Proiectul de prevenire a consumului de droguri în şcoli „Necenzurat” își derulează ediția din acest an, implementat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), împreună cu Ministerul Educației, adresat adolescenţilor cu vârste cuprinse între 12 si 14 ani.
La nivel internațional, proiectul este cunoscut ca ,,Unplugged”, și face parte dintre exemplele de bune practici ale European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA) în domeniul prevenirii consumului de droguri în mediul școlar.
Inițiatorii subliniază că proiectul „are ca scop dezvoltarea de abilităţi de viaţă, necesare luării unor decizii informate, corecte şi responsabile în legătură cu consumul de tutun, alcool şi droguri, în rândul elevilor din grupa de vârstă menţionată mai sus, cuprinzând trei părți (cunoștințe și atitudini, abilități interpersonale și abilități intrapersonale), divizate în 12 lecții săptămânale (cu structură standard). Proiectul și se desfăşoară în România, fără întrerupere, începând cu anul 2009.
În cadrul acestui proiect, sunt tipărite caiete pentru elevi, ghiduri metodice pentru specialiştii ANA și cadrele didactice care desfăşoară lecţiile Necenzurat, precum şi seturi de 47 cartonaşe cu întrebări şi răspunsuri despre droguri şi efectele consumului, ca materiale de sprijin pentru desfăşurarea activităţilor.
Până în prezent, peste 60.000 de elevi de 12-14 ani din ţara noastră au fost beneficiarii celor 12 lecţii ale proiectului, urmând ca, în anul şcolar 2021 – 2022, acestora să li se alăture cel puțin 10.000.
Cele mai recente cercetări au arătat faptul că, pentru cei mai mulţi adolescenţi, consumul de droguri este parte a unui stil de viaţă. Aceasta înseamnă că există o importantă influenţă socială asupra consumului de tutun, alcool sau alte droguri. Noile forme de prevenire utilizează programe de instruire bazate pe abilităţi sociale, unde comportamentele sociale sunt introduse și exersate, ajutând astfel la creşterea rezistenţei în fața presiunii grupului de egali, la îndemnul de a consuma droguri. Astfel, proiectul încorporează activități care se axează pe: gândirea critică, luarea deciziilor, conștientizare, rezolvarea de probleme, gândirea creativă, comunicarea eficientă, empatia, gestionarea emoțiilor și a stresului, credințele normative, cunoașterea efectelor diferitelor substanțe etc.
Scopul acestei abordări este de a dezvolta, în rândul elevilor de 12-14 ani, aptitudini specifice şi resurse de care au nevoie pentru a rezista influenţelor sociale, de a înţelege corect cunoştinţele despre droguri și efectele lor asupra sănătăţii individuale şi colective.
Proiectul face parte din categoria prevenire universală, integrând metode interactive, precum jocul de rol sau brainstorming-ul, activități individuale sau de grup și având și o componentă pentru părinți”.
Brokerul de burse internaționale analizează impactul economic și asupra piețelor financiare cheie
Cel mai pesimist scenariu – invazia Ucrainei de către Rusia – se materializează. Încercăm să analizăm consecințele acestei agresiuni asupra economiei și a piețelor financiare.
Prețul petrolului depășește pragul de 100 de dolari pe baril
Rusia este un jucător cheie pe piața materiilor prime energetice, deosebit de important pentru Europa. Situația de pe piața petrolului o demonstrează – prețurile petrolului au crescut peste 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014. Rusia exportă în jur de 5 milioane de barili de petrol în fiecare zi, aproximativ 5% din cererea globală.
Aproximativ jumătate din această cantitate este exportată în Uniunea Europeană. Dacă Occidentul decide să elimine Rusia din sistemul de plăți SWIFT, exporturile rusești către Uniunea Europeană ar putea fi oprite. Într-un astfel de scenariu, prețul petrolului ar putea crește cu 20 – 30 de dolari pe baril. În opinia noastră, prima de risc de război inclusă în prețul actual al barilului de petrol se ridică la 15 – 20 USD.
Europa este principalul destinatar al petrolului rusesc. Sursa: Bloomberg, XTB Research
Aurul și paladiul cresc
Conflictul este principalul motor al mișcărilor de pe piața aurului. Nu este prima dată când aurul se dovedește a fi un bun activ de refugiu în momente în care apar conflicte geopolitice. Uncia de aur se tranzacționează cu peste 3% în creștere astăzi, aproape de 1.970 USD și cu puțin peste 100 USD sub maximele istorice.
Rusia este un important producător de paladiu, un metal important pentru sectorul auto. Sursa: Bloomberg, XTB Research
Rusia este un producător major de paladiu, care este un metal cheie în producția de convertoare catalitice pentru sectorul auto. Prețurile paladiului au crescut astăzi cu aproape 8%.
Frica duce la corecții în piață
Piețele bursiere globale suferă cea mai amplă lovitură din 2020. Cu toate acestea, panica nu este la fel de mare ca la începutul anului 2020. Incertitudinea este cel mai important motor pentru piețele de valori globale în prezent deoarece investitorii nu știu ce va urma.
Corecția de pe piața futures a Nasdaq-100 s-a adâncit astăzi la peste 20%. O mare parte a acestei scăderi a fost însă cauzată de așteptările privind înăsprirea politicii monetare din partea Fed. Contractele futures pe DAX au scăzut cu aproximativ 15% de la jumătatea lunii ianuarie și se tranzacționează în apropierea maximelor prepandemice.
