Material de opinie de Raluca Bontaș, Partener, și Mihaela Vechiu, Manager, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte România (foto)
Comisia Europeană a decis joi, 3 martie 2022, introducerea mecanismului de protecție temporară pentru cetățeni ucraineni. Ca urmare a acestei decizii, autoritățile române au confirmat, în cadrul unei conferinței de presă oficiale care a avut loc vineri, 4 martie, faptul că mecanismul va fi aplicabil și în România pentru acei cetățeni ucraineni care aleg să rămână în țara noastră.
Mecanismul de protecție temporară presupune un proces simplificat care, cel mai probabil, va consta în: solicitarea scrisă/orală a cetățeanului ucrainean către autoritățile române (cum ar fi Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări); decizia autorităților române cu privire la statutul acordat cetățenilor respectivi; eliberarea documentelor oficiale pentru șederea în România (permis de ședere).
Astfel, cetățenii ucraineni vor beneficia de o serie de drepturi de la momentul depunerii cererii, înainte de emiterea deciziei autorităților (de exemplu, servicii medicale, cazare în centre speciale, acces la servicii juridice și de traducere). Ulterior aprobării cererii pentru protecție temporară, cetățenii ucraineni vor beneficia, printre altele, de acces liber pe piața muncii din România (cu drepturi asociate calității de angajat); acces la sistemul public de sănătate; acces la educație în sistemul public; ajutor social în cazul în care nu au mijloace de întreținere suficiente.
În acest context, este de așteptat ca autoritățile române să implementeze mai multe prevederi de acest gen în perioada următoare, dat fiind că mediul de afaceri, ONG-urile, voluntari și alte entități interesate lucrează intens în mai multe direcții pentru a asigura o integrare facilă a vecinilor noștri ucraineni în România, în aceste vremuri extrem de dificile pentru ei.
Crucea Roșie Română, „organizație umanitară, membră a Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilunii Roșii, cu misiunea de a asista persoanele vulnerabile în situații de dezastre si de criză”, prezintă o analiză asupra propriei activități umanitare desfășurate cu „resurse materiale, umane, financiare și logistice pentru a ajuta populația civilă care ajunge pe teritoriul României, dar și pentru ajutorarea civililor aflați în nevoie în Ucraina”, în perioada 27.02-3.03.2022:
1.Asigurăm sprijin pentru cetățenii ucraineni care intră în țară pe la punctele de frontieră.
Corturi permanente ale Crucii Roșii Române în: Vama Siret – Suceava, Vama Isaccea – Tulcea, Vama Petea și Halmeu – Satu Mare, Vama Sighet – Maramureș, Vama Giurgiulești – Galați, Aeroportul Iasi, Vama Sculeni – Iasi.
În aceste puncte oferim ceai cald, cafea, mâncare, produse igienice, acordăm prim ajutor cu cadre medicale (pentru fracturi, hemoragii, leșin, vărsături), asigurăm pături, produse pentru copii (scutece, lapte praf, hrana pentru copii). Oferim cetățenilor ucraineni posibilitatea de a lua legătura cu alți membri ai familiei prin oferirea de cartele telefonice cu roaming sau chiar le oferim telefoane pentru a suna familia rămasă în țară. Acordăm suport psihologic și informații cu privire la cazare și transport către diferite zone din țară, în colaborare cu echipele ISU locale.
Resursa umană implicată în aceste activități variază între 5 și 10 persoane pe locație, cu un schimb de ture la 4-6 ore. În sprijinul filialelor de Cruce Roșie situate la vamă au venit grupuri de voluntari din alte filiale de Cruce Roșie din țară care asigură permanența la corturile noastre.
2.Asigurăm pachete alimentare, produse de primă necesitate și cartele telefonice cu roaming pentru persoanele care au fugit din calea războiului, cazate sau aflate în tranzit în România.
3.Contribuim la amenajarea diferitelor spații de cazare în colaborare cu autoritățile locale. Filialele de Cruce Roșie din țară au pus la dispoziția autorităților locale următoarele bunuri:
Data
Filiala de Cruce Roșie
Locația
Capacitate / aflux de refugiați
Sprijin oferit de filiala de Cruce Roșie
27.02.2022
Botosani
Centre de cazare Centrul de Zi pentru persoane vârstnice Mihăileni
100 locuri
100 buc: saltele, pături, saci de dormit
27.02.2022
Suceava
Tabără de refugiați de la Siret
200 locuri
600 saltele
28.02.2022
Ilfov
Amenajare tabără refugiați, pachete igienici si mâncare pentru cetățenii indieni (studenți) aprox. 200 pers
Buftea – Cantina Sociala – 40 locuri Sala de Sport Chiajna – 100 locuri
100 paturi, perne saltele, lenjerie, 25 paturi si 25 saltele Chiajna, veselă la ambele centre
28.02.2022
Botosani
Centre de primire : Mihaileni, Curtesti, Manoleasa, Paltinis, Darabani, Stefanesti, Mihalaseni, Saveni
Măști chirurgicale – 1300 bucDezinfectant – 31 l Materiale igiena ( săpun , gel duș, șampon, materiale de igiena orala, produse de igiena personala) – 2000 bucHârtie igienica si șervetele – 230 baxuridetergent / domestos – 80 bucpampers – 40 baxuri alimente – ( dulciuri, conserve, alimente perisabile / neperisabile ) – 700 buc + 50 kgapa – 120 sticle
100 paturi, 420 saci dormit, 1 palet de alimente Metro
03.03.2022
Galati
3 centre de refugiați – o tabără in 2 săli de sport
500 refugiați
100 paturi si 100 saltele
4.Transporturi umanitare efectuate de Crucea Roșie Română
Data
Filiala de Cruce Roșie
Continut transport umanitar
Destinatie
26.02.2022
Vrancea
Alimente, produse igienice în valoare de 88.400 lei
Cernauti
26.02.2022
Maramures
alimente, pături, saci de dormit – pentru populația care așteptă la vama ucraineană
Vama Sighet – partea ucraineană
27.02.2022
Suceava și Sediul Central al Crucii Roșii
Alimente, produse igienice pentru persoanele aflata în Vama Ucraineană
Vama Siret – partea ucraineană
26-27.02.2022
Maramures
10 transporturi – 4 tone alimente, 400kg medicam si echipamente medicale , 100 paturi si lenjerii, 1 tona produse igiena, 300 kg produse pentru copii (mancare si pamepersi)
Ivano-Frankvisk – 40 km de Vama Sighet
03.03.2022
Vrancea
Alimente, produse igienice, paturi, perne, produse lactate, produse pentru copii – 57.000 lei
Cernăuți
03.03.2022
Sediu Central
170 tone – produse alimentare, produse de igienă, apa, baterii și lanterne, generatoare electrice, material sanitare (serici, ace), 162 saltele, apă îmbteliată
Cernăuți
Situația tragică din Ucraina va avea consecințe devastatoare asupra populației civile și va duce la distrugerea pe scară largă a obiectivelor civile, cum ar fi instalațiile de apă și electricitate, precum și la deplasări în masă, traume, separarea familiilor și dispariții de persoane.
