CONAF: Aproximativ 270.000 de firme din București – Ilfov ar putea beneficia de fonduri europene

Economistul
-
0
CONAF: Aproximativ 270.000 de firme din București – Ilfov ar putea beneficia de fonduri europene

CONAF solicită Ministerului Fondurilor Europene accesul echitabil al tuturor companiilor la finanțare europeană

Deși România a înregistrat cea mai semnificativă expansiune anuală din UE în perioada ianuarie-martie 2020 (2,7%), în ciuda declinului economic din întreaga Europă, tendința la nivel mondial este una de scădere, iar menținerea unei traiectorii pozitive constă în capacitatea statelor de a se adapta noilor condiții, într-o economie aflată sub semnul unei puternice scăderi și a unei pandemii care a afectat întreaga lume.

Guvernele caută soluții pentru a stopa declinul, în timp ce mediul privat încearcă pe cât posibil să se adapteze unei noi economii. 

Economia României, în ciuda datelor statistice preliminare prezentate, suferă de pe urma pandemiei de COVID-19, datele indică afaceri închise, mai mulți șomeri și sectoare întregi aflate la cota de avarie.

Unul dintre principalele instrumente care pot susține creșterea economică în România, îl reprezintă fondurile europene. Deși în prezent, sunt discuții aplicate la Bruxelles privind fondurile ce vor fi alocate pentru stimularea economică a zonei euro și lupta împotriva pandemiei, autoritățile au la îndemână cea mai simplă pârghie – absorbția fondurilor europene și relansarea afacerilor care par a fi fără viitor economic.

Zona metropolitană, București-Ilfov, unde sunt înregistrate oficial circa 270.000 de firme dintr-un total de peste 990.000 la nivel național, nu poate beneficia în prezent de fonduri europene.

La jumătatea anului trecut, cifrele centralizate arătau că Ilfov, Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Bihor se aflau în vârful clasamentului zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene în actualul exerciţiu financiar (2014-2020), datele fiind furnizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE).

Vorbim de proiecte care sunt realizate atât de autorităţile publice, cât şi de companii, ONG-uri, instituții de învățământ. 

Prin prisma acestei centralizări, Bucureștiul și Ilfovul sunt excluse de la zonele de investiție ale majorității axelor de finanțare, MFE considerând că acestea sunt acum zone cu o absorbție foarte bună și evaluând necesitatea de finanțare către celelalte regiuni mai puțin dezvoltate.

Cristina Chiriac, președintele CONAF declară:” În situația în care ne aflăm în prezent, când fiecare euro contează, când afacerile din zona București – Ilfov au fost afectate în urma pandemiei de COVID-19 mult mai tare decât în alte zone din țară, este impetuos necesar ca Ministerul Fondurilor Europene să regândească abordarea anterioară. Cred că firmele din zona metropolitană au dat dovadă de maturitate și au reușit, majoritatea, să facă față crizei COVID-19. Stimularea lor, printr-un acces echitabil la aplicații pe fonduri europene, ar ajuta deopotrivă antreprenorii și economia să își revină mult mai rapid.”

Anul trecut România a atras cu puțin peste 30% din fondurile europene alocate. Ca urmare, pentru a stimula creșterea procentului de absorbție, CONAF crede că singura soluție este ca firmele din București-Ilfov, care reprezintă o treime din totalul companiilor din România, să aibă acces la acest tip de finanțare.

Președintele CONAF concluzionează: “Aproximativ 270.000 de companii ar putea beneficia de finanțare prin fonduri europene. Dacă măcar jumatate din acestea ar depune proiecte eligibile, rata de absorbție va crește și astfel România, pe lângă expansiunea economică la nivel național, va putea beneficia de fonduri europene în cuantum crescut pentru exercițiul financiar următor și ar conduce implicit la reinserția persoanelor aflate în șomaj tehnic, de exemplu, și revigorarea segmentelor economice grav afectate de pandemie. Mai mult, adoptarea acestei măsuri ar putea fi un scut pentru o eventuală replică a pandemiei, în toamna acestui an. Este știut faptul că, alocarea viitoare se face pe baza realizărilor din exercițiile financiare anterioare. Interesul nostru ca stat membru, este să stimulăm inițiativele private, să creăm un parteneriat public-privat solid, pentru ca astfel, să putem să atragem cât mai mulți bani pentru România.”

Avem un exercițiu financiar nou, cu sume considerabile, dar care presupune o reformă structurală atât la nivelul părții publice cât mai ales la nivelul mediului de afaceri, care trebuie să își regândească modelul de business, calibrându-se spre procese inovative. Astfel, cu cât mai multe firme au acces echitabil la finanțare europeană, cu atât România va ieși câștigătoare din această criză financiară care începe să se resimtă în toate statele lumii.