DE30 încearcă să oprească declinul în zona maximului prepandemic. Sursa: xStation5
Afacerile în Ucraina sunt în pericol
Nu ar trebui să fie surprinzător faptul că firmele și companiile rusești cu o mare expunere în Rusia sunt cele mai afectate. Indicele rusesc RTS a scăzut cu peste 60% de la maximul din octombrie 2021 și s-a tranzacționat pentru scurt timp sub minimele din 2020!
Polymetal International este o companie care merită menționată – acțiunile sale scad cu peste 30% la Bursa de Valori din Londra deoarece piața se teme că sancțiunile vor afecta companiile anglo-rusești. Renault este, de asemenea, afectată deoarece Rusia este a doua cea mai mare piață pentru companie. Băncile cu expunere mare în Rusia – UniCredit și Societe Generale – scad și ele puternic.
Inflație și mai mare
Din punct de vedere economic situația este clară – conflictul militar va genera un nou impuls inflaționist. Prețurile aproape tuturor mărfurilor se tranzacționează în creștere, în special ale mărfurilor energetice.
Cu toate acestea, în cazul piețelor de materii prime, multe vor depinde de modul în care conflictul afectează logistica. Rețineți că lanțurile globale de logistica nu și-au revenit încă după impactul pandemiei și acum iese la suprafață un alt factor negativ. Potrivit indicatorului New York Fed, lanțurile globale de aprovizionare sunt cele mai restrânse din istorie.
Factori de risc pentru bancherii centrali
Panica COVID-19 a fost de foarte scurtă durată datorită unui sprijin enorm oferit de băncile centrale. Cu toate acestea, o astfel de acțiune este puțin probabilă acum. Întrucât conflictul are un caracter inflaționist și are un impact mai mare asupra ofertei și logisticii, mai degrabă decât asupra cererii, inflația devine o problemă și mai mare pentru marile bănci centrale.
Pe de altă parte, înăsprirea rapidă a politicii monetare ar amplifica turbulențele pieței. În opinia noastră, marile bănci centrale vor continua înăsprirea politicii anunțate. Probabilitatea unei creșteri de 50 de puncte de bază a dobânzii de către Fed în martie a scăzut, dar o creștere a ratei de 25 de puncte de bază pare să fie o certitudine.
Ce urmează?
O întrebare cheie pentru piețele globale acum este – cât de mult va escalada conflictul? Răspunsul la această întrebare va fi cheie pentru calmarea piețelor. Odată ce va începe să se contureze un răspuns, investitorii vor începe să încerce să estimeze impactul sancțiunilor și vor apărea speculații privind schimbări ce vor avea loc în politica economică.
Banca Comercială Română a aprobat o finanțare de 4,6 milioane de euro pentru LKE Group, pe un termen de 7 ani. Creditul reprezintă o co-finanțare pentru achiziția Someg Gherla SA, în vederea relocării în județul Cluj a unei linii de producție din China a grupului german.
„După multe căutări amănunțite, am ales să venim la Someg Gherla, având în vedere potrivirea de peste 90% a profilului de afaceri al companiei, a resurselor sale, dar și a potențialului de creștere pe care îl oferă. România este o țară membră UE, care își îmbunătățește constant infrastructura și dispune de personal cu înaltă calificare și cu o bună etică a muncii”, a declaratBjorn Riechers CEO LKE Group.
„Ne bucurăm că putem contribui la finanțarea companiilor din străinătate care investesc în dezvoltarea și modernizarea capacităților de producție din România. Credem că alegerea partenerilor de la LKE Group a fost una corectă și cu impact pe termen lung atât pentru mediul de business, cât și pentru comunitatea locală. Vom rămâne mai departe implicați în dezvoltarea sustenabilă a economiei”, a declarat Eleonora Bacale, Șef Departament Industrii Generale și TMT, în cadrul Diviziei Clienți Strategici.
Cu o experiență de 20 de ani, LKE Group este unul dintre cei mai importanți producători de sisteme de transport și manevrare logistică a mărfurilor din Germania, având operațiuni în Marea Britanie, Polonia și China.
Proiectul de relocare a facilității din China către Romania a fost originat și instrumentat de Clairfield Internațional, prin birourile de la Viena și București. Clairfield este una dintre cele mai mari case de M&A din Europa, cu tranzacții anuale de peste 5 miliarde de euro.
Casa de avocatură Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA (RTPR) a acționat în calitate de consilier juridic pentru LKE Group, oferind consultanță cu privire la achiziția Someg Gherla SA, precum și la finanțarea tranzacției.
„Mă bucur că am avut ocazia să asistăm LKE Group cu privire la această tranzacție, le mulțumim pentru acest mandat și le dorim mult succes în planurile de dezvoltare în România”, a declarat Alina Stăvaru, Partener RTPR. „În numele întregii echipe RTPR, doresc să le mulțumim atât clienților noștri, LKE Group, Clairfield International, cât și Băncii Comerciale Române pentru colaborarea excelentă. Împreună am reușit să finalizăm cu succes o tranzacție intensă, care a presupus multiple aspecte specifice cu un grad ridicat de complexitate”, a adăugat Poliana Gogu-Naum, Counsel la RTPR.
Reveal Marketing Research a realizat în perioada 11 – 16
februarie 2022 un studiu având ca principal obiectiv obținerea unui set
de informații relevante în ceea ce privește percepţia românilor cu
privire la serviciile de comunicaţii.