Continuăm campania de strângere de fonduri și de produse de strictă necesitate „Umanitatea nu are granițe“ și oferim celor care vor să ajute următoarele variante:
DONAȚII ONLINE pe site-ul www.crucearosie.ro
DONAȚII PRIN SMS, la numărul 8825, cu textul UMANITATE. Donatii în valoare de 2 euro în toate rețelele de telefonie mobilă.
DONAȚII prin platforma Revolut
DONAȚII DE ALIMENTE GREU PERISABILE în magazinele Carrefour, Mega Image și Cora prin programul Banca de Alimente.
DONAȚII ÎN CONTURILE campaniei deschise la BRD Agenția Piața Romana:
Mulțumim tuturor celor care sunt alături de noi în acest efort umanitar, suntem impresionați cu adevărat de solidaritatea oamenilor.
Crucea Roșie Română face un apel pentru respectarea emblemei de Cruce Roșie: „În ultimele zile, persoane din România, din dorința de a ajuta, au vrut să folosească simbolul crucii roșii pe fundal alb pentru a trece mai repede granița. Emblema de cruce roșie sau semilună roșie pe fundal alb este protejată de Convențiile de la Geneva, iar folosirea acesteia de către persoane neautorizate reprezintă un ABUZ. În timp de pace are un rol indicativ, iar în timp de conflict armat are un rol de PROTECȚIE.
Folosirea incorectă poate periclita siguranța voluntarilor Crucii Roșii aflați în misiune.
Vă rugăm să nu folosiți această emblemă, iar în cazul în care sunteți martorii unui abuz să sesizați autoritățile în cel mai scurt timp, Filiala Crucii Roșii din apropiere sau Sediul Central.
eToro, rețeaua socială de investiții, a anunțat că a adăugat patru noi criptoactive pe platformă.
Storj (STORJ), Balancer (BAL), Loopring (LRC) și Gala (GALA) sunt acum disponibile pe eToro, aducând numărul total de criptoactive oferite la 55.
Storj (STORJ): Storj este o platformă descentralizată de stocare în cloud construită pe Ethereum. Aceasta permite oricui să închirieze spațiul nefolosit pe platforma de stocare. STORJ este tokenul nativ al Storj și este utilizat pentru a plăti serviciile de stocare.
Balancer (BAL): Balancer este un protocol de schimb descentralizat construit pe Ethereum. Acesta se bazează pe un creator de piață automatizat. BAL este tokenul de guvernanță pentru protocolul Balancer și poate fi folosit pentru a modela direcția proiectului prin votul asupra propunerilor de guvernanță.
Loopring (LRC): Loopring este o rețea de nivel 2 bazată pe zk-Rollups. Aceasta permite dezvoltatorilor să implementeze aplicații descentralizate de înaltă performanță, cum ar fi bursele de schimb, pe Ethereum. LRC este tokenul nativ al Loopring și poate fi „staked” pentru a câștiga o parte din comisioanele obținute de protocol.
Gala (GALA): Gala este o platformă de jocuri de noroc bazată pe blockchain care le permite jucătorilor să obțină dreptul de proprietate asupra obiectelor din joc. GALA este tokenul ecosistemului Gala Games și poate fi câștigat în jocuri și folosit pentru a cumpăra obiecte pe piața Gala Games Marketplace.
„Vom continua să creștem gama de criptoactive oferite pe eToro, oferind utilizatorilor noștri un mijloc de a-și diversifica deținerile de cripto. Atunci când se evaluează oportunitatea de investiție a unei clase de active emergente, diversificarea este esențială, deoarece nu toți cei implicați vor fi câștigători. Îi îndemnăm pe utilizatorii noștri să se documenteze. Toate criptoactivele au whitepapers care detaliază cazul lor de utilizare”, a declarat Tomer Niv, director al Global Crypto Solutions la eToro.
eToro oferă clienților de retail acces la piețele cripto încă din 2013. Utilizatorii eToro pot cumpăra, deține și vinde cu ușurință activele suport reale ale Storj (STORJ), Balancer (BAL), Loopring (LRC) și Gala (GALA) pe platforma sa de investiții, folosind moneda tradițională.
Deocamdată, aceste monede nu vor fi disponibile pentru utilizatorii din SUA.
Orientările explică în detaliu cum va aplica Comisia regulamentul, inclusiv modul în care vor fi protejate drepturile destinatarilor finali și ale beneficiarilor de fonduri ale UE.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Statul de drept este liantul Uniunii și fundamentul unității noastre. Eforturile noastre pentru a-l apăra nu vor conteni. Orientările de astăzi vor oferi mai multă claritate, pe măsură ce Comisia continuă să abordeze toate încălcările principiilor statului de drept legate de bugetul UE. Pentru că trebuie să ne asigurăm că fiecare euro, fiecare cent este cheltuit corect, în scopurile prevăzute și cu respectarea principiilor statului de drept.”
Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul și administrația, a declarat: „Nu putem face concesii atunci când sunt în joc interesele financiare ale Uniunii și valorile sale fundamentale. Odată cu adoptarea Regulamentului privind condiționalitatea avem un nou instrument în „trusa noastră de unelte”, într-un moment în care gestionăm cel mai mare buget al UE din istorie. Atunci când se vor întruni condițiile pe care le prevede regulamentul, vom acționa cu hotărâre.”