Datele publicate pe site-ul ONRC relevă faptul că în  perioada ianuarie-martie 2020 au fost dizolvate peste 7700 de companii, iar Bucureștiul și Ilfovul  dețin peste 20% din totalul acestora, situându-se astfel în top. Același lucru se poate observa și în cazul suspendărilor și radierilor.

ICPE-CA, sprijin gratuit pentru IMM-uri

Florin Antonescu
-
0
ICPE-CA, sprijin gratuit pentru IMM-uri

Incubatorul de Afaceri de la Sf. Gheorghe al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA oferă sprijin gratuit pentru IMM-uri din Transilvania prin rețeaua de afaceri şi inovare BISNet Transylvania, consorțiu format împreună cu 6 parteneri, afiliat la „Europe Enterprise Network”. Sprijinul constă în: servicii de informare și consultanță privind legislația europeană, standarde și drepturi de proprietate intelectuală (IPR); informații și aspecte practice legate de reglementările și oportunitățile pieței europene a bunurilor și serviciilor, inclusiv sisteme de impozitare şi alte taxe aplicabile la export; acces la cadrul legislativ european și posibilitatea de a contribui la formarea și îmbunătățirea politicilor UE pentru IMM-uri prin transmiterea punctului de vedere în cadrul consultărilor publice europene; oportunități de cooperare în afaceri – accesul la noi piețe și internaționalizare prin asistență pentru identificarea de parteneri de afaceri sau tehnologii, organizarea de evenimente de brokeraj, misiuni economice, conferinte și ateliere de lucru, realizarea profilului companiei și publicarea lui în baza de date a EEN (rețeaua gestionează cea mai mare bază de date cu oportunități de afaceri din Europa prin intermediul căreia companiile pot stabili parteneriate internaționale); servicii de inovare și transfer tehnologic – consilierea IMM-urilor inovatoare pentru a cunoaște oportunitățile de finanțare pentru proiecte de cercetare și inovare (Orizont 2020 sau Instrumentul pentru IMM-uri); identificarea de soluții tehnologice și de transfer tehnologic în procesul de inovare; informații despre politicile și programele de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică; pachete personalizate pentru îmbunătățirea managementului inovării.

Detalii, la adresa http://www.bisnet-transylvania.ro/  sau prin email la adresa [email protected].

Oamenii de știință israelieni dezvoltă un dezinfectant împotriva coronavirus „inteligent” și de lungă durată

Economistul
-
0
Oamenii de știință israelieni dezvoltă un dezinfectant împotriva coronavirus „inteligent” și de lungă durată

Deoarece în prezent nu există tratamente sau vaccinuri aprobate pentru COVID-19, dezinfectanții eficienți sunt considerați cruciali pentru restrângerea răspândirii coronavirusului.

Cercetătorii de la Facultatea de Inginerie Chimică din Wolfson, Technion, au dezvoltat „dezinfectanți inteligenți” special concepuți pentru a distruge infecția cu noul coronavirus care rămâne activ chimic o perioadă lungă de timp.

Institutul European de Inovație și Tehnologie (EIT) Health COVID-19 a acordat un grant de cercetare echipei condusă de Asst. Prof. Shady Farah pentru a accelera producerea și introducerea dezinfectantului pe piață.

„Producem în prezent substanțe potențiale și le testăm. Planificăm să selectăm substanța optimă și să începem producția în masă în următoarele câteva luni ”, a spus Farah.

Potrivit unui studiu publicat în The Journal of Hospital Infection, coronavirusul poate să supraviețuiască pe suprafețe timp de nouă zile, ceea ce poate crește riscul de răspândire dacă suprafața nu este tratată cu agenți dezinfectanți.

Technion indică, conform dovezilor provenite de la nava de croazieră Diamond Princess, că virusul poate supraviețui pe suprafețe neînsuflețite mai mult de 17 zile.

Echipa de cercetare Farah este specializată în crearea de polimeri inovatori pentru uz medical și tehnologii inteligente de administrare a medicamentelor. În debutul pandemiei, Farah și echipa sa s-au dedicat dezvoltării unor polimeri antivirali speciali care acționează asupra compusului viral – prin modificarea și deteriorarea structurii sale, precum și prin atacarea și distrugerea învelișului viral.

„Dezinfectanții au fost folosiți de la începutul pandemiei pentru a preveni infecția de pe suprafețele contaminate – în principal prin aplicarea unor soluții de hipoclorit, mai frecvent cunoscute sub numele de înălbitor casnic. Această metodă are mai multe dezavantaje semnificative: substanța se evaporă rapid și se descompune rapid când este expusă la lumina soarelui. În consecință, eficacitatea sa este limitată și pe termen scurt, necesitând dezinfectarea suprafețelor de mai multe ori pe zi”, a spus Universitatea Technion într-un comunicat de presă.