Românii, mulțumiți de serviciile de care beneficiază în prezent
Printre cele mai apreciate servicii se numără serviciile de telefonie mobilă (85%), televiziune prin cablu (85%), internet mobil și internet fix (82%) dar și serviciile de telefonie fixă (69%).
Privind din perspectiva categoriilor de venit ale respondenților, se
constată că cei mai mulțumiți de aceste servicii sunt cei cu un venit
lunar mediu spre mare (2000 lei +).
Din perspectiva segmentelor de vârstă, respondenții cu vârsta peste
55 de ani se declară cei mai mulțumiți de serviciile de care beneficiază
în prezent (89%).
În ce măsură intenționează românii să își schimbe furnizorul actual de servicii de telecomunicații în următoarele 6 luni?
Deși românii se declară mulțumiți de serviciile actuale, 34% dintre
aceștia spun că intenționează să își schimbe furnzizorul de telefonie
mobilă în următoarele 6 luni.
Un procent semnificativ este și cel al celor care intenționează să își schimbe furnizorul de televiziune prin cablu – 28%.
Dintre segmente, 40% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24
spun că își vor schimba furnizorul actual de servicii de telefonie
mobilă, fata de 32% dintre respondenții cu vârsta peste 55 de ani cu
același răspuns. Doar 11% declară că intenționează să își schimbe
furnizorul de telefonie fixă.
Și ce aspecte contează atunci când aleg un furnizor?
Întrebați de aspectele de care vor ține cont atunci când își vor
alege un nou furnizor, aproximativ 6 din 10 dintre ei declară că sunt
interesați de costul pe care trebuie să îl achite lunar. Prețul
constituie motivul principal cu precădere în rândul respondenților din
segmentul de vârstă 35 – 44 de ani.
De asemenea, experiența anterioară cu furnizorul a fost unul dintre
principalele motive pentru care 41% dintre cei care consideră să își
schimbe furnizorul.
În următoarele 6 luni, 34% dintre respondenți ar putea fi convinși să
își schimbe furnizorul și prin prisma ofertelor promoționale. De
altfel, apetitul consumatorilor români pentru un portofoliu
complet/variat de produse și servicii este de 25%, acestea fiind în
special dorite de consumatorii cu vârste peste 45 de ani.
Atât clienții cu venituri medii (2000-3000 de lei), cât și cei cu venituri mai ridicate (peste 3000 de lei) sunt interesați de costul lunar.
Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 11-16 februarie 2022, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1.005 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
Centrul pentru Studiul Democrației, una dintre cele mai importante organizații care contribuie la studiul sărăciei energetice în România, a înființat Observatorul Român al Sărăciei Energetice, un proiect în premieră la nivel național. Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național. Totodată, a fost creat un grup de lucru multidisciplinar format din experți, cu scopul de a identifica cele mai bune soluții pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației, mai ales în contextul pandemiei și al crizei prețurilor ridicate la energie.
Sărăcia energetică este o provocare importantă la nivel național, ce necesită resurse substanțiale pentru combaterea eficientă a acesteia. Sistemul actual de ajutorare a celor aflați în situație de sărăcie energetică, structurat în special prin intermediul legii consumatorului vulnerabil, exclude în continuare multe gospodării în nevoie. De fapt, direcționarea greșită a ajutoarelor este una dintre principalele probleme ale sistemului existent.
„Prin Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), aducem la aceeași masă experți de vârf din diverse domenii relevante pentru peisajul sărăciei energetice din România. Împreună, ne propunem să deblocăm resursele necesare pentru a înțelege mai bine cauzele fundamentale ale sărăciei energetice pe plan local, impactul acestui fenomen și măsura în care politicile existente pot fi îmbunătățite pentru a combate fenomenul în manieră eficientă. ORSE promovează soluții bazate pe analize aprofundate, date și un schimb european de idei”, declară Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatorul acestui proiect.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice are ca misiune:
• Să contribuie la creșterea capacității instituțiilor-cheie de luare a deciziilor, prin contribuții și acces la analize și date relevante și de actualitate privind sărăcia energetică în Romania.
• Să faciliteze un dialog public informat cu privire la problemele legate de sărăcia energetică la nivel național.
• Să sprijine procesul legislativ complet și elaborarea normelor de aplicare, respectând în același timp angajamentele europene privind tranziția durabilă și justă.
• Să asigure o comunicare strategică directă cu actorii relevanți, printr-o voce unificată a experților recunoscuți în domeniu.
Aproape unul din doi români este expus la riscul sărăciei energetice
Sărăcia energetică este un fenomen larg răspândit în toate țările europene, însă statele foste comuniste sunt mai afectate de manifestările sale. De altfel, în perioada 21 – 25 februarie 2022, are loc Săptămâna internațională de acțiune împotriva sărăciei energetice, în care experți, factori de decizie politică și practicieni în domeniu se reunesc pentru a identifica soluții practice pentru atenuarea acestei probleme cu efecte ample asupra condiției economico-sociale a celor afectați,
În România, veniturile mici, traiul în locuințe ineficiente și, implicit, consumul ridicat de energie sunt factori ce creează un risc mare ca multe familii să se confrunte cu sărăcia energetică. De asemenea, gospodăriile rurale sunt mai vulnerabile în fața sărăciei energetice față de cele din mediul urban, din cauza veniturilor scăzute, a condițiilor de viață necorespunzătoare și a accesului redus la infrastructură, care creează contextul dependenței de lemne pentru asigurarea nevoilor energetice în gospodării.
