes comun. Proiectul „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria” – Proiectul BRUA – a fost inclus pe prima listă a proiectelor de interes comun (octombrie 2013) a Uniunii Europene la poziția 7.1.5. „Conductă de gaz din Bulgaria în Austria via România și Ungaria”. În ceea ce privește lista actualizată a proiectelor de interes comun adoptată de Comisia Europeană în noiembrie 2015, Proiectul BRUA (împărțit pe două faze conform recomandării din cadrul inițiativei Comisiei Europene pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est, respectiv Central and South Eastern Europe Gas Connectivity – CESEC) se regăsește la pozițiile:
  • 6.24.2 Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze pe coridorul conductei de transport Bulgaria – România – Ungaria – Austria, Podișor – SMG Horia și trei noi stații de comprimare (Jupa, Bibești și Podișor) (Faza 1) – Proiectul BRUA Faza 1;
  • 6.24.7 Extinderea capacității de transport din România către Ungaria până la 4,4 mld.mc/a (Faza 2) – Proiectul BRUA Faza 2.

CE REPREZINTĂ PROIECTUL BRUA FAZA 1?

• Titlul proiectului  – 6.24.2 Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze pe coridorul conductei de transport Bulgaria – România – Ungaria – Austria, Podișor – SMG Horia și trei noi stații de comprimare (Jupa, Bibești și Podișor) (Faza 1) – Proiectul BRUA Faza 1 • Coridorul prioritar –Interconexiunile de gaz pe coridorul nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est («NSI EastGas») • Țara – România • Inițiatorul proiectului – SNTGN TRANSGAZ SA • Localizarea proiectului – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș
Proiectul BRUA Faza 1 a fost selectat în competiția din cadrul formatului regional CESEC ca fiind o prioritate europeană, contribuind la procesul de integrare a pieței, respectiv la încurajarea competitivității și la consolidarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale a Uniunii Europene. Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” SA (TRANSGAZ) este unicul operator al Sistemului Național de Transport gaze naturale. În România, sistemul de transport gaze naturale este în proprietatea statului român, iar TRANSGAZ operează acest sistem în baza unui acord de concesiune pe termen lung. Compania are ca obiect principal de activitate „Transporturi prin conducte”, dar poate desfășura complementar și alte activități conexe pentru susținerea obiectului principal de activitate, în conformitate cu legislația în vigoare și cu statutul propriu. Scopul principal îl reprezintă realizarea în condiții de eficiență, transparență, siguranță, acces nediscriminatoriu și competitivitate a obiectivelor strategiei naționale stabilite pentru transportul, tranzitul internațional, dispecerizarea gazelor naturale, cercetarea și proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale, cu respectarea legislației și a standardelor naționale și europene de calitate, performanță, mediu și dezvoltare durabilă.