Orientările explică în detaliu modul în care va fi aplicat regulamentul, în special:
condițiile de adoptare a măsurilor, inclusiv ceea ce ar putea constitui încălcări relevante ale principiilor statului de drept și modul în care se va evalua dacă aceste încălcări afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale UE într-un mod suficient de direct;
complementaritatea dintre Regulamentul privind condiționalitatea și alte instrumente de protejare a bugetului UE, inclusiv normele financiare ale UE și normele sectoriale. Printre acestea se numără normele privind fondurile care fac obiectul gestiunii partajate (de exemplu, politica de coeziune și politica agricolă comună) și cele privind Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU;
necesitatea ca măsurile propuse să fie proporționale, adecvate și necesare pentru abordarea problemelor în cauză;
etapele care trebuie urmate înainte de a propune luarea acestor măsuri, inclusiv sursele de informații pe care Comisia le va consulta, rolul plângerilor, contactele cu statele membre: procedurile de adoptare și de ridicare a măsurilor;
necesitatea de a proteja drepturile destinatarilor sau ale beneficiarilor finali de fonduri ale UE, având în vedere faptul că țările UE ar trebui să continue să efectueze plăți în cadrul programelor sau al fondurilor UE în toate circumstanțele.
Orientările au fost elaborate printr-un proces cuprinzător, care a presupus consultări cu Parlamentul European și cu statele membre ale UE. Orientările țin seama și de hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele C-156/21și C-157/21, publicate la 16 februarie 2022, care se referă la legalitatea regulamentului.
Comisia propune activarea Directivei privind protecția temporară pentru a le oferi asistență rapidă și eficace persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.
În temeiul acestei propuneri, persoanelor care fug din calea războiului li se va acorda protecție temporară în UE, adică li se vor elibera permise de ședere și vor primi acces la educație și la piața forței de muncă.
În același timp, Comisia prezintă și orientări operaționalemenite să ajute polițiștii de frontieră ai statelor membre să gestioneze eficient sosirile la frontierele cu Ucraina și să mențină totodată un nivel ridicat de securitate. În orientări se recomandă, de asemenea, ca statele membre să creeze culoare speciale de sprijin de urgență pentru a canaliza ajutorul umanitar și se reamintește posibilitatea de a acorda acces în UE din motive umanitare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Europa este alături de cei care au nevoie de protecție. Toți cei care fug de bombardamentele lui Putin sunt bineveniți în Europa. Le vom oferi protecție celor care caută adăpost și îi vom ajuta pe cei care caută o cale sigură pentru a ajunge acasă.”
Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Printr-o acțiune fără precedent în istorie, Comisia propune astăzi acordarea unei protecții imediate în UE persoanelor care fug din Ucraina. Tuturor celor care fug de război li se va oferi un statut sigur și acces la educație, asistență medicală și locuri de muncă. Totodată, depunem eforturi pentru a facilita o trecere eficientă a frontierelor pentru persoane și animalele lor de companie, cu efectuarea controalelor de securitate necesare. În această perioadă dificilă, Uniunea Europeană și fiecare dintre statele sale membre demonstrează dincolo de orice îndoială că suntem pregătiți să facem ceea ce trebuie făcut și să fim solidari cu Ucraina.”
Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat: „Sunt mândră de sprijinul imediat acordat de UE și statele membre celor care fug de amenințările îngrozitoare ale războiului. Prin propunerile noastre de astăzi, vom oferi statelor membre capacități suplimentare pentru a gestiona această criză într-un mod ordonat și eficace. Vom acorda drepturi de ședere, acces pe piața forței de muncă și locuințe persoanelor aflate în dificultate și, prin intermediul orientărilor, ne vom asigura că cei care fug de războiul din Ucraina pot ajunge rapid în UE, fără a trece prin formalități îndelungate la frontiere.”
Directiva privind protecția temporară
De la invazia militară a Ucrainei de către Rusia, peste 650 000 de persoane au fugit în statele membre ale UE învecinate. Directiva privind protecția temporară a fost concepută special pentru a le oferi protecție imediată persoanelor care au nevoie de aceasta și pentru a evita suprasolicitarea sistemelor de azil ale statelor membre.
În temeiul acestei propuneri, cetățenii ucraineni și persoanele pentru care Ucraina reprezintă „acasă”, precum și membrii familiilor lor strămutați în urma conflictului vor avea dreptul la protecție în întreaga Uniune Europeană. Cetățenii din alte state care au dreptul de ședere legală în Ucraina, precum și apatrizii cu drept de ședere legală în Ucraina care nu se pot întoarce în țara sau regiunea lor de origine, cum ar fi solicitanții de azil sau beneficiarii de protecție internațională, vor primi, de asemenea, protecție în UE. Alte persoane care sunt prezente în mod legal în Ucraina pe termen scurt și care se pot întoarce în siguranță în țara lor de origine nu vor intra sub incidența acestei protecții. Acestora ar trebui să li se permită însă accesul în UE pentru tranzit către țările lor de origine.
Având în vedere caracterul extraordinar și excepțional al acestui atac și amploarea noilor sosiri în UE, Directiva privind protecția temporară oferă răspunsul adecvat la situația actuală prin:
asigurarea unei protecții și conferirea unor drepturi cu efect imediat: printre acestea se numără dreptul de ședere, accesul la piața forței de muncă, accesul la locuințe, asistență socială, asistență medicală sau de altă natură și la mijloace de subzistență. Pentru copiii și adolescenții neînsoțiți, protecția temporară conferă dreptul la tutelă legală și accesul la educație;
reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil prin crearea unui statut de protecție cu formalități reduse. Astfel se va evita suprasolicitarea sistemelor naționale de azil și statele membre vor fi în măsură să gestioneze sosirile într-un mod ordonat și eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale;
solidaritate sporită și partajarea responsabilității: normele prevăzute în Directiva privind protecția temporară promovează un echilibru al eforturilor pe care le depun statele membre pentru găzduirea persoanelor strămutate din Ucraina. Comisia va coordona o „platformă de solidaritate”, în cadrul căreia statele membre pot face schimb de informații cu privire la capacitatea de primire;
sprijin suplimentar din partea agențiilor UE: Frontex, Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și Europol pot oferi sprijin operațional suplimentar, la cererea statelor membre, pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a deciziei.
Orientări privind gestionarea frontierelor
Orientările privind gestionarea frontierelor externe clarifică măsurile de facilitare pe care le pot aplica polițiștii de frontieră ai statelor membre în temeiul normelor Schengen atunci când efectuează controalele la frontieră. Acest lucru va contribui la asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor pentru a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului să găsească urgent adăpost, menținând în același timp un nivel ridicat al controalelor de securitate.