La nivel național, pentru 45,3% din populație facturile la energie reprezintă o povară prea grea în bugetul gospodăriei proprii, plătind peste 10% din bugetul de familie pentru acestea, conform studiului „Sărăcia energetică în clădirile din România”, realizat de către Centrul pentru Studiul Democrației (2021), ce a avut la bază date din Ancheta Bugetelor de Familie 2018.
Acest lucru creează o stare de vulnerabilitate energetică pentru 1 din 2 români, care, pentru a-și acoperi toate nevoile energetice, ar putea fi nevoiți să reducă din cheltuieli de la alte capitole esențiale pentru un trai decent (medicamente, rechizite, haine, alte dotări în locuință, alimente sau capacitatea de economisire).
Este o certitudine faptul că, în contextul actual al crizei provocate de pandemia Covid-19 și de prețurile record la energie, acest fenomen se accentuează, actualizarea calculelor pe baza unor date mai recente urmând să facă parte din activitățile pe termen scurt ale ORSE.
Mai multe informații despre acest proiect, dar și despre fenomenul sărăciei energetice la nivel național puteți afla pe website-ul ORSE: www.saracie-energetica.ro.
Digitalizarea are un impact pozitiv pentru România și, potrivit Digital Futures Index, statele avansate din punct de vedere digital sunt mai inovatoare, au economii mai competitive și mai eficiente
Microsoft a lansat Digital Futures Index, o cercetare realizată recent la nivelul a 16 țări din Europa, inclusiv România, care își propune să evalueze nivelul de digitalizare din regiunea Europei Centrale și de Est, analizând mai multe categorii de dezvoltare digitală și corelând diferiți indicatori.
România este una dintre țările din regiune care dispune de numeroase avantaje competitive – precum numărul foarte mare de talente în domeniul digital, a doua cea cea mai mare populație de dezvoltatori de software din regiunea Europei Centrale și de Est, un ecosistem din ce în ce mai dinamicde startup-uri – elemente care, odată valorificate, pot să transforme România într-un centru regional de progres digital.
„Ne aflăm într-un moment foarte important, în care așezăm bazele viitorului, iar rolul fiecăruia dintre noi, în calitate de cetățeni, este esențial. Cu precădere, însă, liderii de afaceri sunt poziționați strategic pentru un impact pozitiv crescut, în contextul în care numeroase cercetări indică faptul că investițiile în infrastructura digitală și de cloud sunt în strânsă legătură cu rezultatele economice și sociale. Potențialul României în direcția digitalizării este semnificativ, iar ambiția noastră, a Microsoft, este să ajutăm România să devină un «hotspot digital» și una dintre cele mai avansate economii din regiune. Prin intermediul acestui Index, ne propunem să identificăm căile prin care putem valorifica în cel mai bun mod avantajele pe care le avem, ca țară, și să aflăm cum putem reduce decalajul pe care îl înregistrăm (din unele puncte de vedere) față de alte state”, declară Bogdan Putinică, General Manager Microsoft România.
Astfel, Digital Futures Index arată că nivelul general de dezvoltare digitală al României este de 92, țara noastră înregistrând un scor cu 8% sub media regiunii Europei Centrale și de Est. Însă, România are rezultate mai bune în ceea ce privește câștigurile economice și societale, având aici un scor de 104 (peste media înregistrată la nivel de regiune), fapt care sugerează că digitalizarea are, deja, un impact pozitiv pentru țară.
De asemenea, observăm că ritmul de dezvoltare accelerează, România având o industrie a serviciilor IT în plină expansiune, care reprezintă în prezent 6,2% din PIB și se dezvoltă de 3 ori mai rapid decât economia națională. În plus, este una dintre țările cu cel mai mare punctaj în Index în ceea ce privește exporturile de produse și servicii din sfera IT&C, iar industria IT este al doilea cel mai mare sector din economia națională care contribuie la exporturile de servicii ale țării (2 din 10 dolari obținuți din activitățile de export sunt corelați cu sectorul IT&C).
Totodată, potrivit Indexului, firmele din România alocă pentru cheltuielile cu produsele și soluțiile de software sume similare cu celelalte state din regiune (înregistrând un scor de 95 vs. 100). În același timp, datele arată că utilizarea cloud-ului este foarte strâns legată de niveluri ridicate ale inovației și productivității, iar 75% dintre companiile din România vor să accelereze ritmul cu care adoptă soluții cloud și tehnologia în general. Totuși, încă suntem cu 13% în urma mediei regionale atunci când vine vorba de procentul de firme care folosesc soluții de cloud computing.
Digital Futures Index analizează și maturitatea digitală a țărilor pe care le include, iar România are un scor cu 29% sub media regională în ceea ce privește procentul de companii care angajează specialiști în domeniul IT. Pe de altă parte, în ceea ce privește procentul de absolvenți IT&C, înregistrăm un scor de 102 (situându-ne ușor peste media regiunii), iar continuarea și intensificarea eforturilor în această direcție va fi esențială, cu atât mai mult cu cât estimările arată că în România vor fi create peste 650.000 de locuri de muncă pe roluri tehnice / IT până în anul 2025.
