Piețele sunt foarte nervoase – incertitudinea, știrile despre conflictul militar din Ucraina, despre deciziile băncilor centrale privind ratele dobânzii și creșterea economică par să modifice prețurile acțiunilor la întâmplare, fără niciun model perceptibil.

Cel mai recent episod s-a petrecut vineri când în urma veștilor bune din raportul privind locurile de muncă din SUA, indicele S&P 500 a scăzut pentru scurt timp sub minimul acestui an. După câteva ore tensionate, piața și-a revenit, semnalând o revenire a apetitului cumpărătorilor, cel puțin până la următoarea știre. O situație similară a avut loc miercuri, după decizia Fed de a majora rata dobânzii cu 0,5%. Piața a urcat cu 3% considerând că a fost o veste bună faptul că Fed a exclus o creștere a dobânzii cu 0,75%. 

Decizia de majorare a dobânzii de către Fed pune o anumită presiune și asupra Băncii Centrale Europene – BCE. Cele mai recente declarații arată recunoașterea „semnelor de stagflație”. Guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn, consideră că BCE ar trebui să acționeze rapid, cu o majorare a dobânzii de 0,25%. Cu toate acestea, BCE este îngrijorată că acțiunile antiinflaționiste vor deraia creșterea economică. Rehn vede în continuare o creștere de aproximativ 2% pe an în zona euro. Europa este afectată de conflictul din Ucraina, de situația comerțului și de dependența energetică, spune Rehn.

În eforturile sale de a limita inflația, Banca Națională a României va anunța mâine decizia privind dobânda, piețele așteptându-se la o creștere de 0,5%. În condițiile în care Robor este deja la 5,31%, o nouă majorare a dobânzii va scumpi creditele comerciale, ceea ce va duce la scăderea puterii de cumpărare și a cererii.

Un semn de îngrijorare vine dinspre Statele Unite. În contextul în care Europa este avidă de resurse naturale, de la petrol și gaze naturale la cărbune, metale și alte elemente rare, și încearcă să se desprindă de dependența de Rusia, ultimele rapoarte arată că cel mai mic număr de noi locuri de muncă din SUA a fost creat în industria resurselor naturale și a mineritului: doar 4 000 de locuri de muncă. O explicație ar putea fi dată de faptul că noile investiții în combustibili fosili se fac într-un ritm scăzut, în ciuda cererii mari. Activitatea globală de foraj petrolier este cel mai simplu mod de a aproxima noile investiții din zona de producție de petrol. Aceasta a întârziat dramatic față de creșterea prețurilor petrolului, într-un mod pe care nu l-am mai văzut în istoria recentă. Numărul forărilor a scăzut cu peste 50% față de vârfurile anterioare. SUA este țara cu cea mai mare scădere, în contextul creșterii restricțiilor legate de mediu, al constrângerilor date de reducerea împrumuturilor bancare și al concentrării investitorilor și a conducerii companiilor asupra profitabilității mai degrabă decât asupra producției după prăbușirea prețurilor din 2015. În schimb, Orientul Mijlociu a fost cel mai rezistent, unde costurile de producție sunt mai mici și unde domină companiile petroliere naționale. Și, în esență, toate aceste lucruri ar putea însemna că prețurile petrolului vor rămâne ridicate pentru o vreme, cu un impact continuu asupra inflației.

Raportul național ADP din SUA arată că în aprilie au fost create 247.000 de noi locuri de muncă în sectorul privat. Deși pare a fi o veste bună, există o cifră în acest raport care începe să arate problemele cauzate de inflația ridicată companiilor vulnerabile. Firmele mici, cu mai puțin de 50 de angajați, au pierdut 120.000 de locuri de muncă. Dacă analizăm cifrele, vedem că cea mai mare pierdere au avut-o companiile foarte mici, cu mai puțin de 20 de angajați. Acestea au pierdut 96.000 de locuri de muncă. 

În mod surprinzător, în ciuda ridicării restricțiilor legate de pandemie, cele mai multe dintre companiile mici afectate au fost din sectorul serviciilor, care au pierdut 103.000 de locuri de muncă. Istoria a arătat că majoritatea efectelor care se observă deja în economia americană au tendința de a migra și în Europa. Este foarte probabil să vedem aceste efecte și în România, creșterea ratelor dobânzilor care scumpesc creditele vulnerabilizând companiile mici care depind de împrumuturi pentru a supraviețui.