Gazele naturale întrețin flacăra războiului din Siria

0
Oficial, războiul din Siria, care până în prezent a făcut peste 300.000 de victime și a provocat cel mai mare val de migrație spre Europa, a izbucnit după ce președintele Bashar al-Assad a ordonat reprimarea brutală a unei revolte împotriva abuzurilor la care era supusă populația majoritar sunită. Pentru monarhiile din Golf și aliații occidentali, Assad este un dictator odios. În schimb, este susținut de Rusia și statele majoritar șiite din regiune: Iran și Irak. Iar, în ultima vreme, și China dă semne că dorește să se implice mai activ în sprijinul lui Assad. Însă, nu întâmplător, cele două grupări beligerante susțin proiecte energetice diferite, care vizează transportul hidrocarburilor spre Europa, iar Siria are o poziție geostrategică deosebit de importantă. Astfel că războiul din Siria are drept cauză și concurența manifestată între statele din Orientul Mijlociu pentru a-și asigura o cale de a se conecta direct la piața europeană. Dispariția regimului lui Saddam Hussein din Irak și încheierea unui acord de pace palestiniano-israelian, în 2010, a oferit cadrul perfect pentru ca producătorii de hidrocarburi din Orientul Mijlociu să poată livra prin conducte atât petrol, cât și gaze naturale spre Europa. Nu mai rămânea decât ca o singură țară, Siria, să fie atrasă în acest cartel pentru realizarea conexiunii directe cu Europa . Qatar avea nevoie de o conductă care s-o lege de Turcia, traversând Siria, iar Europa dorea la rândul ei deschidere la cel mai mare producător de gaze naturale din lume pentru a-și reduce dependența de livrările de gaze rusești. Ambițiile micului stat din zona Golfului Persic sunt însă mai mari decât posibilitățile sale, în ciuda marilor rezerve de hidrocarburi de care dispune. Parteneriatul cu Siria i-ar fi oferit o oportunitate unică pentru a-și extinde cota de piață. Astfel, în 2009, Qatar demarează negocieri cu Siria pentru stabilirea traseului conductei de gaze de 1.500 mile spre Europa prin provincia siriană Aleppo. Din cauză că este limitat doar la livrările de gaze naturale lichefiate (GNL), în principal pe piața asiatică și mult mai puțin spre UE sau prin conducta Dolphin spre Emiratele Arabe și Oman, nu poate să se mai dezvolte. Conducta prin care s-ar fi alimentat Europa s-ar fi îndreptat spre nord, traversând Arabia Saudită, Iordania și Siria până în Turcia. Siria a refuzat însă oferta Qatarului, care ar fi redus din cota Gazpromului rusesc pe piața europeană, preferând să participe în schimb la construirea „Conductei Prieteniei” împreună cu Iran și Irak, pe care unii experți o numesc „Gazoductul Șiia”, proiect care displace profund monarhiilor sunite din Golf. Siria este un susținător al regimului de la Teheran încă din timpul războiului cu Irak din perioada 1980-1988 și are relații strânse de prietenie cu Rusia încă din 1944, ceea ce explică poziția sa în momentul în care evenimentele au explodat în regiune.

BVB, o bursă „energetică”

Față de anii trecuți, s-a discutat mult mai mult în perioada recentă despre companiile din sectorul energetic cotate la bursă. Atât prin prisma evoluției cotațiilor internaționale la țiței și gaze naturale, dar și datorită unor factori interni (schimbări ale conducerii, proiecte noi, politici de dividende, modificări importante în structura acționariatului) investitorii au fost foarte atenți la evoluțiile acestui sector, pe toate componentele acestuia: energie electrică, gaze naturale, țiței. Acesta este motivul pentru care vă propun să trecem în revistă principalele companii din acest sector, listate la Bursa de Valori București, dar printr-o abordare puțin diferită față de ceea ce s-a publicat deja în media de specialitate, punând accentul pe multipli și pe analiza tehnică.

Țițeiul, extracție și transport – OMV Petrom SA

OMV Petrom SA(SNP) are o capitalizare bursieră de 13,1 miliarde lei (la închiderea sesiunii din 21 octombrie 2016), cu o evoluție puternic descendentă de la începutul anului: -19,83%, cauzată în principal de evoluțiile negative ale cotației barilului de țiței din piețele internaționale, dar și a unui rezultat financiar anual slab cauzat de o reevaluare negativă a zăcămintelor (și modificării sistemului de raportare, de la RAS la IFRS), astfel indicatorul EPS (Earnings Per Share) având o valoare negativă, de -0,01 lei pe acțiune (raportare anuală pentru 2015). Rezultatele la primul semestru din 2016 indică un rezultat pozitiv care, coroborat cu dinamica de revenire a cotației internaționale a țițeiului spre pragul psihologic de 50 dolari pe baril, au condus la încetarea tendinței de scădere a acțiunii SNP.