Analizând nivelul de competențe digitale la nivelul întregii populații, Indexul arată faptul că România se situează cu 31% sub media Europei Centrale și de Est, la acest capitol. Conform analizei realizate de Microsoft, abilitățile digitale sunt strâns corelate cu rezultatele economice și societale, incluzând inovația, productivitatea, nivelul salariului mediu sau calitatea mediului înconjurător, spre exemplu.
La rândul său, și gradul de digitalizare a serviciilor publice se corelează puternic cu productivitatea, inovația și nivelul salariului mediu dintr-o țară și are rolul de a stimula exponențial progresul digital, în ansamblul său iar, la această categorie, România înregistrează un scor cu 30% sub media regiunii.
„Transformarea digitală nu mai reprezintă astăzi o posibilitate, este o certitudine în fața căreia ne aflăm deja. Pentru a putea trasa corect premisele viitorului digital, trebuie însă să avem o imagine clară asupra poziției noastre curente și asupra oportunităților care ne așteaptă. Totodată, este important să înțelegem modul în care accelerarea progresului tehnologic ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei și societății românești. Ne dorim să contribuim la transformarea României într-un centru digital regional, de unde să «exportăm» inovație, nu talente și credem că Digital Futures Index poate reprezenta începutul unei conversații despre modul în care putem înfăptui acest lucru. Ne propunem, așadar, să conturăm o hartă a dezvoltării digitale în regiune și să poziționăm România în centrul acesteia”, afirmă Daniel Rusen, Director de Marketing și Operațiuni, Microsoft România.
Așadar, statele avansate din punct de vedere digital sunt mai inovatoare, au economii mai competitive și mai eficiente, și înregistrează un nivel mai scăzut de poluare, iar prin accelerarea digitalizării, atât România, cât și întreaga regiune a Europei Centrale și de Est pot accelera procesul de evoluție și creștere socială și economică. Astfel, încurajarea transformării tehnologice, în special prin investiții în infrastructura digitală și prin dezvoltarea de competențe digitale, reprezintă una dintre strategiile fundamentale pe care România ar trebui să le aibă în vedere pentru a-și putea defini un viitor sustenabil și pentru a-și menține competitivitatea economică.
Platforma interactivă de analiză a datelor din cercetare poate fi accesată aici: aka.ms/DigitalFuturesIndex.
O echipă multidisciplinară, formată din avocați din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal și consultanți fiscali din cadrul Deloitte România, a obținut o soluție definitivă în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) prin care autoritatea fiscală este obligată să motiveze aplicarea unei metode de stabilire a prețurilor de transfer diferită de cea aleasă de contribuabil și, implicit, noua abordare de analiză. Hotărârea, obținută după mai bine de cinci ani, confirmă că organele fiscale trebuie să justifice temeinic motivele pentru care a fost aplicată respectiva metodă de stabilire a prețurilor de transfer și să analizeze circumstanțele în care s-a aflat societatea la momentul întocmirii dosarului, astfel încât să stabilească cea mai adecvată abordare pentru analiza prețurilor de transfer.
Prin soluția obținută de echipa formată din experți Reff & Asociații | Deloitte Legal și Deloitte România, ÎCCJ a constatat nulitatea căii de atac formulate de autoritățile fiscale, având în vedere că, prin cererea de recurs, acestea nu au înaintat critici concrete de nelegalitate cu privire la hotărârea primei instanțe, ci doar au reluat aspectele din întâmpinarea depusă în dosarul de fond. Ulterior, contribuabilul a recuperat sumele impuse nelegal de către autoritățile fiscale, precum și cheltuielile de judecată.
Din echipa de litigiifiscale care a condus reprezentarea uneia dintre cele mai marii companii internaționale care activează în domeniul bunurilor de larg consum în acest proiect, coordonată de Luiza Ionescu-Donoiu, Senior Managing Associate, au făcut parte Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate, şi Ivona Cristea, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal, în timp ce practica de servicii fiscale a Deloitte în România a oferit consultanță cu privire la stabilirea prețurilor de transfer, precum și în cursul inspecției fiscale, prin echipa condusă de Bogdan Barbu, Partener Servicii Fiscale.
„Ne bucură atât soluția substanțială pronunțată de judecător pe fond, care a tranșat această problematică în baza Ghidului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și a legislației naționale în materia prețurilor de transfer, cât și dezlegarea procedurală oferită de ÎCCJ. Înalta Curte confirmă, astfel, abordarea instanțelor de judecată de sancționare a autorităților fiscale care promovează recursuri fără să prezinte, în realitate, motive reale de nelegalitate a hotărârilor pronunțate în primul grad de jurisdicție, reluând exact motivarea din actele de impunere contestate”, a declarat Luiza Ionescu-Donoiu, Senior Managing Associate în cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal.
„Această abordare a organelor fiscale este una des întâlnită în practică, iar noi încercăm constant să o corectăm în faza administrativă. Cu ajutorul acestei soluții și a altora similare, sper că vom reuși să o descurajăm pe viitor, cu scopul aplicării corecte a principiilor prețurilor de piață”, a adăugat Bogdan Barbu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Practica de litigii din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal, ce cuprinde peste 20 de avocaţi, acoperă toate tipurile de proiecte de litigii din mediul de afaceri, de la cauze fiscale, la dispute comerciale şi administrative.
