Academia Română își prezintă punctul de vedere privind situația creată în jurul pilonului românesc al infrastructurii ELI-NP:

Recentele evenimente din jurul proiectului de infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită Extreme Light Infrastructure (ELI) ne determină să luăm act cu îngrijorare de presiunile, mediatice și politice, asupra pilonului românesc al acestei infrastructuri – ELI-Nuclear Physics (ELI-NP). Acestea aduc gravă atingere valorilor și scopurilor promovate prin implementarea acestuia în România și pot pune sub semnul întrebării eforturile făcute de toți cei implicați pentru crearea și consolidarea unui Spațiu Comun al Cercetării în Europa.

Proiectul ELI a fost propunerea Franței, la inițiativa profesorului Gerard Mourou, laureatul Nobel pentru Fizică 2018, pentru prima Foaie de parcurs a Forumului Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare (eng. ESFRI) din anul 2006. Până în anul 2009, cu sprijinul Comisiei Europene, organizații de cercetare din 13 țări – Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Cehă, Ungaria, România, Spania, Portugalia, Bulgaria, Grecia, Lituania, Polonia – au realizat un parteneriat pentru a pregăti implementarea și a oferi soluții de rezolvare a problemelor științifice, tehnologice, financiare și legale pe care un proiect de o asemenea noutate și anvergură le-ar putea întâmpina.  

Pe baza soluțiilor și recomandărilor acestui proiect, în decembrie 2009, trei țări noi membre ale UE – Republica Cehă, Ungaria și România – în cadrul Consiliului Competitivitate și-au asumat găzduirea și construirea, din fonduri structurale, a celor trei piloni ai infrastructurii de cercetare distribuite ELI. Începând cu anul 2010, ELI-NP, împreună cu celelalte două componente din Ungaria (ELI-ALPS) și Cehia (ELI-Beamlines), alături de organizații reprezentative de cercetare din Italia, Germania, Franța, Marea Britanie, au constituit un parteneriat având personalitate juridică, ELI-Delivery Consortium (ELI-DC), în scopul operării și utilizării infrastructurii ELI, după finalizarea implementării celor trei proiecte, sub forma unui ELI-ERIC. ERIC este, conform legislației europene, un consorțiu european pentru o infrastructură de cercetare având personalitate juridică, iar ca acționari state membre UE sau asociate, care se obligă să finanțeze accesul comunității științifice la utilizarea infrastructurii. Principalele beneficii ale acestei forme de organizare sunt scutirea de TVA a cheltuielilor pentru operarea infrastructurii și adoptarea propriilor reguli și proceduri de achiziție pentru bunurile și serviciile necesare funcționării infrastructurii.

ELI-NP, a cărui construcție la Măgurele a început în anul 2012, după obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților naționale și Comisiei Europene, instituția gazdă și responsabilă fiind Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH), reprezintă o investiție a României din fonduri structurale și fonduri de la bugetul de stat, în valoare de 310 mil. euro.

Centrul ELI-NP construit la Măgurele cu eforturi și dăruire remarcabile de către echipa condusă de colegul nostru, Acad. Nicolae-Victor Zamfir, este pentru noi toți, o dovadă a capacității României de a realiza proiecte de excelență și de a fi un partener respectat în cercetarea științifică la frontiera cunoașterii. Prin ELI-NP se demonstrează, încă o dată, că cercetarea românească are capabilitatea să-și exploateze potențialul și educația deosebite și să fie un model inspirațional pentru tânăra generație și pentru societate.

Urmărind îndeaproape cu satisfacție deosebită succesul și realizările ELI-NP, apreciate de actori importanți în domeniul cercetării științifice mondiale, Biroul Prezidiului Academiei Române nu poate rămâne indiferent la acțiunile concertate de discreditare a României, Centrului ELI-NP și conducerii instituției care a asigurat construcția acestui centru. Dezavuăm cu tărie astfel de manifestări, a căror virulență și lipsă de etică nu pot decât să plaseze autorii acestora în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave României, și care se situează în afara normelor și valorilor unanim acceptate în comunitatea științifică.