Dezinfectantul creat de Technion este format din materii prime ușor disponibile și care au costuri reduse.

„Materialele pe care le-am dezvoltat vor fi un gamechanger, deoarece acestea vor bloca ciclul infecției de pe suprafețele contaminate”, a spus Farah. „Infecția de la atingere a suprafețelor este o problemă serioasă, în special în locuri publice, cum ar fi spitale, fabrici, școli, mall-uri și transporturi publice. Polimerii noștri vor face aceste locuri mai sigure.”

„Deși dezvoltarea acestui dezinfectant a fost accelerată din cauza crizei coronavirusului, în viitor va fi eficientă și împotriva altor microorganisme. Îmbogățim arsenalul de instrumente disponibile pentru noi și adăugăm o nouă familie de dezinfectanți care eliberează substanța activă într-un mod controlat. În acest fel dezinfectantul rămâne eficient pentru perioade lungi de timp.”

Valentin Ionescu (ASF): Piața financiară non-bancară din România are anticorpi pentru COVID-19

Economistul
-
0
Valentin Ionescu (ASF): Piața financiară non-bancară din România are anticorpi pentru COVID-19

Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară în cadrul ASF, domnul Valentin Ionescu a declarat:

„În ciuda șocurilor pe termen scurt resimțite, în contextul situației actuale declanșate de pandemia COVID-19, sistemul financiar non-bancar din România are un grad relativ ridicat de rezistență la efectele economice generate de criza sanitară.

Analiza făcută pe rețelele de expuneri arată că, în cazul tuturor celor trei sectoare financiare non-bancare supravegheate de ASF, principala expunere este față de statul român, prin intermediul obligațiunilor suverane deținute în portofoliu. În comparație cu aceasta, nivelul de interconectare cu piețele bursiere are o amploare medie spre redusă, în vreme ce interconectarea cu sistemul bancar (privită exclusiv din perspectiva activelor bilanțiere) este foarte redusă.

Evoluția Indicatorului mixt de stabilitate financiară, construit de noi, oferă informații despre  evoluția actuală a intermedierii financiare non-bancare analizând dependența dintre cele trei sectoare. Acesta indică o oarecare deteriorare a stabilității financiare, fără a se atinge însă un nivel critic.

Datorită structurii și mecanismelor specifice de funcționare aferente entităților financiare non-bancare, unele sectoare sunt mai susceptibile de a amplifica și de a transmite mai departe șocurile venite din exterior către alte părți ale sistemului financiar (ex. bursele de acțiuni, piețele de obligațiuni suverane, piețele de instrumente financiare derivate, fondurile deschise de investiții etc.). În același timp, altele (atunci când funcționează adecvat și nu sunt afectate de vulnerabilități) acționează cel mai adesea ca stabilizatori ce amortizează sau chiar absorb șocurile primite, protejând astfel restul sistemului financiar.

Companiile de asigurări de viață și fondurile de pensii sunt în mod tradițional investitori pe termen lung, ceea ce îi situează pe poziția de amortizor de volatilitate și furnizor de lichiditate sistemică.

Piața bursieră din România, încă insuficient dezvoltată, poate constitui un potențial factor de amplificare a șocurilor primite prin contagiune dinspre bursele externe. Aceeași situație se poate constata și în cazul fondurilor de investiții, susceptibile în special de a constitui canal de transmitere și factor de amplificare în cazul unei potențiale crize de lichiditate. 

Evoluțiile adverse cumulate în această perioadă indică un dublu impact în cazul asigurătorilor, atât pe partea de active, cât și în ceea ce privește datoriile, cu potențiale consecințe negative asupra solvabilității și poziției financiare a societăților. În contextul măsurilor stricte impuse de state în vederea prevenirii răspândirii COVID-19, cu impact asupra activității economice, acestor riscuri li se poate alătura și riscul de afaceri, generat de o scădere a volumului de prime brute subscrise și o creștere a răscumpărărilor polițelor în vigoare. 

Criza generată de pandemie a avut un impact semnificativ asupra economiei globale, astfel că toate estimările făcute arată scăderi ale PIB în majoritatea statelor, dar si creșteri de deficite bugetare, șomaj etc. În aceste condiții, ASF va continua să urmărească minimizarea riscurilor generate de pandemia COVID-19 asupra piețelor financiare non-bancare, alături de obiectivele asumate prin Strategia 2019 – 2023.  

Deși am luat în considerare principalele riscuri și vulnerabilități identificate de autoritățile europene, ESRB, ESMA, EIOPA, analizăm la nivel macro-prudențial piețele financiare non-bancare, dar și distinct stabilitatea pieței pensiilor private, a pieței de capital și a pieței asigurărilor, subliniind potențiale riscuri și vulnerabilități.