Renunțarea la cota unică și introducerea unui sistem de impozitare progresivă sunt considerate inoportune de 90% dintre respondenții la un sondaj realizat de PwC România, în pregătirea Conferinței Anuale de Taxe. În schimb, opiniile sunt împărțite atunci când vine vorba de reducerea cotei de TVA la 0% la alimente, despre care 56% cred că va avea un impact pozitiv sau despre modificarea sistemului de impozitare a proprietăților, pe care 54% o consideră necesară. Aceste subiecte, precum și măsurile care se pregătesc pe termen scurt pentru digitalizarea administrației fiscale și în zona legislației fiscale, au fost discutate în cadrul conferinței de către reprezentanții PwC România cu Mirela Călugăreanu, președinte ANAF și Alin Chitu, secretar de stat Ministerul Finanțelor Publice.
„România are nevoie de o reformă fiscală, dar care să fie cu adevărat echitabilă și fundamentată. Discutăm de revenirea la impozitul progresiv de câțiva ani, dar fără să facem o analiză serioasă. Mediul de afaceri susține în continuare cota unică care, încă de la implementare, a reprezentat un brand de atragere a investițiilor. La acest moment cred că ANAF nu este pregătită să schimbe paradigma pentru a răspunde unei impozitări progresive. Dacă vrem să facem acest lucru, trebuie să avem o discuție așezată cu toți factorii de decizie la masă și, dacă se ia decizia politică de modificare, să avem la dispoziție o perioadă rezonabilă pentru pregătire”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Liderul Serviciilor de Fiscale și Juridice PwC România.
Ministerul Finanțelor are în plan realizarea acestei analize împreună cu instituțiile internaționale, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
„Obiectivul nostru este să avem un sistem eficient, un sistem echitabil din perspectiva impozitării individului. În acest context ambele variante – cota unică sau cota progresivă – au meritele lor. Să vorbim doar despre cotă progresivă nu adresează principala problemă și anume contribuțiile sociale. Pentru că principala presiune pe salarii vine din zona de contribuții sociale. Noi nu avem un obiectiv în PNRR de a schimba anumite lucruri în taxe, doar sunt menționate impozitul pentru microîntreprinderi și facilitățile fiscale din construcții. Ne-am ferit să avem obiective în cadrul unui impozit. Am zis să ne dăm puțin timp pentru a face o analiză. Primul pas este să ne asumăm ce vrem să facem în următorii ani”, a explicat Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.
Întrebată dacă ANAF e pregătită pentru implementarea unui sistem progresiv de impozitare, președintele instituției a spus că e nevoie de un termen rezonabil. „Dacă vorbim de predictibilitate, vorbim de predictibilitate nu numai din perspectiva mediului de afaceri, ci și a instituției de administrare fiscală din România. Implementarea oricărei decizii care înseamnă o modificare legislativă, ANAF trebuie să o pună în aplicare dar are nevoie de un termen rezonabil”, a precizat Mirela Călugăreanu.
ANAF demarează controale împreună cu Inspecția Muncii și își propune finalizarea a trei mari proiecte de digitalizare în acest an
Președintele ANAF a anunțat demararea unor controale privind munca de către ANAF și Inspecția Muncii, precum și trei mari proiecte de digitalizare care vor finalizate în acest an, pentru a respecta prevederile PNRR, cu impact semnificativ pentru contribuabili, respectiv: sistemul Trafic Control, proiectul Sfera – interoperabilitatea cu sistemele informatice ale altor instituții ale statului și platforma Big data APIC – gestionarea unui volum masiv de date și analiză risc.
„Ne-am propus împreună cu colegii de la Inspecția Muncii un plan comun pentru prevenirea muncii subdeclarate – este o țintă în PNRR –, care va deveni operațional în partea a doua a lunii martie. Contribuabilii trebuie să se aștepte la verificări tematice din această perspectivă. Această activitate va avea un rol extrem de important, știți că an de an pe Semestrul European multe critici au venit în zona aceasta, cum că instituțiile cu atribuții în domeniu nu au colaborat corespunzător astfel încât să se înregistreze o diminuare semnificativă a fenomenului de nedeclarare și subdeclarare din această perspectivă, desigur și cu consecințe în ceea ce privește încasarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale (…) Trebuie să recunoaștem că avem un decalaj fiscal și în zona colectării impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, de aceea (…) trebuie să încercăm să-l reducem”, a declarat Mirela Călugăreanu, președintele ANAF.
PwC România organizează în perioada 23 – 24 februarie a 18-a ediție a Conferinței Anuale de Taxe 2022: „Află acum. Află ce urmează: Cum gestionăm schimbarea continuă?”. În cadrul acesteia, Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanță fiscală și juridică, Ionuț Simion, Andreea Mitiriță, Ruxandra Târlescu și Diana Coroabă, Parteneri PwC România și Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias au dezbătut propunerile de schimbare a Codului fiscal și proiectele de modernizare a ANAF cu Mirela Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice. Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.
TELUS International, companie de customer experience care proiectează, construiește și furnizează soluții digitale de ultimă generatie, inclusiv AI (inteligență artificială) și moderare de conținut, pentru branduri globale reputate, plănuiește să-și extindă echipa cu 1.500 de membri noi în 2022, pentru a susține creșterea operațiunilor în România. Procesul de recrutare a început în luna ianuarie și vizează persoane care cunosc limbi străine: în special vorbitori de limba franceză (aproximativ 800 de poziții), dar și vorbitori de germană, spaniolă, italiană, rusă, portugheză, engleză, poloneză, ebraică sau olandeză.