O nuanţă în strategia națională: securitate, în loc de independență energetică

0

Politicile care au vizat sectorul energetic, deși de importanță vitală pentru economia națională, nu au avut din păcate coerența necesară pentru ca România să poată deveni un jucător important pe piața regională a energiei. Și aceasta în ciuda existenței unui mix energetic foarte avantajos, care ne situează pe locul al treilea în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al independenței energetice. Aproape nu a fost guvern post-decembrist care să nu aibă o viziune proprie de restructurare, în special în domeniul producătorilor de energie.

Astfel se face că în ultimii 20 de ani, România a avut circa șapte-opt strategii pentru sectorul energetic, dar care nu s-au materializat. Motivul principal l-a constituit lipsa de interes pentru programe de dezvoltare care depășesc ca timp perioada unui ciclu electoral de patru ani. În plus, companiile energetice au fost căpușate de către firmele prietene ale potentaților zilei. Iar crearea marilor companii energetice după criteriul materiei prime folosite, hidro, termo și nuclear, a făcut ca pe piață să avem trei jucători care să ofere energie electrică la prețuri foarte diferite, ceea ce a favorizat apariția „băieților deștepți”. În prezent, Ministerul Energiei elaborează o nouă strategie energetică pentru România la orizontul anului 2030. Mai corect spus, a fost angajat consorțiul format din EY (fostul Ernst&Young) și grecii de la E3 Modelling PC, care a câștigat licitația pentru a realiza modelarea cantitativă a datelor ce vor face parte din viitoarea Strategie Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Consultantul selectat va realiza modelarea matematică a datelor obținute în urma procesului de consultare publică pentru realizarea Strategiei Energetice.

Nicolae Victor Zamfir: „Până la sfârșitul anului, echipa ELI-NP se va muta în noua construcție”

Informații de ultimă oră privind evoluția investiției în laserul de mare putere și în sistemul de raze gama de la Măgurele (urmărită consecvent de „Economistul”) ne oferă prof. univ. dr. Nicolae Victor Zamfir, director general al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Domnule profesor, cu cât a avansat proiectul ELI-NP în ultima vreme? În data de 11 octombrie, am primit vizita comisarului european pentru cercetare, știință și inovare Carlos Moedas, care a fost încântat de proiect și de stadiul de implementare a acestuia, declarându-se ambasador al ELI-NP în Europa. Ca realizări recente în dezvoltarea investiției, menționez că a fost finalizată construcția clădirilor și a fost întocmit PV de recepție, în ziua de 21 septembrie 2016. Urmează ca în această perioadă, de câteva săptămâni, constructorul să facă remedierile semnalate ca necesare cu ocazia recepției. Care sunt primele piese componente ale laserului, preluate deja pe platforma de la Măgurele? 

Laser Valley – Land of Lights, un ecosistem de inovare și afaceri

Cadrul pentru deschiderea cercetării de foarte înalt nivel către business high tech îl va oferi Valea Laserului – Țara Luminilor (Laser Valley – Land of Lights), „un ecosistem de cercetare dinamic și deschis spre lume, care se dezvoltă într-un mediu construit de calitate, eficient și interesant; un loc pentru a trăi, a te distra, a te educa, un centru pentru știință, pentru cercetare, un nucleu al inovației, al afacerilor și al mobilității”.

Pentru construirea acestuia a fost organizat concursul internațional de idei „Laser Valley – Land of Lights”, inițiat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, cu sprijinul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și al Universității Tehnice de Construcții din București. Bazată pe o viziune mergând spre anul 2035, competiția a avut ca obiectiv identificarea celei mai bune soluții care să cuprindă „întreaga arie dintre sudul Bucureștiului și râul Argeș, incluzând orașul Măgurele, lacul Mihăilești și portul 1 Decembrie”. Boardul concursului, reprezentat prin prof. dr. arh. Marian Moiceanu, rector al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și prof. dr. arh. Tiberiu Constantin Florescu, prorector, precizează că au concurat 26 de proiecte din cinci țări. Criteriile de evaluare au fost: abilitatea de a articula creativitatea cu idei inovatoare; urmărirea obiectivelor competiției și criteriile de proiectare în raport cu aria urbană în speță; originalitatea și noutatea în utilizarea unor concepte durabile; abilitatea de a integra diferite discipline în proces; calitatea design-ului; claritatea materialului prezentat; comunicarea clară a aspectelor esențiale ale abordării”.