Interconectarea segmentelor pieței financiare locale și eventualele influențe transfrontaliere, pe care acestea le resimt, reprezintă o componentă importantă, atunci când vorbim de stabilitate financiară.

În acest context, putem spune, ca o concluzie, că trunchiul sistemului financiar din România este relativ solid, chiar dacă anumite părți ale sale sunt sau vor fi afectate de pandemia COVID-19.

ASF a publicat, recent, prima ediție pe anul 2020 a Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare. Documentul poate fi consultat aici.”

Value of Companies Trading on the London Stock Exchange Dropped by £842bn Amid Coronavirus Outbreak

Economistul
-
0
Value of Companies Trading on the London Stock Exchange Dropped by £842bn Amid Coronavirus Outbreak

The coronavirus pandemic has hit the global stock market hard, wiping off billions in stock values amid extreme volatility and massive sell-offs. Historic losses in the first three months of the year have turned into the worst quarter since 1987, even for the largest stock exchanges.

As the second-largest stock exchange market in Europe and seventh globally, the London Stock Exchange has also witnessed a considerable drop since the beginning of the year. According to data gathered by AksjeBloggen, the value of companies trading on the London Stock Exchange amounted to £3.08trn in April, an £842bn plunge compared to December figures.

Market Value Fell Over 30% in Three Years

The coronavirus pandemic followed after the slowest year for fundraising activity on the London stock market in more than a decade. At the beginning of 2017, the market value of companies listed in London amounted to £4.58trn, revealed Statista data. By the end of the same year, this figure dropped to £4.23trn. The downsizing trend followed in 2018, with the value of companies falling to £3.78trn.

The 2019 brought new concerns over a slowing global economic environment hit by and US-China trade tensions, weak eurozone growth, and prolonged Brexit uncertainty. These worrying circumstances knocked flotations and equity raising on the London Stock Exchange, ending the year with a £3.92trn market value.

The first three months of 2020 have witnessed a sharp plunge of market cap, falling from £3.83trn in January to £3trn in March. Although April has seen a slight recovery, increasing by over £80bn from the prior month, statistics indicate the value of companies listed in London plunged by more than 30% in the last three years.

Number of Companies Listed in London Continues to Fall

The Statista data also revealed the number of companies listed on the London Stock Exchange fell considerably over the years. The first significant drop happened at the beginning of 2017, with the figure decreasing from 2,262 to 2,037 between January and February.

The next year brought a recovery with over 2,160 companies in May 2018. However, a total of 28 businesses listed in London were snapped up by private equity firms in ‘public to private deals’ in 2018. By the end of the year, the number of companies decreased to 2,099.

The value of deals more than doubled last year, reaching £21.1bn in total. By December 2019, the number of companies trading on the London Stock Exchange stood at 2,055.

The downsizing trend continued in 2020, with the number of companies falling to 2,020 in April. Despite this, daily trades on the London Stock Exchange spiked in March, reaching over 2 million, a 160% jump compared to January figures.

The full story can be read here: https://aksjebloggen.com/value-of-companies-trading-on-the-london-stock-exchange-dropped-by-842bn-amid-coronavirus-outbreak/

ESTIMARE KEYSFIN: Firmele de poștă și curierat ar putea ajunge la afaceri de aproape șase miliarde de lei în acest an

Economistul
-
0
ESTIMARE KEYSFIN: Firmele de poștă și curierat ar putea ajunge la afaceri de aproape șase miliarde de lei în acest an

Cifra de afaceri a pieței serviciilor de poștă și curierat din România a avansat cu 16% față de 2017 și a depășit cu aproape 90% nivelul din 2009, ajungând la aproape 4,8 miliarde de lei în 2018, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

Analiștii KeysFin estimează apropierea de pragul de 5,2 miliarde de lei în 2019, pentru ca, în anul curent,ritmul de creștere să se dubleze cel puțin, iar cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii de poștă și curierat să atingă pragul de 6 miliarde de lei,ca urmare a cererii online crescute, generate de pandemia de Coronavirus.