Ne exprimăm convingerea că demersul nostru va avea ecoul potrivit în rândul societății și la nivelul autorităților românești și că astfel de acțiuni nu își vor mai găsi locul în Europa.

Biroul Prezidiului Academiei Române

Foto ELI-NP

Comisia a anunțat astăzi, 20 mai, că va angaja aproape 41 de milioane de euro prin intermediul programului Orizont 2020, programul de cercetare și inovare al UE, pentru a sprijini 9 proiecte care vizează găsirea de soluții inovatoare în materie de securitate cibernetică și de protecție a vieții private.

Cinci dintre aceste noi proiecte se vor concentra pe soluții de securitate cibernetică și de protecție a vieții private destinate cetățenilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Celelalte patru proiecte vor contribui la îmbunătățirea unor sisteme de securitate critice, cum ar fi infrastructurile de sănătate și sistemele de transport multimodal. În plus, 21 de proiectevor fi finanțate prin Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), programul european pentru rețele și infrastructuri, care acoperă și sectorul digital.

Cu un total de 7,6 milioane de euro, aceste din urmă proiecte vor consolida capacitatea UE în materie de securitate cibernetică, pentru ca aceasta să fie mai bine pregătită și să contracareze mai eficient amenințările și incidentele cibernetice. De exemplu, trei spitale din Croația și Letonia își vor spori gradul de pregătire prin implementarea unor îmbunătățiri tehnice și organizatorice, iar în Italia va fi înființat un centru de schimb de informații și de analiză (ISAC) pentru sectorul aviației.

Sprijinul pentru noile proiecte face parte din angajamentul UE de a construi o cultură și capacități solide de securitate cibernetică, pentru a rezista și a răspunde la viitoarele amenințări și atacuri cibernetice. Mai multe informații cu privire la acțiunile UE de consolidare a capacităților de securitate cibernetică, inclusiv în ceea ce privește rețelele 5G, sunt disponibile în cadrul acestui set de întrebări și răspunsuri Informații despre proiectele din domeniul securității cibernetice finanțate de UE sunt disponibile aici, iar pentru noi oportunități de finanțare, a se vedea actualul program Orizont 2020 și viitoarele cereri de propuneri din cadrul MIE privind securitatea, securitatea digitală, inteligența artificială și protecția infrastructurilor.

• Pentru producătorii de lactate și mezeluri, creșterea populației poate genera o majorare a vânzărilor de circa 340 milioane lei, respectiv 550 milioane lei pentru următoarele 12 luni;
• Astfel, creșterea consumului de lactate și mezeluri poate produce o creștere a veniturilor retailerilor de aproximativ 1,4 – 1,5 miliarde lei în următoarele 12 luni, conform unui studiu coordonat de Horváth & Partners, ale cărei rezultate finale vor fi publicate în iunie;
• Cererea pentru alte produse de consum care satisfac nevoile de bază ale populației suplimentare ar putea genera o creștere a vânzărilor pentru retaileri de 700 milioane lei în următoarele 12 luni. 

Din perspectiva cererii, producătorii de mezeluri și lactate ar putea reprezenta unul din sectoarele mai puțin afectate de criza COVID-19 și criza financiară care ar putea fi generată de aceasta. Scăderea consumului de mezeluri și lactate din categoria HoReCa, rezultat din închiderea temporară a restaurantelor și limitarea semnificativă a turismului, ar putea fi parțial compensată de o creștere a consumului produsă de cei 1,3 milioane de români reveniți în țară pe perioada pandemiei, potrivit unei analize a companiei de consultanță în management, Horváth & Partners. Aceste date au fost extrase din concluziile preliminare ale studiului „Cum va arăta viitorul pentru producătorii de lactate și mezeluri din România?”, pe care compania îl derulează în prezent cu ajutorul mai multor experți din industriile cercetate. 