Printre măsurile de facilitare care pot fi aplicate se numără:
simplificarea controalelor la frontierele UE cu Ucraina: în temeiul normelor Schengen, polițiștii de frontieră pot relaxa temporar verificările la frontieră în circumstanțe excepționale pentru anumite categorii de persoane. Orientările stabilesc anumite criterii cu ajutorul cărora statele membre să poată decide cui i s-ar putea aplica aceste norme, abordând nevoile călătorilor vulnerabili, cum ar fi copiii. În cazul în care identitatea persoanei care sosește nu poate fi stabilită, ar trebui să se aplice procedura obișnuită de verificare la frontieră. În plus, statele membre pot decide, de asemenea, să efectueze verificări la frontieră în timpul sau după transportul călătorilor către un loc sigur, și nu la punctul de trecere a frontierei. Aceste două măsuri vor contribui la reducerea timpului de așteptare la frontieră, astfel încât persoanele să poată găsi un adăpost sigur fără întârzieri;
flexibilitate în ceea ce privește condițiile de intrare: în conformitate cu normele Schengen, polițiștii de frontieră pot autoriza intrarea pe teritoriul unui stat membru a cetățenilor din țări terțe din motive umanitare, chiar dacă nu îndeplinesc toate condițiile de intrare (de exemplu, chiar dacă nu dețin un pașaport sau o viză valabilă). Statele membre ar putea aplica această derogare pentru a permite intrarea tuturor celor care fug din calea conflictului din Ucraina;
permiterea trecerilor prin punctele temporare de trecere a frontierei, pe lângă punctele oficiale de trecere a frontierei: acest lucru ar putea contribui la reducerea întârzierilor la frontieră în situația actuală, de exemplu în cazul în care drumurile către punctele oficiale de trecere a frontierei sunt blocate de autoturismele abandonate;
acces facil pentru serviciile de salvare și asistență umanitară: statele membre ar trebui să ia măsuri speciale pentru a facilita intrarea și ieșirea serviciilor de salvare, a poliției și a pompierilor, inclusiv pentru a oferi asistență medicală, hrană și apă persoanelor care așteaptă să treacă frontiera. Statele membre ar trebui, de asemenea, să creeze culoare speciale la punctele de trecere a frontierei pentru a asigura accesul și întoarcerea organizațiilor care furnizează asistență umanitară persoanelor din Ucraina;
bunuri personale și animale de companie: persoanele strămutate din Ucraina pot aduce bunuri personale fără taxe vamale. În orientări se clarifică, de asemenea, măsurile de facilitare disponibile pentru persoanele care își aduc animalele de companie.
Orientările recomandă insistent statelor membre să utilizeze sprijinul pe care îl pot oferi agențiile UE – Frontex fiind în măsură să ofere asistență în ceea ce privește identificarea și înregistrarea persoanelor care sosesc, iar Europol fiind disponibil pentru a trimite ofițeri care să sprijine statele membre în efectuarea de controale secundare.
Etapele următoare
Consiliului îi revine sarcina de a adopta propunerea privind protecția temporară. Consiliul și-a exprimat deja sprijinul larg pentru ambele măsuri în cadrul reuniunii extraordinare de duminică, 27 februarie, și s-a angajat să discute cele două documente în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 3 martie. Odată adoptată, protecția temporară ar urma să înceapă să se aplice imediat și ar dura un an. Această perioadă se prelungește automat cu două perioade de șase luni, totalizând încă un an.
Comisia poate propune în orice moment Consiliului să pună capăt protecției temporare, dacă situația din Ucraina va permite returnarea în condiții de siguranță și durabile a persoanelor cărora li s-a acordat protecție temporară, sau să o prelungească cu încă un an, în cazul în care perioada inițială este considerată insuficientă pentru a permite statelor membre în cauză să gestioneze în mod eficace situația sau pentru a le permite persoanelor care beneficiază de protecție temporară să se întoarcă în siguranță în Ucraina.
Orientările privind gestionarea frontierelor externe nu au caracter obligatoriu, rolul acestora fiind să sprijine activitatea polițiștilor de frontieră. Polițiștii de frontieră ai statelor membre pot începe imediat să pună în practică clarificările pe care le aduc orientările.
Au de pierdut unele bănci și companii auto și din sectorul aviatic.
Beneficiază companiile de apărare și companiile pentru tehnologii energetice noi, inclusiv energia regenerabilă, energia nucleară sau hidrogenul.
Invazia rusă a Ucrainei a fost un act de agresiune nemaivăzut în Europa de zeci de ani.
Pe măsură ce a spulberat ordinea de după cel de-al Doilea Război Mondial pe Vechiul Continent, ducând la revenirea violenței, țările din Europa și din alte părți ale lumii s-au grăbit să condamne acțiunile Rusiei.
Au fost anunțate sancțiuni de o amploare fără precedent, care au dus la închiderea bursei de valori din Moscova și la o prăbușire de peste 90% a indicelui acțiunilor rusești listate la Londra.
Cu toate acestea, sancțiunile împotriva Rusiei au și efecte secundare. Casa de brokeraj pe burse internaționale, XTB, filiala Polonia, a sumarizat grupurile de acțiuni care pot fi considerate câștigătoare și învinse.
Pierzători
Vom începe cu perdanții deoarece este mult mai ușor de subliniat care sectoare pierd din cauza sancțiunilor care au dus la perturbări în comerțul internațional și au generat unde de șoc pe piețele financiare.
Printre grupurile de acțiuni care au fost cele mai afectate de sancțiuni se numără cele care au fost vizate de sancțiuni în primul rând – instituțiile financiare și companiile aeriene.
Cu toate acestea, sectorul auto este, de asemenea, afectat pe măsură ce companiile încep să se auto sancționeze și să oprească operațiunile în Rusia.
Băncile
Sancțiunile impuse Rusiei de Occident au deconectat țara într-o mare măsură de pe piețele financiare internaționale.
În timp ce țările occidentale nu au vizat plățile pentru fluxurile de petrol și gaze rusești, instituțiile financiare importante din țară au fost vizate.
Deși acest lucru îngreunează pentru companiile rusești încasarea plăților pentru bunurile și serviciile lor, le îngreunează, totodată, și să realizeze plăți pentru bunuri și servicii străine.
Acest lucru se dovedește dificil pentru băncile europene care nu numai că se ocupă de plățile UE-Rusia, dar au și investiții mari în Rusia. Prețul acțiunilor a fost afectat, reflectând această pierdere a afacerilor și așteptarea unor reduceri mari de portofoliu.
Exemple de companii afectate: Deutsche Bank (DBK.DE), Societe Generale (GLE.FR) și UniCredit (UCG.IT).