În întreaga lume, băncile centrale cresc dobânzile pentru a combate inflația, scumpind creditul pentru a descuraja cererea. Cu toate acestea, BCE nu reacționează încă la presiunea celorlalte bănci centrale, alături de Banca Națională a Elveției și Banca Japoniei, celelalte două bănci care încă mențin ratele dobânzilor sub zero. Piețele încearcă să evalueze riscurile asupra creșterii economice. Banca Angliei a decis să majoreze rata dobânzii cu încă 0,25% până la 1% și a avertizat, de asemenea, că gospodăriile se confruntă cu o scădere de 1,75% a venitului real disponibil în acest an, a doua cea mai mare scădere din 1964 încoace. Banca Angliei prognozează „stagflație”, o inflație de 10% și recesiune până la sfârșitul acestui an. 

Semnele de îngrijorare date de prețurile ridicate ale energiei, împrumuturile scumpe care afectează companiile și persoanele fizice, inflația și îngrijorările legate de creșterea economică se traduc în scăderea încrederii investitorilor în economie. Potrivit eToro Retail investor Beat, în acest an, 63% dintre investitorii români nu sunt încrezători în perspectivele de dezvoltare ale economiei globale, iar 69% dintre aceștia nu cred în evoluția pozitivă a economiei românești. 

Cei mai mulți dintre românii din marile orașe au fost dispuși să aloce între 200 și 500 de lei anul acesta pentru cadourile de Paști, aceeași sumă fiind prevăzută și pentru masa festivă de Paști, arată cel mai recent studiu Future Consumer Index, realizat de EY România, la finalul lunii aprilie 2022 în rândul consumatorilor români din mediul urban, cu studii universitare și postuniversitare și venituri peste medie. Totodată, 2022 a fost un an în care nici biletele de avion, nici pachetele de vacanță nu au avut căutare. Din câte se pare, românii sunt, asemeni respondenților indexului global, îngrijorați de evoluția economică viitoare, astfel încât într-o proporție covârșitoare declară că intenționează să economisească sume mai mari (68%) și să investească în educație (22%). 

Erodarea puterii de cumpărare s-a văzut în sumele alocate pentru sărbătorile de Paști de anul acesta. Astfel, deși 63% au declarat că nu au așteaptat o campanie de reduceri și nici nu au economisit pentru a face cumpărăturile pentru masa de Paști , majoritatea respondenților studiului EY România – 65%, au spus că au alocat între 200 și 500 de lei anul acesta. Un procent de 28,5% dintre ei au spus că au fost dispuși să cheltuiască între 500 și 1.000 de lei. În același timp, 8,7 % au arătat că au prevăzut cheltuieli de sub 200 de lei, același procent indicând și că au fost gata să scoată din buzunar peste 1.000 de lei. Majoritatea au declarat că au cheltuit cu 30% mai mult decât anul trecut. 

În ceea ce privește cadourile oferite anul acesta de Paști, 44% dintre respondenți au arătat că ele s-au situat între 200 și 500 de lei, 21,5 % între 500 și 1.000 de lei, 19,3 % sub 200 de lei și doar 15 % au spus că au trecut de 1.000 de lei. Totodată, cei care au completat răspunsurile pentru studiul Future Consumer Index au arătat că au resimțit în proporție de 37,3% o creștere a valorii cumpărăturilor de anul acesta de cel puțin 10-20%, în vreme ce 18% dintre respondenți au spus că au văzut o creștere și de 30% și peste anul acesta. De asemenea, este de remarcat și că un procent destul de important, 22%, a spus că sumele cheltuite au fost comparabile cu cele de anul trecut. 