Din analizele reprezentanților Horváth & Partners, vânzarea produselor de bază, cum sunt produsele din carne și lactatele, se va majora datorită afluxului de români reîntorși în țară, având potențialul de a crește consumul cu aproximativ 550 milioane lei în cazul produselor din carne și cu circa 340 milioane lei pentru lactate în următoarele 12 luni, valori exprimate în prețuri de producător. Astfel, vânzările retailerilor pe cele două categorii ar putea crește cu aproximativ 1,4 – 1,5 miliarde lei. 
De asemenea, veniturile suplimentare apărute ca urmare a creșterii cererii pentru alte categorii de produse ar putea fi de aproximativ 700 milioane lei. Aceste categorii de produse satisfac nevoile de bază ale populației și includ fructele, legumele, uleiul, orezul, făina, mălaiul, pastele, produsele de igienă etc.

Cel mai probabil, această cerere suplimentară, datorată românilor reveniți în țară, va crește consumul produselor de tip private label și economice din portofoliile retailerilor. Acest fapt va face necesară colaborarea eficientă între marile lanțuri de magazine și producătorii cu capacități de producție utilizate sub capacitate. 

„Criza cauzată de coronavirus afectează multe domenii, dar poate contribui semnificativ și la creșterea vânzărilor în industrii ca cea a producătorilor de carne și lactate sau retail. Românii care lucrau în diferite țări europene au revenit în țară, începând cu debutul pandemiei. În prezent, statisticile arată că avem 1,3 milioane de oameni care s-au întors în România și care vor rămâne, cel mai probabil, până când pandemia va trece și economiile dezvoltate din vestul Europei își vor reveni. Aceștia vor contribui într-o mare măsură la creșterea vânzărilor de carne, mezeluri și produse pe bază de lapte, precum și la creștere altor categorii de produse de subzistență”, a explicat Kurt Weber (foto), Director General al Horváth & Partners România.

Reprezentantul Horváth & Partners consideră că este important ca statul să încerce să îi convingă pe românii reveniți temporar să rămână permanent în țară. Acest lucru s-ar putea realiza prin politici guvernamentale de educație, respecializare, specializare digitală și susținere financiară. Astfel se pot crea premisele ca acest consum suplimentar să rămână în România și chiar să se diversifice, cuprinzând și alte categorii de produse. “În prezent, derulăm un studiu la nivel local, al cărui scop este determinarea impactului pe care pandemia îl are și îl va avea în viitor asupra industriei cărnii și lactatelor, precum și asupra comportamentului consumatorului român, a frecvenței cumpărăturilor și a modului în care marile lanțuri de retail se adaptează perioadei post pandemie”, a conchis Kurt Weber. 

În definirea planurilor de dezvoltare, directorii executivi trebuie să țină seama de patru forțe majore care transformă peisajul global al afacerilor: globalizarea și apariția unui nou tip de regionalizare; accelerarea concurenței globale în domeniul tehnologiei; demografiile îmbătrânite și cursa împotriva schimbărilor climatice. Pandemia COVID-19 nu modifică fundamental arhitectura gestionării eficiente a riscurilor geopolitice, dar va accelera traiectoria fiecăreia dintre aceste tendințe, se arată în raportul EY Perspective geostrategice în 2020.