Noii membri ai echipei vor gestiona interacțiunile cu clienții și vor oferi asistență tehnică prin telefon, e-mail, chat sau social media pentru mai multe branduri globale din industrii cu o creștere rapidă, precum tehnologie, jocuri, turism și ospitalitate sau telecomunicații. Compania oferă opțiuni de program flexibil, în mai multe ture, cu normă întreagă (full-time) sau cu jumătate de normă (part-time).
TELUS International operează în România de 15 ani, având în prezent spații de birouri în București, Craiova și Brașov, cu posibilitatea de a lucra în regim de telemuncă de oriunde în România.
„Compania noastră a continuat să crească în ciuda contextului dificil cauzat de pandemie. Implementarea imediată a unui model de lucru «de oriunde» («work from anywhere») s-a dovedit a fi o oportunitate extraordinară, ajutându-ne să angajăm peste 1000 de persoane în România în 2021 și să le integrăm de la distanță în cultura noastră internă specială. Având în vedere capacitatea noastră de recrutare și planurile de creștere pentru 2022, suntem încântați să oferim în continuare oportunități atractive de carieră pe această piață”, declară Dave Lowther, Vicepreședinte Operațiuni, TELUS International România.
„Consider România una dintre cele mai bune destinații de outsourcing din Europa. În timp ce, la nivel global, traversăm o fază accelerată de transformare tehnologică și digitală, România se distinge drept o țară modernă care promite și care beneficiază de forță de muncă calificată, talentată și poliglotă. Profesioniștii de aici afișează o veritabilă etică a muncii. Sunt deschiși și flexibili. Au demonstrat eficiență, mai ales în era actuală, «work from anywhere». Românii sunt, așadar, din ce în ce mai apreciați. România pe care am catalogat-o tot timpul o oază de outsourcing a Europei strălucește mai mult ca niciodată”, adaugă Grégoire Vigroux, Administrator și membru al Consiliului de Administrație al TELUS International România.
Fondurile alocate pentru autoconsum se apropie de 600 mil. EUR. Sesiunea de depunere are loc între 31 martie – 30 aprilie.
Ministerul Energiei a anunțat disponibilitatea imediată a unui pachet de finanțări ce totalizează aproximativ 600 milioane euro, fonduri nerambursabile în domeniul energiei regenerabile, destinate atât IMM, întreprinderilor mari, dar și companiilor nou înființate. Acestea facilitează investiții în dezvoltarea de soluții „verzi” companiilor cu activitate în România, pentru proiecte unde fiecare beneficiar poate accesa până la 15 milioane euro fonduri nerambursabile sau până la 30 milioane euro pe Schema notificată.
Companiile aplicante trebuie să aibă, printre alte activități desfășurate, și producerea de energie electrică (în scopul comercializării sau consumului propriu în cadrul societății sau grupului de societăți) corespunzătoare diviziunii 35: „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat”, clasa CAEN 3511 – Producția de energie electrică. Pentru a aplica la această soluție de finanțare, însă, nu este obligatoriu ca principala activitate desfășurată de companie să fie cea conform CAEN 3511, arată o analiză REI Finance Advisors, una dintre cele mai mari companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri nerambursabile pentru companiile cu activitate în România.
Proiectul de finanțare face parte din Componenta C.6 Energie, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Măsura de investiții I.1. – Noi capacități de producție electrică din surse regenerabile și prevede sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară, cu sau fără instalații de stocare integrate, exceptate de la notificarea ajutorului de stat.
Finanțări între 15 și 30 mil. EUR prin intermediul Schemei notificate „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară”. Schema, alocare de 245 mil. EUR
Ministerul Energiei a lansat pe 16 februarie, în dezbatere publică, ghidurile pentru patru axe de finanțare. Printre acestea, Schema care acordă maximum 15 milioane euro și nu a fost notificată la Comisievizeazăproiecte eoliene (cu mărimi de la 0,4 MW până la 25 MW), respectiv proiecte fotovoltaice (cu mărimi de la 0,4 MW până la 40 MW), în timp ce Schema notificată, care acordă între 15-30 milioane euro, vizează investiții în echipamente care produc 25 MW de energie electrică din surse eoliene, respectiv mai mari de 40 MW pentru producția de energie electrică din surse solare, investițiile urmând să fie suportate din bugetul PNRR.
Ambele axe de finanțare punctează utilizarea a 50% din producție pentru autoconsum și capacități de stocare pentru 20% din producție. Departajarea proiectelor, potrivit Ghidului consultativ, se va realiza printr-o contribuție cat mai mare a beneficiarului.
Bugetul alocat procedurii de ofertare prin Schema de până la 15 milioane euro este de 215 milioane euro, cu posibilitatea supracontractării de până la 353 milioane euro, din care:
energie eoliană – pentru proiecte cu capacități instalate cuprinse între 1MW (exclusiv) și 25MW (inclusiv) pentru – surse eoliene – 77 mil. EUR (cu suprapracontractare* până la 126mil.EUR);
energie solară – pentru proiecte cu capacități instalate cuprinse între 1MW (exclusiv) și 40MW (inclusiv) – surse solare – 106 mil. EUR (cu suprapracontractare până la 174 mil. EUR);
energie eoliană – pentru proiecte cu capacități instalate între 0,4MW (inclusiv) și 1MW (inclusiv) și energie solară – pentru proiecte cu capacități instalate între 0,4 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv) – 32 mil. EUR (cu suprapracontractare până la 53 mil. EUR).