„Odată cu modernizarea serviciilor și apariția de jucători noi, piața locală de poștă și curierat a evoluat, iar rezultatele de business au fost pe măsură. Maximul istoric al pieței din acest an vine ca o încununare a unui parcurs pozitiv, iar noi mizăm pe faptul că vor exista creșteri în continuare, deși poate nu atât de spectaculoase. Pandemia de Coronavirus i-a forțat pe mulți consumatori locali să treacă peste bariera psihologică a efectuării de comenzi online.Odată convinși de beneficiile e-commerce-ului, consumatorii vor continua să aleagă această alternativă și, indirect, serviciile de curierat. Totuși, vorbim despre un business concentrat: deși există peste 2000 firme, primele 10 dintre acestea, în funcție de cifra de afaceri, cumulează 76% din piață“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Piața serviciilor de poștă și curierat este una dintre puținele domenii în care numărul de companii a avansat considerabil, cu 9% în comparație cu anul 2017 și cu aproximativ 250% față de 2009, la puțin peste 2.100 de companii în 2018. Dacă pentru 2019 specialiștii KeysFin estimează o creștere de aproximativ 9%, în 2020 firmele mici, fără putere logistică și mai ales financiară, vor fi cele mai afectate de pandemie, astfel că business-ul acestei piețe se va concentra într-un ritm moderat în următoarele luni. De subliniat însă că acesta va fi unul dintre segmentele cel mai puțin afectate de pandemie alături de Farma, Retail-ul alimentar, Sănătate&asistența socială, IT&C, Agricultură (dependentă însă de condițiile meteo), distribuitorii de energie&gaze și cei de apă& salubritate.

Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii de poștă și curierat a crescutcu 77%,în comparație cu anul 2017 și a fost cu aproape 317 de milioane de lei peste pierderea din 2009, ajungând la aproape 233 milioane de lei, în 2018. Dintre cele 2.103 de companii analizate, mai mult de jumătate, 1.267 au înregistrat profit (60%), 633 au raportat pierderi (30%), restul având un rezultat nul în 2018.

Profitul net al industriei a înregistrat o creștere de 54% comparativ cu anul 2017 și  aproximativ 220% față de 2009, însumând aproape 304 milioane de lei, în 2018. Potrivit specialiștilor KeysFin, profitul companiilor a crescut și în 2019, cu aproximativ 13%, depășind astfel nivelul de 340 de milioane de lei.

PARADOXUL PIEȚEI: CEA MAI PUȚIN MODERNIZATĂ
COMPANIE DIN TOP, ESTE ÎN CONTINUARE LIDER

POȘTA ROMÂNĂ este în continuare principalul jucător din piața de poștă și curierat din țara noastră, în ciuda problemelor întâmpinate. Compania, deținută de statul român prin Ministerul Comunicațiilor – 93,5% și de Fondul Proprietatea – 6,5%, a raportat în 2018 o cifră de afaceri de aproape 1,2 miliarde de lei (24,4% din total). De remarcat că, în 2017, cifra de afaceri a acestei instituții a fost de 1,1 miliarde de lei, deci, procentual,creșterea de la an la an a fost minoră.

Situația stă total diferit în cazul FAN COURIER EXPRESS SRL, liderul segmentului de curierat, care vine repede din urmă și câștigă teren de la un an la altul. Astfel, în 2018, compania cu capital privat 100% românesc a făcut afaceri de 686 de milioane de lei, respectiv 14,4% din total. Mai mult, creșterea acesteia este substanțială în comparație cu 2017 când înregistra o cifră de afaceri de 586 milioane de lei.

Podiumului este completat deURGENT CARGUS SRL (425 de milioane de lei, 9% din total), TNT ROMANIA SRL (357 milioane lei, 7,5% din total, companie care a depășit DHL în 2018) și DHL INTERNAȚIONAL ROMÂNIA SRL (289 de milioane de lei, 6,7%).

O prezență interesantă în top este cea aDELIVERY SOLUTIONS SRL (locul 10 după cifra de afaceri, companie care administrează Sameday) al cărui acționar majoritar (88%) este DANTE INTERNATIONAL SA (controlat în proporție de 80% de investitori olandezi și care gestionează la nivel local brandul eMAG). Cumulat, cele mai mari 10 companii au generat 76% din cifra de afaceri totală.

Analiza nu ia în considerare performanța unor companii precum BRINGO MAGAZIN SRL (controlată indirect de Carrefour Nederland BV) sau GLOVOAPPRO SRL (deținută de spaniolii de la Glovoapp23 SL), acestea declarând ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului IT&C. Potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Finanțelor, cele două companii au raportat o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de lei, în primul semestru din 2019.

CURIERII, PRINTRE CEI MAI PRODUCTIVI ANGAJAȚI DIN ROMÂNIA

În 2018,aproximativ 40.700 angajați lucrau pentru companiile locale de poștă și curierat, cu 5% mai mulți decât în 2017.  Pentru 2020, analiștii KeysFin preconizează un avans la peste 42.500 angajați, ca urmare a creșterii accentuate pentru serviciile de curierat.

Totodată, în ceea ce privește productivitatea muncii, piața a înregistrat un avans consistent, de 10% în 2018, reușind să obțină o medie de aproape 117 000 de lei per angajat, datorită investițiilor majore în logistică și în optimizarea activității. Rezultatul este cu atât mai relevant cu cât costul mediu per angajat a înregistrat o creștere de doar 6%, comparativ cu anul 2017, însemnând peste 37 000 de lei per angajat.