Deutsche Bank (DBK.DE) are legături strânse cu clienții săi ruși, ceea ce se reflectă în evoluția recentă a prețului acțiunilor companiei. Acțiunea a scăzut sub limita inferioară a canalului ascendent și a atins minimul de la sfârșitul lunii septembrie 2021. Sursa: xStation5
Sectorul auto
Producătorii de automobile și alte companii din sectorul auto sunt, de asemenea, puternic afectate de războiul din Ucraina. Întreruperea lanțului de aprovizionare a dus la lipsuri de piese.
Producătorii germani de mașini precum BMW, au anunțat că vor trebui să oprească producția la unele dintre fabricile interne deoarece asamblarea nu poate continua din cauza lipsei de piese din Ucraina.
Companiile de anvelope sunt, de asemenea, afectate, deoarece aprovizionarea cu materii prime a industriei din Rusia a fost afectată.
În cele din urmă, o reacție în creștere a publicului împotriva celor care fac afaceri cu Rusia a determinat unele companii să se auto sancționeze și să impună restricții dincolo de cele oficiale, cum ar fi, de exemplu, Volkswagen oprirea exporturilor și vânzărilor în Rusia.
Exemple de companii afectate: Renault (RNO.FR), Volkswagen (VOW1.DE), Continental (CON.DE) și BMW (BMW.DE).
Rusia este a doua cea mai mare piață pentru Renault (RNO.FR). Prețul acțiunilor producătorului francez de mașini a scăzut cu peste 30% de la lansarea invaziei ruse, deoarece investitorii se tem că firma va fi în curând în imposibilitatea de a desfășura afaceri în Rusia. Sursa: xStation5
Sectorul aviatic
Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada, Regatul Unit și altele au decis să închidă spațiul aerian de pe teritoriile lor pentru aeronavele rusești.
Drept urmare, companiile aeriene ruse au fost forțate să folosească rute mai lungi sau să abandoneze cu totul unele conexiuni deoarece acestea nu mai erau profitabile.
Rusia a ripostat rapid într-un mod similar, făcând mult mai dificil pentru companiile aeriene europene, precum Lufthansa, să ajungă în Asia.
Transportatorii cu operațiuni semnificative în Europa de Est, cum ar fi TUI, au fost, de asemenea, puternic afectați.
În timp ce sancțiunile sunt așteptate să fie mai dureroase pentru companiile rusești, companiile europene și americane vor suferi, de asemenea, pierderi de afaceri – Airbus și Boeing au anunțat deja că nu vor mai furniza servicii de asistență și aprovizionare cu piese de schimb companiilor aeriene rusești.
Exemple de companii afectate: Lufthansa (LHA.DE), TUI (TUI.DE), Airbus (AIR.DE), Boeing (BA.US).
Europa Centrală și de Est este o regiune de afaceri importantă pentru transportatorul european low-cost TUI (TUI.DE). Chiar dacă evaluarea companiei rămâne scăzută în urma pandemiei, acțiunile s-au depreciat cu încă 25% în ultima săptămână și nu poate fi exclusă o retestare a minimelor de la sfârșitul lunii noiembrie 2021. Sursa: xStation5
Câștigători
Dimensiunea economiei ruse și legăturile comerciale profunde cu numeroase țări europene fac ca sancțiunile să aibă un impact negativ semnificativ asupra unor companii din SUA și din Europa.
Există însă și grupuri de acțiuni care beneficiază de pe urma situației sau, mai exact, de schimbarea ordinii globale.
Țările care nu au văzut nevoia să cheltuiască mult pentru apărare s-au răzgândit, în timp ce statele dependente de aprovizionarea cu energie din Rusia au început să caute surse în altă parte.
Tehnologii energetice noi
Dependența ridicată a Europei de importurile rusești de energie a îngreunat impunerea de sancțiuni eficiente.
În timp ce UE și aliații săi vizează o mare parte a economiei ruse, ei au ezitat să vizeze sectorul energetic rus de teamă că Rusia va riposta prin oprirea completă a exporturilor de energie.
Acest lucru ar putea declanșa o criză energetică în Europa, dar îi încurajează și pe lideri să caute aprovizionare cu energie în altă parte.
Au fost făcute apeluri pentru încetinirea ieșirii de pe energie nucleară în Germania sau oprirea ETS.
Nu au fost luate încă decizii clare, dar pare foarte probabil ca UE să se orienteze către energia regenerabilă, energia nucleară sau hidrogenul ca modalități de a înlocui petrolul și gazul rusesc, ceea ce s-ar putea dovedi a fi o oportunitate pentru companiile care operează în acele sectoare.
Exemple de companii câștigătoare: Vestas Wind Systems (VWS.DK), Orsted (ORSTED.DK), NEL (NEL.NO) și Uranium Energy (UEC.US)
Vestas Wind Systems (VWS.DK) a câștigat deoarece a devenit evident că Europa va depune eforturi pentru a-și reduce dependența de mărfurile energetice rusești. Cererea de sisteme de energie regenerabilă în Europa este de așteptat să crească în urma invaziei Rusiei. Acțiunile au ricoșat din limita inferioară a canalului descendent și se uită către testarea limitei superioare. Sursa: xStation5
Sectorul apărării
Invazia rusă a Ucrainei nu înseamnă doar că războiul a revenit în Europa. Înseamnă, de asemenea, că se va relua la nivel global cursa militară între superputeri.
Întrucât țările NATO au văzut agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ca pe o amenințare directă la adresa alianței, țările membre au anunțat că vor cheltui mai mult pentru apărare.
Cancelarul german Scholz a declarat că 100 de miliarde de euro vor fi cheltuite pentru armata germană pentru a compensa investițiile sub țintă din anii precedenți.
De asemenea, este de așteptat ca alte țări NATO să sporească cheltuielile pentru a fi în conformitate cu obiectivul NATO de 2% din PIB. Companiile de apărare din Europa și Statele Unite au câștigat deopotrivă săptămâna aceasta, pe măsură ce politicienii din Europa și Statele Unite au cerut să mărească cheltuielile militare.
Exemple de companii câștigătoare: Rheinmetall (RHM.DE), BAE Systems (BA.UK), Raytheon Technologies (RTX.US) și Lockheed Martin (LMT.US).