„Impactul pandemiei provocate de COVID-19 asupra companiilor va fi multidimensional, afectând lanțurile de aprovizionare, resursele umane, veniturile, reputația și gradul de conformitate. <<Cartografierea>> acestor efecte este extrem de importantă în contextul schimbărilor rapide din mediul guvernamental și din cadrul politicilor publice. La fel de importante sunt monitorizarea modului în care pandemia va interacționa cu aceste  patru  megatendinte  – globalizarea, tehnologia, demografia și mediul înconjurător – și evaluarea rezultatelor acestora în întreaga organizație”, spune Bogdan Ion (foto), Country Managing Partner EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Globalizare: un nou curent regionalist prinde avânt

În doar câteva săptămâni, COVID-19 a determinat țările din toată lumea să își închidă granițele. În același timp, instituțiile guvernamentale multilaterale nu au reușit să ofere un răspuns de combatere a efectelor pandemiei coordonat la nivel global. Cu toate că acestea nu reprezintă semne ale sfârșitului globalizării, este clar că pandemia, care ar putea intensifica sentimentele naționaliste și populiste, va genera noi tendințe. Companiile vor fi nevoite să își ajusteze planurile în zone precum diversificarea lanțului de aprovizionare, în care numeroase multinaționale adoptaseră deja o strategie de tipul „China plus o altă sursă”. Preocupările legate de biosecuritate vor amplifica regionalizarea și localizarea.

Tehnologie: competiția globală se intensifică

Tehnologia și inovația s-au dovedit esențiale pentru supraviețuirea și succesul afacerilor, iar criza îi forțează pe întârziații în materie de digitalizare, telemuncă și comerț electronic să recupereze peste noapte. Atât soluțiile pe termen scurt, cât și cele pe termen lung pentru situația provocată de COVID-19 vor depinde de tehnologie, cu atât mai mult cu cât escaladarea rapidă a activității sociale și profesionale în online a creat un mediu mai vulnerabil la campanii de dezinformare și atacuri cibernetice. Implicațiile economice și de securitate națională ale acestor schimbări și provocări vor accelera și intensifica natura geopolitică a competiției tehnologice.

Demografie: îmbătrânirea populației este
determinantă pentru reechilibrarea globală

Pandemia accentuează consecințele sociale, economice și politice ale îmbătrânirii populației. Profilul demografic al unei țări va modela poverile operaționale și în materie de costuri impuse de pandemie: societățile mai îmbătrânite se vor confrunta cu consecințe mai grave din punct de vedere economic și al pierderilor de vieți omenești provocate de această boală și, posibil, cu o revenire mai lentă a economiei. Națiunile cu o populație preponderent tânără, care se confruntă cu rate mari ale șomajului și cu fenomene de dislocare economică din cauza pandemiei, prezintă riscuri mai mari de tulburări sociale.

Protecția mediului: cursa contra-cronometru continuă

Chiar dacă a contribuit la reducerea drastică a emisiilor, COVID-19 a eliminat din prim plan tema politicilor privind schimbarea climatică. Nu se știe când și cum va reapărea acest subiect, dar va reapărea. Se știe că incertitudinile și dificultățile economice diminuează importanța preocupărilor legate de mediu, dar legiuitorii din Europa și poate și cei din Statele Unite s-ar putea folosi de această criză pentru a acorda o mai mare prioritate energiei și investițiilor „verzi”.

Pandemia accelerează transformări fundamentale în activitatea economico-socială, cum ar fi reducerea deplasărilor la și de la locul de muncă și numărul călătoriilor cu avionul. Aceste tendințe s-ar putea păstra și după atenuarea crizei, iar companiile și oamenii vor învăța să lucreze, să formeze și să-și susțină echipele, să-și deservească clienții și să trăiască fără a se urca în avion. În același timp, numeroși mari investitori instituționali vor continua să se concentreze asupra sustenabilității business-ului, chiar și în plină criză provocată de COVID-19.

Cum va afecta COVID-19 riscurile politice la nivel mondial?

Pandemia evoluează în moduri și ritmuri diferite în regiunile din jurul lumii, având drept rezultat implicații economice, politice și sociale divergente. COVID-19 a accentuat încetinirea creșterii economice a Chinei, dar Beijingul are antecedente în a profita de crize pentru a face schimbări geostrategice cu beneficii pe termen lung și ar putea să procedeze la fel.