Astfel, piața serviciilor de poștă și curierat este una dintre puținele sectoare de activitate, în care productivitatea muncii a avansat într-un ritm mai accelerat decât costul mediu al forței de muncă între 2009 și 2018: 101% versus 45%.

DE PE BANDA ÎNTÂI, ÎN LINIA ÎNTÂI

Pandemia a cauzat închiderea temporară a majorității magazinelor, care nu fac parte din categoria retail alimentar și mai ales a acelor unități aflate în mall-uri. Multe dintre acestea s-au adaptat din mers și au deschis variante online ale magazinelor fizice, realizând livrări prin intermediul marilor firme locale de curierat. De altfel, și retailerii au luat măsuri pentru evitarea aglomerărilor din cadrul magazinelor, inclusiv prin redirecționarea clienților către comercianții care au magazine virtuale sau către aplicații specializate.

Principalii jucători din piața locală de curierat au făcut față avalanșei de comenzi, timpul de livrare nemodificându-se semnificativ.Mai mult, aceștia au susținut imediat, încă de la finalul lunii martie, efortul autorităților de limitare a răspândiriivirusului: de la manageri zonali care monitorizează permanent activitatea din teren pentru triaj, dezinfectant atât pentru personal cât și pentru vehicule, mănuși și măști pentru curierii din zonele de carantină, la soluții noi de livrare care limitează contactul direct dintre destinatar și curier, în fața ușii sau în recepții, fără a mai fi înmânate direct, reducând sursele cu potențial de răspândire a noului Coronavirus.

De asemenea, odată cu declararea stării de urgență, care prevedea închiderea restaurantelor, a crescut considerabil numărul livrărilor prin aplicații de food delivery precum Glovo, Takeaway.com sau Foodpanda.

Cu toate acestea, nu toate platformele locale înregistrează și rezultate conform așteptărilor: Uber Eats, divizia de food delivery a gigantului mondial Uber, și-a anunțat recent retragerea din România, începând din 3 iunie, după 2 ani de activitate, reprezentanții companiei motivându-și decizia prin faptul că nu au reușit să devină lideri de piață. O parte din divizia Uber Eats a fost însă salvată de la întreruperea activității, fiind preluată de Tazz by eMAG, cu scopul de a dezvolta rețeaua de restaurante locale partenere și piața din București.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 53: activități poștale și de curier. Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase la începutul lui 2020.

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă solutii de reducere a riscului comercial utilizând date despre companiile din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa usor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România.

Moneycorp România: Relansarea economică depinde de stimularea investițiilor străine directe și a exporturilor

Economistul
-
0
Moneycorp România: Relansarea economică depinde de stimularea investițiilor străine directe și a exporturilor

România trebuie să se focuseze pe încurajarea producției autohtone și a exporturilor, în contextul în care oportunitățile pentru produsele ,,made in Romania’’ vor fi semnificative pe termen mediu și lung. Temerile investitorilor privind siguranța investițiilor și a produselor ,,made in China’’ sunt de natură să accentueze fenomenul de relocarea a unor facilități de producție în Europa, iar România trebuie să facă toate eforturile administrative și logistice pentru a se afla pe lista țărilor atractive pentru investiții greenfield, arată o analiză realizată de experții de la Moneycorp România.

De la #cumpărăromânește la #produsînromânia. Economia românească se află în blockstart pentru relansarea economică. Cu ce va veni România în fața cererii de produse și servicii la nivel european, în condițiile în care peste 70% din exporturile țării sunt către țările UE? Cum vom reuși să depășim această criză economică și de ce sunt importante exporturile în reconstrucția economică?

Experții de la Moneycorp susțin că într-o economie puternic afectată de efectele pandemiei de coronavirus, mulți investitori vor privi cu destule rezerve piața chineză, principalul exportator al lumii. Faptul că lanțurile de aprovizionare s-au întrerupt atât de ușor, urmare a crizei sanitare, îi va face pe mulți să își regândească portofoliul de furnizori si locatia acestora, focusul fiind pe apropierea producției de zona de desfacere, de clientul final.

În noul context internațional, în care SUA și UE își regândesc strategiile macroeconomice, firmele românești au șanse să câștige contracte semnificative, în condițiile în care gama de produse de export a crescut semnificativ în ultimii ani.

„România a înregistrat, în 2019 cel mai bun rezultat din istorie în materie de exporturi,  de 69 miliarde de euro, în linie cu estimările noastre”, spune Cosmin Bucur, directorul general Moneycorp România.