„De doi ani așteptăm o revenire la normalitate. Tocmai când părea că suntem aproape, ne-am apropiat de o nouă criză. Și, dacă studiul global EY Future Consumer Index a arătat cum, într-o perioadă de creștere a inflației și de tulburări globale, oamenii din întreaga lume au regândit fundamental felul în care își trăiesc viața și s-au întrebat ce relație își doresc cu adevărat cu consumerismul și valorile acestuia, și studiul EY România ne arată schimbări mari în comportamentul consumatorului român”, declară Georgiana Iancu, Partener, liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România. „Am trecut destul de brusc, aș zice, de la frenezia cumpărăturilor și euforia sumelor mari alocate sărbătorilor de la finalul anului trecut – peste 1.500 de lei, la mai multă cumpătare în alocările bugetare. Ba, mai mult, românii încep să urmeze trendul global și să economisească, respectiv să investească în educație”, a mai spus Georgiana Iancu.

Studiul EY România arată că, în contextul economiei actuale, cele mai importante criterii în funcție de care se va lua decizia de cumpărare sunt: calitatea – 65,6%, prețul – 37,3%, sustenabilitatea produselor – 20%, posibilitatea de livrare la domiciliu – 19,7%, proveniența – produsele tradiționale în detrimentul unor produse de import – 18, 9%, proximitatea – 12,2%. Doar 10% dintre respondenți iau decizia de cumpărare în funcție de puterea brandului. 

Când li s-a cerut să evalueze impactul situației actuale – criza geopolitică, sanitară, economică, majorarea inflației -asupra situației personale, cei mai mulți (68%) dintre respondenți au răspuns: „Acum încerc să economisesc mai mulți bani decât în trecut”, 48,3 % că au reușit să-și atingă (unele sau toate) obiectivele financiare, deoarece au economisit în timpul pandemiei, în vreme ce 19% au declarat că li se pare dificil să plătească pentru produse esențiale, cum ar fi alimente, îngrijire medicală și locuință. 60% dintre cei care au completat chestionarul au declarat că li s-au redus investițiile, 41% că li s-au redus dividendele, iar 22% că au suferit pierderi financiare. „Incertitudinea privind gestionarea costurilor de trai în creștere a determinat 60% dintre respondenții globali să-și dorească să economisească mai mult în viitor, iar jumătate dintre ei au anunțat că deja adoptaseră acest comportament. Faptul că tendința se regăsește și în cazul consumatorilor români, dar și că aproape o cincime dintre ei se confruntă cu greutăți financiare nu arată decât o nouă diminuare drastică a încrederii consumatorilor, care împinge și mai departe în timp revenirea așteptată a consumului”, crede Georgiana Iancu.  

62% dintre respondenți sunt de părere că va dura cel puțin 1-2 ani până când situația economică provocată de creșterile de prețuri la energie și de conflictul geopolitic nu ne va mai influența modul în care ne trăim viața, în vreme ce 18% cred că conflictul geopolitic și criza economică vor dura cel puțin 4-12 luni. De remarcat procentul mare al celor care spun că nu pot estima – 17,2%.

În ceea ce privește tendințele pe următoarele șase luni, românii estimează că vor aloca cele mai mari sume de bani pentru produsele alimentare, pentru economii și investiții, dar și pentru educație și experiențe – relaxare, divertisment și sport. 

De asemenea, atunci când vor lua decizia de cumpărare, majoritatea respondenților (între 70-76%) declară că vor ține cont de reputația companiei, se vor ajuta de recenziile produselor, dar vor fi atenți și la grija companiei față de angajați. Pe următoarele locuri în luarea deciziei se află transparența de care dau dovadă companiile, dar și activitățile de susținere a comunității – afirmație valabilă pentru 59,2% dintre respondenți. 

Românii au așteptări mari de la companii: „Comportamentul companiei este la fel de important ca produsele/ serviciile vândute” cred cei mai mulți dintre consumatori, pe locurile următoare situându-se responsabilitatea în influențarea unor schimbări pozitive în lume și grija față de angajați care, potrivit respondenților studiului EY, ar trebui să vină înaintea profitului. 

Studiul EY România evidențiază și preocupările față de mediu ale consumatorului român. Astfel, cei mai mulți s-au arătat îngrijorați față de nivelul mare de deșeuri cu care ne confruntăm, dar și de gradul de poluare al apei și al aerului. Schimbările climatice îngrijorează și ele un număr mare de respondenți, ca și respectarea drepturilor omului. Surprinzător, pe ultimul loc între preocupări se află inegalitatea bogăției.