În Uniunea Europeană, presiunile în direcția fragmentării au fost evidențiate de un răspuns la pandemie care, cel puțin până în acest moment, a fost greoi și lipsit de coordonare. În Statele Unite, pandemia amână alegerile prezidențiale și convențiile partidelor și nu anunță o posibilă schimbare politică majoră după luna noiembrie.

Într-un context mai larg, piețele emergente sunt afectate semnificativ de scăderea abruptă a exporturilor de mărfuri, a remiterilor și a încasărilor din turism. Pe fondul creșterii costurilor cu gestionarea pandemiei, astfel de șocuri de cont curent ar putea cataliza tulburări politice.

Ce înseamnă toate acestea pentru companii?

În prezent, companiile se concentrează asupra continuității afacerilor, dar trebuie și să monitorizeze situația și să evalueze riscul expunerii angajaților lor la noul coronavirus și efectele asupra întregului lor lanț valoric. Deși COVID-19 monopolizează acum titlurile de presă și a pus în așteptare toate celelalte teme economice și politice geostrategice, subiectul se va stinge și puterea sa va dispărea. Companiile ar trebui să înceapă să se gândească la următorul pas, adică reluarea sau revenirea la un nivel normal al activității. Să înceapă să facă planuri pentru ceea ce se va întâmpla dincolo de noua normalitate care va apărea când pandemia va fi de domeniul trecutului

Acțiunea Societății Naţionale de Gaze Naturale ROMGAZ se află pe un trend ascendent, asta după ce compania a publicat Strategia de Dezvoltare/ Investitii pentru perioada 2020-2025, prin care se previzionează un program de investiţii de circa 15,69 miliarde de lei. Adrian Volintiru, directul general al ROMGAZ a declarat: „ Investiţiile joacă un rol determinant în reducerea declinului natural al producţiei, atât prin descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi cât şi prin îmbunătăţirea gradului de recuperare actual, prin reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea facilităţilor existente, dar şi în valorificarea unor noi oportunităţi de creştere şi diversificare. Astfel, programul de investiţii pe perioada de referinţă, va fi orientat în cea mai mare parte către producţia de gaze naturale (circa o treime din sumă), asocieri/parteneriate în proiecte offshore (Marea Neagră) şi producere- stocare energie electrică (o altă treime din sumă, respectiv 5, 475 miliarde lei), diversificare –petrochimie şi producţia energie electrică, diferenţa până la 15,69 miliarde de lei total investiţii pentru următorii 5 ani. Doresc să menţionez însă că elaborarea strategiei s-a bazat pe scenariul business as usual, neţinând cont de situaţia curentă a pandemiei de COVID 19 şi se impune revizuirea informaţiilor îndată ce vor exista prognoze macroeconomice cu un grad de certitudine mai ridicat”.

De asemenea, domnia sa este de părere că investitorii au înțeles programul ambițios de investiții pe care managementul și l-a asumat, iar creșterea prețului acțiunii reprezintă un plus de încredere pe care aceștia îl investesc în companie. În ciuda perioadei grele ( iarnă caldă și pandemia de COVID) și a reducerii prețului gazelor și a cifrei de afaceri, Romgaz a reușit o scădere a cheltuielilot cu 22% generând pe primul trimestru un profit mai mare cu 114 milioane de lei față de cel bugetat.

Apariţia pandemiei de COVID 19 a general turbulenţe semnificative la nivelul economiei globale precum şi un grad ridicat de incertitudine. Revenirea la ritmul iniţial de creştere economică depinde într-o măsură covârşitoare de capacitatea de adaptare a companiei la cerinţele pieţei şi la diversificarea tipurilor de servicii şi produse pe care aceasta le oferă.

Luând în considerare cele de mai sus, Romgaz îşi propune să fie un jucător activ, profitabil şi competitiv pe piaţa de producţie de gaze naturale şi a energiei electrice precum şi să intre pe noi pieţe, cum ar fi piaţa produselor petrochimice.