„2020 a început bine însă perioada de lockdown, generată de pandemie, precum și următoarele luni de relansare graduală a activității vor eroda puternic din potențialul de export. În acest context, estimările noastre indica un nivel al exporturilor de 60 miliarde de euro în acest an și o revenire către granița de 70 de miliarde de euro în 2021”, a mai spus acesta.

Spre comparație, în 2010, economia românească raporta exporturi de 37,3 miliarde de euro, la jumătate față de cele din 2019. 76,6% din exporturi au mers, anul trecut, către țările din Uniunea Europeană.

„Evoluția exporturilor românești va depinde, în principal, de modul în care principalii noștri parteneri comerciali din Europa, Germania, Italia și Franța își vor reveni din punct de vedere economic. Premizele sunt încă în zona incertitudinii însă, având în vedere pachetele financiare uriașe anunțate de Bruxelles pentru relansarea economiei europene, totul va depinde de modul în care economiile din zona euro vor conlucra pentru revenirea economică”, a mai spus Bucur.

Pentru România, spun experții de la Moneycorp, următoarea perioadă va aduce o serie întreagă de oportunități în condițiile în care, din punct de vedere al raportului preț-calitate, produsele românești se află într-o zonă atractivă, de la materiale de construcții la produse agroalimentare, textile și mașini.

„Europenii vor fi mai atenți la preț și la proveniența mărfurilor”, estimează Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România.În acest context, spune expertul, dând exemplu sectorul auto, ,,noile modele Dacia – Logan 3 și Sandero, ce vor fi lansate în toamnă, alături de noul Ford Puma produs la Craiova, se vor afla în prim-plan, așa cum Logan-ul și Duster-ul s-au vândut excelent în timpul crizei financiare din 2009”.

Principalele produse de export ale României au fost, în 2019, mașinile și dispozitivele electrice (29,1% din totalul exporturilor), mijloacele de transport (18,4%), mobilier, materiale de construcții și alte produse (12,5%), produsele agroalimentare (10,4%), produsele chimice și mase plastice (9,2%), produsele metalurgice (8,6%), textile, confecții, pielărie, încălțăminte (7,8%) și produsele minerale (4%).

România a exportat cel mai mult produse și servicii în Germania, de 15,4 mld.euro (29,3% din total), Italia – 7,7 mld.euro (14,7%), Franța – 4,7 mld.euro (9%), Ungaria – 3,3 mld.euro (6,3%), Marea Britanie 2,5 mld.euro (4,9%), Polonia – 2,4 mld.euro (4,6%), Bulgaria – 2,4 mld.euro (4,6%) și Cehia 2,1 mld.euro (4,1%).

Pe lista destinațiilor de export ale produselor „made in Romania”, s-au mai aflat, în ordinea valorii, Olanda, Spania, Austria, Slovacia, Belgia, Grecia și Suedia.

Din țările din afara UE, cele mai căutate destinații de export pentru produsele românești au fost Turcia (2,2 miliarde euro), SUA (1,3 mld.euro), Rep. Moldova (1,2 mld.euro) și Rusia (1 mld.euro) 

#PRODUSÎNROMÂNIA, UN EFORT NAȚIONAL

Potrivit analizei Moneycorp, evoluția exporturilor românești va depinde, într-o măsură semnificativă, de modul în care autoritățile vor sprijini relansarea economiei.

Programul IMM Invest și cel destinat marilor companii, luat în calcul de guvern, trebuie însoțite, potrivit experților, de o politică de stimulare a investițiilor de tip greenfield, prin facilități fiscale și administrative.

„Într-o Europă în care toate țările vor concura pentru a atrage investiții, România, cu un cost operațional redus în comparație cu țările din regiune, are șanse să reprezinte o destinație importantă pentru investitori, însă trebuie să facă mai mult pentru a atrage capitalul străin. Relevant este exemplul Poloniei care a reușit, recent, să atragă o investiție de 1 mld. euro de la Microsoft, ca parte a planului său la nivel global de a oferi startup-urilor, antreprenorilor, IMM-urilor și autorităților servicii cloud securizate”, spune Claudiu Ghebaru, Senior Dealer în cadrul companiei.

„Dezvoltarea unor programe de stimulare a producției, cu fonduri UE sau de la bugetul de stat, sunt de natură să ofere un boost semnificativ economiei, mai ales în sectorul IT&C, în contextul celei de-a patra revoluții industriale, Industry 4.0, la care și România va trebui să adere. Digitalizarea, robotizarea și noile tehnologii reprezintă un domeniu care trebuie să devină strategic pentru România, un domeniu cu potențial excelent de export”, a mai adaugat acesta.

Dincolo de sectorul IT, dezvoltarea infrastructurii de transport (rutier, aerian, feroviar, naval) este de natură să susțină investițiile greenfield în economie, singurele care pot aduce o evoluție economică solidă, predictibilă.