Valea Laserului: Facilități pentru start-up-uri de cercetare

Viceprim-ministrul Costin Borc, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, vede ansamblul de la Măgurele „ca bază a unui proiect România Competitivă, legat de conceptul de industrializare 4.0, care să cuprindă industrie, furnizori locali, start-up-uri, cercetare-dezvoltare”. O posibilă piedică în realizare, apreciază ministrul, ar ține de „lipsa capacității administrative”, motiv pentru care propune „concentrarea la nivelul unei agenții guvernamentale”. Consonant, ministrul Finanțelor Publice, ec. Anca Dana Dragu, s-a referit la politica fiscală de sprijinire a domeniului IT și a start-up-urilor: „Ca facilități, din august, impozitul pe venit e zero pentru persoanele care lucrează în cercetare-dezvoltare. În curând vom adopta extinderea la start-up-uri cu profil de cercetare. Avem un proiect cu Fondul de Garantare pentru IMM-uri în folosul noilor companii start-up”. La rândul său, secretarul de stat Dan Barna în Ministerul Fondurilor Europene a anunțat lansarea programului „Diaspora Start-up”, prin care românii din afara țării vor putea „nu neapărat să se întoarcă, ci să-și deschidă afaceri în România”. Activarea diplomației științifice ca implicare specifică în proiectul ELI-NP se află în atenția Ministerului Afacerilor Externe. Prof. univ. dr. Mihai Dima, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare, a subliniat că „existența la ELI-NP a unor facilități de vârf pe plan mondial face să existe țări foarte interesate pentru dimensiunea științifică a ofertei, căreia prin Laser Valley i se va adăuga și dimensiunea economică”. Practic însă, președintele ANCSI atrage atenția că „procedura încadrării specialiștilor veniți din străinătate nu este fluidă”, ceea ce creează dificultăți. Din perspectiva Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, secretarul de stat Cezar Soare afirmă disponibilitatea inițierii unui program pentru realizarea în zonă de locuințe, centre medicale și alte facilități pentru populație.

Valea Laserului: Investiții care pot genera 600 milioane euro anual

Dotarea cu instalații, punerea în funcțiune și activitatea laserului și a sistemului de raze gama de la Măgurele, precum și dezvoltarea întregii zone, impun corelarea unui ansamblu de factori. Li se spune actori, părți implicate, stakeholders – chiar cu forma „stecholderi”, semn al frecvenței, intrării în uz și adaptării termenului; altfel spus, obișnuință și asumare. Sunt ministere, institute de cercetare, universități, întreprinderi, clustere. Pentru concentrarea demersului lor și armonizarea cu viziunea ansamblului, s-au reunit în evenimentul „Highest Level Stakeholders Meeting”, dincolo de termeni, cea mai importantă fiind acțiunea.

„E nevoie de un concept de guvernanță care să includă mai multe instituții, pentru că până acum lumea s-a concentrat pe partea științifică, pe construcția acestei facilități care va găzdui laserul”, a subliniat prim-ministrul Dacian Cioloș, prezent la reuniune, argumentând că „dincolo de instituțiile guvernamentale sau cele de cercetare de acolo, trebuie să motivăm, să incităm și să implicăm și autoritățile publice locale, și mediul de afaceri. Investițiile pot genera o cifră de afaceri de peste 600 milioane euro anual și până la 6.000-7.000 de locuri de muncă, cu valoare adăugată ridicată. Este momentul să dăm semnalul că avem la Măgurele o mină de aur, un potențial de dezvoltare foarte mare, mai greu de valorificat strict de către autoritățile locale și de aceea avem nevoie de implicarea coordonată a mai multor factori. Pentru un astfel de proiect, este necesar și un impuls mai mare decât de obicei. Guvernul își va oferi sprijinul, iar, în mandatul acesta, vom face ceea ce ține de noi pentru a facilita coordonarea resurselor de dezvoltare în regiune”.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/ 