Lansarea invaziei ruse și așteptările care decurg din creșterea cheltuielilor pentru apărare au permis acțiunilor Lockheed Martin (LMT.US) să depășească maximele prepandemice și să atingă noi recorduri. Lockheed Martin deține un important contract guvernamental american prin care furnizează armatei SUA avioane militare și alte echipamente de mult timp. Sursa: xStation5
7% dintre femeile din Uniunea Europeană consideră că pandemia de COVID-19 a dus la creșterea violenței psihice și fizice împotriva femeilor în țara lor; cifrele variază de la 93% în Grecia la 47% în Ungaria
Patru din zece respondenți (38%) consideră că pandemia a afectat negativ veniturile femeilor, dar și echilibrul dintre viața profesională și cea privată (44%) și timpul alocat de femei muncii plătite (21%)
Sănătatea mintală a femeilor a fost afectată în mod semnificativ de restricțiile care au însoțit pandemia, cum ar fi măsurile de izolare și de interzicere a circulației (41%) și limitarea numărului de persoane cu care se puteau întâlni (38%)
Femeile cer Parlamentului European să combată câteva mari probleme: traficul de persoane și exploatarea sexuală, violența psihică și fizică asupra femeilor și diferența de salarizare între sexe
Cu
ocazia Zilei Internaționale a Femeii, pe 8 martie, Parlamentul European a
solicitat un sondaj de opinie special dedicat femeilor europene în care
evaluează impactul pandemiei asupra mai multor aspecte ale vieții
acestora.
Rezultatele sondajului arată impactul
semnificativ al pandemiei la nivel personal și profesional, inclusiv
creșterea gravă a nivelului de violență împotriva femeilor.
Violența
Trei din patru femei (77%) din Uniunea
Europeană consideră că pandemia a condus la intensificarea violenței
fizice și emoționale împotriva femeilor. În afară de două țări (Finlanda
și Ungaria), cifra depășește 50%, ajungând la 93% în Grecia și 90% în
Portugalia. România se situează aproape de media europeană, cu 73%
dintre femei care cred că pandemia a dus la creșterea violenței fizice
și emoționale.
Femeile identifică în mod clar mai multe
măsuri esențiale pentru a contracara violența împotriva femeilor:
simplificarea procedurii de denunțare a violențelor împotriva femeii,
inclusiv la poliție (58%), diversificarea opțiunilor prin care femeile
să poată cere ajutor, de exemplu prin linii telefonice de urgență (40%),
sensibilizarea și formarea poliției și a aparatului judiciar cu privire
la problemă (40%), îmbunătățirea independenței financiare a femeilor
(38%).
Consecințe economice și financiare
38% dintre respondenți au declarat că
pandemia le-a afectat negativ veniturile personale. Procentajul variază
de la 60% în Grecia, 50% în România la 19% în Danemarca. Pandemia de
COVID-19 a avut un impact negativ și asupra echilibrului dintre viața
profesională și cea privată, susțin 44% dintre femeile intervievate. În
mai multe țări, cifra a depășit 50%: Cipru (68 %), Grecia (59 %), Malta
(58 %), Luxemburg (56%), Italia (52%), Portugalia (52%) și Ungaria
(51%). Dintre femeile intervievate în România, 48% consideră că pandemia
a avut un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională
și cea privată.
Nu în ultimul rând, 21% dintre femei doresc sau au decis să reducă permanent timpul pe care-l alocă muncii plătite.
Sănătatea mintală
Încă de la începutul pandemiei,
probabilitatea era mai mare ca femeile să fie îngrijorate cu privire la
prieteni și membri ai familiei sau să le simtă lipsa (44%), să se simtă
stresate și temătoare (37%) și să fie preocupate în general de viitorul
lor (33%).
Femeile consideră în general că măsurile
introduse pentru a opri răspândirea pandemiei au avut un impact foarte
mare asupra propriei lor sănătăți mintale.
Unele categorii sociale specifice au
fost mai afectate decât altele, în funcție de măsura în cauză: circa
jumătate dintre femeile cu copii sub 15 ani spun că închiderea școlilor
și a centrelor de îngrijire a copiilor a avut un impact major asupra
sănătății lor mintale.
La ce se pot aștepta femeile de la Parlamentul European?
Femeile din Uniunea Europeană consideră
că Parlamentul European ar trebui să aibă următoarele priorități: să
combată traficul și exploatarea sexuală a femeilor și copiilor (47%),
violența fizică și psihică împotriva femeii (47%), diferența de
salarizare dintre femei și bărbați și impactul ei asupra evoluției
carierei profesionale (41%) și dificultățile întâmpinate de femei în
a-și reconcilia viața privată cu cea profesională (31%), dar și să
asigure protecția femeilor și fetelor care aparțin unor grupuri
vulnerabile (30%).
Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, a salutat rezultatele sondajului cu următoarele cuvinte: „Femeile au fost lovite cel mai puternic de pandemia de COVID-19. Au fost lovite din punct de vedere mental și financiar. Este de ajuns. Parlamentul European depune eforturi pentru a schimba acest lucru.”
Robert Biedron, președintele Comisiei pentru drepturile femeilor a Parlamentului European, a declarat: „Rezultatele sondajului Eurobarometru confirmă ceea ce știm deja: pandemia de COVID-19 a afectat în mod disproporționat femeile și fetele într-o multitudine de moduri. De la creșterea violenței bazate pe gen la înmulțirea sarcinilor legate de îngrijirea celor din jur, de la impactul economic asupra sectoarelor majoritar feminine la insecuritatea contractelor de muncă. Însă crizele pot aduce, de asemenea, oportunități: o șansă de a reconstrui mai bine. Prin urmare, redresarea ar trebui să plaseze femeile în centrul soluțiilor, ceea ce vom urmări, de asemenea, prin activitatea noastră.”
Pentru a marca Ziua Internațională a Femeii pe 8 martie 2022, Parlamentul European a solicitat un sondaj de opinie dedicat femeilor europene. Acesta are ca scop să analizeze mai bine opiniile femeilor din toate generațiile, țările și mediile socio-demografice în perioada marcată de COVID-19.
Sondajul Eurobarometru Flash a fost
realizat de IPSOS în perioada 25 ianuarie – 3 februarie 2022 în toate
cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Au fost realizate 26.741 de
interviuri.
Rezultatele la nivelul Uniunii Europene sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecărei țări.
Raportul complet și datele aferente pot fi găsite aici.
Compania pune la dispoziție și asistență pentru relocare, precum și oportunități de lucru la distanță.
Uni Systems urmărește îndeaproape evoluțiile din Ucraina provocate de război, ale cărui consecințe ne afectează pe toți. Solidară cu sutele de mii de oameni care au fost forțați să își părăsească locuințele, Uni Systems este alături de ei și le oferă sprijin pentru a atenua, pe cât posibil, suferința provocată de această criză umanitară.