Valoarea ajutorului de stat solicitat pe MW instalat se va situa la 650.000 euro/MW pentru energia eoliană și 425.000 euro/MW pentru energia solară, dar nu mai mult de 15 milioane euro pe întreprinderea solicitantă per proiect.
În cazul proiectelor sub 1 MW, finanțarea va fi 100% nerambursabilă, însă pentru proiectele care depășesc 1MW se va calcula un scenariu contrafactual plecând de la o instalație clasică pe gaz și astfel se va determina procentul maxim ce poate fi obținut.
Sesiunea de depunere se va desfășura între 31 martie și 30 aprilie 2022, astfel că proiectele trebuie pregătite riguros, din timp, mai ales că trebuie sa existe Certificat de urbanism la depunerea proiectului și să fie prezentată dovada depunerii la agențiile pentru protecția mediului a documentației privind obținerea Avizului de Mediu.
Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.
„Beneficiarii trebuie să își analizeze cu atenție consumurile actuale și previzionate, și, plecând de la acestea, să solicite finanțare nerambursabilă pentru o putere instalată dublă. Totodată, aceștia trebuie să identifice un proiectant cu expertiză în industriile energiei regenerabile (solar / eolian) atât pentru realizarea studiului de fezabilitate cât și pentru asistență tehnică în vederea obținerii avizului și derulării investiției. Este vital să se verifice posibilitatea de a obține Avizul tehnic de racordare în maximum 6 luni, dat fiind faptul că Ghidul consultativ prevede o singură clarificare, astfel că ne așteptam la o evaluare rapidă a proiectelor și semnarea contractelor de finanțare până la finalul acestui an. Un criteriu de departajare, potrivit Ghidului consultativ, va fi procentul de cofinanțare pe care și-l asumă beneficiarii. Din acest motiv, este necesară și o analiză preliminară cu banca pentru a asigura cofinanțarea și a putea finaliza proiectul până la 30.06.2024”, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.
În cadrul acestui obiectiv specific vor putea fi finanțateproiecte care au ca obiectiv implementarea uneia dintre următoarele acțiuni:
Realizarea capacităților noi de producere energie electrică din surse eoliene, cu sau fără instalații de stocare integrate ca activitate secundară, stocarea având un procent de maximum 20% din valoarea ajutorului de stat;
Realizarea capacităților noi de producere energie electrică din surse solare, cu sau fără instalații de stocare integrate ca activitate secundară, stocarea având un procent de maximum 20% din valoarea ajutorului de stat.
Ce proiecte sunt eligibile pentru investițiile în energie verde?
În cadrul proiectului de finanțare sunt eligibile atât achiziționarea de instalații/echipamente pentru construirea de capacități noi de producție a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară, cu sau fără stocare, cât și construcțiicare fac obiectul proiectului de producere a energiei electrice din surse regenerabile prin energie eoliană și solară, cu sau fără stocare.
Proiectele finanțate în cadrul acestei operațiuni pot fi de tipul proiecte de realizare de noi capacități de producere a energiei electrice (ce vizează crearea de instalații noi de producție, cu sau fără instalații de stocare integrate, acolo unde nu au existat până în prezent), atât pentru furnizarea de energie în rețeaua de transport și distribuție cât și pentru consumul propriu, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie (eoliană și solară), fiecare proiect cuprinzând o singură tehnologie (solară sau eoliană), nefiind eligibile proiectele care cuprind ambele tehnologii. Aceste proiecte pot include instalații de stocare a energiei electrice, stocarea având un procent de maximum 20% din valoarea ajutorului de stat.
Ce investiții nu sunt eligibile?
În cadrul proiectului de finanțare ce face parte din Componenta C.6 Energie din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Măsura de investiții I.1. – Noi capacități de producție electrică din surse regenerabile nu sunt eligibileproiectele care sunt propuse pentru a înlocui capacități mai vechi de producere energie din surse eoliene/solare și nici proiectele care vizează extinderea unor unități de producție de energie electrică.
Panourile fotovoltaice, invertoarele, sistemele de stocare și turbinele eoliene, printre echipamentele eligibile spre finanțare incluse în proiecte
Panourile fotovoltaice, invertoarele, sistemele de stocare și turbinele eoliene se află printre echipamentele incluse în proiecte și care sunt eligibile spre finanțare, însă doar dacă respectă următoarele cerințe tehnice minime:
1. Panouri fotovoltaice:
Eficiența panourilor trebuie să fie:
19% pentru panouri monocristaline din siliciu;
> 18% pentru panouri policristaline din siliciu;
> 12% pentru panouri subțiri sau semitransparente;
Condiții standard de testare (STC):
radiație solară 1000 W/m2;
masa aerului AM 1,5;
temperatura celulei 25°C.
2.Invertoare:
conforme cu prevederile Ordinelor ANRE nr. 228/2018 și nr. 132/2020;
eficiență europeană: > 97%.
3. Sisteme de stocare – fără tehnologii pe bază de plumb, Ni-Cd sau Ni-Mh
4. Turbine eoliene – care să respecte IEC/SR EN 61400 și unde clasificarea în funcție de vânt să se potrivească cu datele istorice ale vântului din zona instalării
Investițiile vor fi finalizate, respectiv instalate și conectate la rețea, inclusiv punerea în funcțiune până cel târziu la 30.06.2024.