Valea Laserului – de la cercetare de top la business high tech

Numită în sens generic cel mai mare laser din lume, Infrastructura Luminii Extreme – Fizică Nucleară (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics – ELI-NP), este caracterizată în termeni de specialitate drept „cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume care se va axa pe studiul fizicii fotonucleare și aplicații ale acesteia, fiind alcătuită dintr-un laser de foarte mare intensitate constând din doi laseri cu pulsuri ultrascurte de 10PW și cel mai strălucitor fascicul reglabil de raze gama”.

Tot din surse specializate, se pot sintetiza trăsăturile investiției aflate în plin proces de concretizare pe platforma având ca nucleu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” de la Măgurele. ELI-NP este un proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională și face parte din Planul pe Termen Lung al Fizicii Nucleare din Europa, ca infrastructură majoră. Structural, cuprinde două componente: „un sistem laser de foarte mare intensitate, cu două brațe laser de 10 PW, capabile să atingă intensități de ordinul a 1023 W/cm2 și câmpuri electrice de 1015 V/m; un fascicul γ foarte intens (1013 γ/s) strălucitor, cu o lărgime de bandă de ~0.1%, cu E γ până la 19,5 MeV, care este obținut prin retroîmprăștierea incoerentă Compton a fotonilor dintr-un fascicul laser pe un fascicul foarte strălucitor, intens, de electroni (Ee până la 720 MeV), produs de un accelerator clasic”.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/ 

Valea Laserului, Măgurele: Noua destinaţie pentru investiţii

Oamenii care vor lucra la Măgurele vor fi niște mici semizei! Ei vor coagula lumina într-o rază laser care la capacitatea de vârf va ajunge să aibă o forță de 10% din puterea Soarelui. Toată această desfășurare științifică va avea aplicații în domenii precum: medicină, industrie, protecția mediului sau industria de apărare. Laserul de la Măgurele poate fi un exemplu fericit pentru economia românească. Vorbim de prea multe ori despre o realitate a economiei românești, și anume, aceea că suntem în fața unei economii „low-cost”. Laserul de la Măgurele este o realizare de vârf, din toate punctele de vedere, care sfidează acea zonă a economiei românești cantonată în produse cu valoare adăugată scăzută. Proiectul de la Măgurele arată că România poate excela într-un domeniu lăsat multă vreme în umbră, este vorba despre sectorul de cercetare-dezvoltare, dar care este esențial pentru economia modernă. În ultimii 20 de ani, ne-am obișnuit să spunem că România nu reușește să atragă fonduri europene. Motivele invocate au fost foarte diverse, dar aici merită numite cele referitoare la incapacitatea administrativă de a realiza proiecte și la faptul că fondurile europene sunt strict controlate, din punctul de vedere al legalității cheltuirii lor, de instituțiile de la Bruxelles, fapt care le face mai greu de deturnat și ca atare neinteresante pentru mediul local. Dacă la Măgurele se poate, atunci se poate să construim și autostrăzi! În fine, proiectul de la Măgurele trebuie să fie un exemplu și pentru dezvoltarea regională. Un astfel de proiect industrial aduce în zonă investitori români și străini și este un adevărat motor de dezvoltare. Nu putem face câte un laser în județul Vaslui, în Neamț, în Harghita sau Covasna, dar autoritățile locale trebuie să înțeleagă din Valea Laserului că dacă la Măgurele se poate, atunci se poate să vină investitori și în zonele defavorizate ale României, cu condiția să existe proiecte bine făcute.