Prin urmare, compania anunță că pune la dispoziție posturi vacante în domeniul tehnologiei informației (IT) în Grecia, Bruxelles, Luxemburg, România, Italia și Spania. De asemenea, refugiații și cetățenii ucraineni afectați de război au opțiunea de a lucra la distanță. Compania oferă și sprijin pentru relocare, atât timp cât este necesar.
Posturile vacante de la Uni Systems sunt în domeniile de dezvoltare software, testare, infrastructură și securitate, inginerie cloud și sunt disponibile pentru orice nivel de expertiză și vechime.
Yiannis Loumakis, director general al Uni Systems, a declarat: „Ucraina este un centru în creștere pentru specialiștii din domeniul IT, dar conflictul actual afectează și această zonă. În această situație fără precedent, suntem alături de oamenii din Ucraina pentru a le oferi locuri de muncă, asistență pentru relocare, în oricare dintre locațiile noastre sau la distanță. Într-un spirit de solidaritate și empatie, suntem alături de victimele nevinovate și ne angajăm să le sprijinim.”
Toți cei interesați de posturile vacante ne pot contacta la communications@unisystems.gr pentru a primi informații și îndrumări suplimentare.
Programul NOUA CASĂ 2022, care oferă românilor acces la locuințe moderne, stimulându-se în același timp și sectorul construcțiilor, devine operațional astăzi, cu un plafon de garantare pentru anul 2022 aprobat de Guvernul României la valoarea de 1.5 miliarde de lei.
Dosarele primilor beneficiari pot fi încărcate în aplicația programului începând cu ora 10, iar persoanele eligibile care doresc să se înscrie în program pot gasi informații suplimentare privind condițiile de participare, documentele solicitate și modul de accesare a programului în Ghidul Noua Casă, disponibil pe pe site-ul www.fngcimm.ro.
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a alocat deja plafoanele anuale ale garanțiilor celor 14 bănci participante în program BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Vista Bank, Intesa Sanpaolo Bank și Alpha Bank. Plafoanele au fost alocate în funcție de ponderea garanțiilor acordate de către fiecare finanțator în anul precedent.
Programul NOUA CASĂ rămâne cel mai avantajos produs de creditare ipotecară disponibil pe piața românească, prin avansul minim solicitat, dobânda redusă- IRCC plus maxim 2% și acordarerea garanției în nume și cont stat în procent de până la 60% din valoarea imobilului, 3 din 4 credite ipotecare din totalul creditelor acordate de către sistemul bancar fiind aprobate prin acest program.
De la lansarea Programului, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2021, au fost acordate 321.073 garanții și promisiuni de garantare în valoare totală de 29,90 miliarde lei, ce au susținut credite în valoare de 50 mld lei. În anul 2021, au fost acordate în total 11.858 garanții în valoare totală de 1,52 mld.lei, cu o valoarea creditelor de circa 2,9 mld. lei și 3.779 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,55 miliarde lei.
În contextul geopolitic la zi și perspectivă, compania Euler Hermes prezintă o analiză privind escaladarea conflictului Rusia-Ucraina:
Pe măsura ce lumea se redeschide după pandemie, cu inflație mai mare, lanțuri de aprovizionare cu produse și energie afectate și cu piețe financiare slăbite, scenariul nostru, „Escaladarea conflictului”, pune în lumină impactul asupra inflației din Europa (+100bps), creșterii economice (-0.5pp), piețelor de capital (-10%), spreadurilor datoriei private și celei suverane (+20-60bps) și perspectivelor politicilor publice. Severitatea sancțiunilor este un factor important în evoluția piețelor economice și financiare.
Escaladarea conflictului dintre Ucraina și Rusia va avea, cel mai probabil, efecte economice importante prin trei canale principale de propagare – energie, comerț și sectorul financiar – în funcție de sancțiunile prezente și viitoare. Analiștii Euler Hermes atrag atenția asupra faptului că Rusia este acum, față de momentul 2014, într-o poziție mai bună din punct de vedere economic.
Într-un scenariu extrem de Black-out, în care Rusia taie alimentarea cu gaz în Europa, prețul gazului natural ar putea crește până la aproximativ 140 EUR/MWh. Pentru că posibilitățile de a găsi furnizori alternativi sunt limitate, această situație ar aduce un plus de +2.5pp predicției noastre de inflație pentru zona Euro în 2022.
Pe 21 februarie 2022 președintele rus Vladimir Putin a recunoscut formal independența republicilor separatiste Lugansk și Donețk din estul Ucrainei. Pe 22 februarie, Statele Unite, UE, Marea Britanie, Canada, Japonia și Australia anunțau o primă serie de sancțiuni moderate pentru a încerca frânarea escaladării conflictului, iar pe 24 februarie, Rusia a decis să invadeze Ucraina dincolo de regiunea Donbas. Este de așteptat ca Occidentul să recurgă la noi sancțiuni, precum sancțiuni largi legate de datoriile suverane și private ale Rusiei, accesul acesteia la sistemul SWIFT, măsuri împotriva Băncii Centrale a Rusiei și un embargo parțial sau complet asupra comerțului Rusiei, inclusiv a exporturilor de petrol și gaze. Acest conflict va produce importante efecte pe piețele economice și financiare.
RUSIA ESTE GATA SĂ SUPORTE SANCȚIUNI MAI DURE
Comparativ cu anul 2014, Rusia este într-o cu totul altă poziție, gata să suporte sancțiuni dure. Dacă în 2014, costul economic total al sancțiunilor – care au inclus și contra-măsurile luate de Rusia asupra importurilor de produse alimentare – a însemnat doar un -1pp, de data aceasta, însă, prețul petrolului și al gazului sunt semnificativ mai mari. Astfel, analiștii nu prognozează o scădere atât de drastică precum în a doua jumătate a anului 2014 și în 2015. Creșterile puternice ale prețului la gaze și petrol au ajutat Rusia să aibă un surplus de cont curent în 2021 de 120 miliarde USD, echivalentul a 7.5% din PIB. În plus, rezervele brute de monede străine ale Rusiei (în afara aurului) sunt, în acest moment, la puțin sub 500 miliarde USD, comparativ cu doar 399 miliarde USD la finalul lui 2014. Mai mult, costul datoriei pentru următoarele 12 luni (datorii pe termen scurt + returnări de principal), este de 114 mld. USD față de 146 mld. USD la sfârșitul anului 2014. Acoperirea datoriei pe termen scurt era deja foarte bună în 2014 (232%), dar este și mai bună acum (%439).
Rusia a înregistrat, din 1999 și până acum, surplus de cont curent, inclusiv în perioada crizei din 2008-2009, a conflictului cu Ucraina dintre 2014 și 2016 și a pandemiei de COVID-19. O privire mai atentă la balanța comercială și la cea a serviciilor arată că țările care vor impune, cel mai probabil, sancțiuni Rusiei, și anume SUA, UK, Japonia, Elveția, Norvegia, Ucraina, însumează aproximativ 60% din surplusul de servicii și comerț al acesteia în perioada 2016-2020. Astfel, chiar și în cazul extrem în care comerțul extern este redus la 0, Rusia tot ar deține surplusuri de cont curent și nu ar trebui să se folosească de rezervele sale pentru a finanța importurile din țări ce nu îi aplică sancțiuni.
Pe termen mediu și lung, însă, o redirecționare completă a exporturilor ruse dinspre Europa, către China, pare extrem de improbabilă din motive operaționale și de scalabilitate. Gazul face, totuși, parte din planurile Chinei de a-și schimba mixul de energie și are un rol important în acestea. Chiar dacă înainte de 2019, în termeni de volum, importurile Chinei de gaz natural din Rusia reprezentau o foarte mică parte, procentul a ajuns la 4% în 2019, 9% în 2020 și 10% în 2021, mai ales datorită conductei „Power of Siberia” care a devenit operațională în 2019. Capacitatea anuală este de 38 miliarde metri cubi, iar în 2021 a fost folosită la doar 20% din capacitate. Volumul rămas nefolosit înseamnă doar 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei către UE în 2021. În plus, conducta nu transportă gazul în Europa, astfel că o rerutare către China ar fi foarte dificilă din punct de vedere operațional. Rusia și China au un nou acord pentru o conductă („Power of Siberia 2”) ce ar fi legată la cele cu direcția Europa, dar capacitatea plănuită de 50 mld. metri cubi ar putea fi operaționalizată abia în 2030 și ar reprezenta doar aproximativ 28% din exporturile către UE.
TREI CANALE DE IMPACT: ENERGIE, COMERȚ ȘI SECTORUL FINANCIAR
Pe măsură ce lumea își revine după pandemia de Covid-19, consecințele pe piețele economice și financiare ale escaladării conflictului, țin de trei mari canale de transmisie: sectorul energetic, financiar și comerțul.
În primul rând, economia Rusiei ar suferi efecte adverse semnificative. Riscurile unui embargo complet asupra comerțului cu Rusia este foarte puțin probabil, dată fiind vulnerabilitatea Uniunii Europene, cel puțin pe termen scurt. De asemenea, analiștii nu se așteaptă ca Rusia să oprească furnizarea de gaz deoarece acest lucru ar însemna o reducere semnificativă a veniturilor fiscale și a celor din export, deși scenariul nu poate fi exclus complet, cel puțin pentru câteva luni.
Pe partea energetică, Gazprom și-a îndeplinit toate obligațiile de furnizare de gaz conform contractelor, deși volumele tranzitate prin Ucraina s-au redus considerabil. În plus, Europa are o rezervă de gaz pentru aproximativ o lună. Este de așteptat ca prețurile să rămână în intervalul 75-90 EUR/MWh până în vară. Dacă Rusia taie alimentarea cu gaz – lucru care nu s-a întâmplat nici în timpul Războiului Rece – prețul gazului natural ar putea sări la 140 EUR/MWh.
Din păcate, pentru Europa, alternativele de furnizare sunt limitate. Atât din partea SUA, cât și din partea UE, au existat eforturi diplomatice pentru ca alte țări să mărească volumele de gaz trimise către Europa. Însă, Norvegia nu are spațiu de manevră, Algeria ar putea ajuta, iar Qatar ar putea redirecționa aproximativ 15% din volumele legate de contracte pe termen lung. Alte state, precum SUA, Azerbaijan, Australia, Libia și Egipt ar putea mări livrările dar, chiar și așa, ajutorul lor maxim ar putea susține consumul european pe maxim 3 zile de iarnă.
Privind relațiile comerciale, dacă UE nu ridică nivelul sancțiunilor impuse Rusiei comparativ cu cele din anul 2014 – mai ales prin interzicerea importurilor de energie – impactul ar trebui să fie modest asupra economiei Uniunii, dar semnificativ asupra Rusiei. În prezent, Rusia este al cincilea partener de comerț al UE, reprezentând 5% din comerțul total cu bunuri și aproximativ 2% din exporturile zonei Euro. În schimb, UE adună 40% din totalul comerțului cu bunuri al Rusiei. În cazul în care Rusia ar fi eliminată din sistemul SWIFT, fluxurile comerciale ar putea fi complet blocate deoarece aceasta nu ar fi capabilă să plătească pentru importuri și să primească banii pentru ceea ce exportă.
În sectorul financiar, băncile europene și-au redus expunerea pe Rusia la niveluri foarte mici. În Germania, activele rusești au scăzut de la un maxim de 0.45% în 2008 la 0.1%, iar băncile franceze au chiar mai puțin de pierdut. În cazul excluderii din sistemul SWIFT, Rusia se poate folosi în continuare de propriul sistem (SPFS), creat în 2014, din care fac parte aproximativ 400 de bănci, dintre care 23 sunt bănci din afara țării, majoritatea din Elveția și Germania. Orice sancțiue de ordin financiar ar afecta și Europa deoarece ar întrerupe importurile de energie.
Scenariul extrem de „Black-out” se poate materializa în cazul în care Rusia optează pentru invadarea Ucrainei, caz în care din Europa se va răspunde cu sancțiuni masive, inclusiv un embargo comercial asupra sectorului energetic. Astfel, Europa ar fi tăiată de la gazul rusesc, iar rezultatul ar putea fi o criză economică la final de 2022, început de 2023 la care s-ar adăuga o creștere a inflației. Decidenții politici vor trebui să țină pasul pe măsură ce efectele se vor vedea pe piețele financiare, în timp ce și încrederea consumatorilor și a companiilor în întreg mediul economic ar putea avea de suferit.
Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. În 2020, tranzacții globale ale companiei Euler Hermes au reprezentat 824 miliarde de euro. Euler Hermes este membru cu drepturi depline al Grupului Allianz.