„De la #cumpărăromânește trebuie să evoluăm cât mai mult spre zona de #produsînromânia, către dezvoltarea unor lanțuri de business locale în toate sectoarele cu potențial, de la agricultură la industria prelucrătoare, care să ofere produse și servicii de calitate. Este nevoie de un efort susținut al mediului de afaceri și al statului către o reconstrucție economică pe baze sustenabile si predictibile, care să ofere o alternativă la importuri și o ofertă competitivă la exporturi”, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.

Potrivit experților, într-un mediu valutar volatil și a presiunilor economice generate de criză, mediul de afaceri trebuie să ia în calcul tot mai mult folosirea unor produse si strategii de hedging.

„Fluctuațiile cursului de schimb reprezintă un lucru normal într-o piață financiară dezvoltată dar, în același timp, pot reprezenta un risc semnificativ pentru companiile care desfășoară operațiuni de import sau export. O mișcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct și negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 15 ani în domeniul trezoreriei bancare,am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de criză și incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creștere a volatilității cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie își dorește o diminuare a volatilității și o creștere a predictibilității, cel puțin pe termen scurt și mediu”, menționează Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.

Potrivit acestuia, cel mai de bază și eficient produs de hedging (acoperirea riscului valutar) este tranzacționarea la termen (Forward). Acesta presupune fixarea cursului de schimb la care o companie poate cumpăra sau vinde o valută la un moment viitor.

Diferența nivelului de dobandă, între EUR/USD/GBP pe de o parte și RON pe cealaltă parte, face ca un forward să fie foarte atrăgator în special pentru exportatori (companiile care vând valută și cumpără RON) datorită unui nivel al cursului de schimb superior față de cel oferit „la vedere’” în momentul încheierii tranzacției. Aceasta reduce costul asociat unei astfel de tranzacții și rămâne un produs pur de acoperire a riscului valutar.

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa. În 2019, compania a tranzacționat la nivel global peste 40 miliarde de Euro și a efectuat plăți către peste 190 de țări. Moneycorp a câștigat, tot în 2019, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.

În România, Money corp lucrează cu peste 700 de companii Corporate și IMM-uri, din domenii diverse precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Medical.

Finanțare pentru proiecte de cercetare fundamentală și de frontieră

Florin Antonescu
-
0
Finanțare pentru proiecte de cercetare fundamentală și de frontieră

Ministerul Educației și Cercetării a lansat ediția din acest an a competiției pentru proiecte de cercetare exploratorie (PCE) din Programul 4 – Cercetare fundamentală și de frontieră, Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III). Pot concura cercetători „cu performanţe demonstrate prin calitatea şi recunoaşterea internaţională a publicaţiilor ştiinţifice, inclusiv celor care activează în străinătate (cetăţeni români sau străini) şi doresc să conducă proiecte de cercetare de înalt nivel ştiinţific în instituţii din România”. Obiectivele programului sunt „creșterea prestigiului cercetării ştiinţifice din România, cuantificat prin rezultate ştiinţifice de nivel internaţional; identificarea, susţinerea şi dezvoltarea echipelor de cercetare pentru a le permite să atingă, să menţină şi să consolideze masa critică necesară competitivităţii acestora pe plan internaţional; atragerea resurselor umane naţionale şi internaţionale de calitate pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice din România; implementarea principiului finanţarea urmează performanţa în cercetare”.

Sunt vizate rezultate ştiinţifice de excelenţă, creşterea numărului de cercetători cu normă întreagă angajați în sistemul național de cercetare-dezvoltare, atragerea şi implicarea cercetătorilor din străinătate în proiecte cu impact asupra creşterii vizibilităţii internaţionale a cercetării ştiinţifice româneşti, creşterea capacităţii de a candida cu succes la instrumente de finanţare europene şi internaţionale de cercetare.

Competiția este organizată conform HG 1265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare și a acțiunilor cuprinse în Planul Național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare, cu modificările și completările ulterioare. Asigurarea finanţării şi monitorizarea proiectelor revin Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).

Foto: Cercetare de top la Măgurele

Memorandum pentru evaluarea sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare

Florin Antonescu
-
0
Memorandum pentru evaluarea sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare

Guvernul a aprobat Memorandumul privind utilizarea mecanismului de sprijin al politicilor din Programul Orizont 2020 pentru evaluarea politicilor naționale în domeniul cercetare, dezvoltare şi inovare, a guvernanței și arhitecturii instituționale. Documentul se referă la utilizarea instrumentului Policy Support Facility (PSF) și a fost adoptat la propunerea Ministerului Educației și Cercetării. Aplicarea instrumentului PSF pentru evaluarea sistemului național CDI are ca scop creșterea fondurilor atrase din programele comunitare de finanțare a cercetării, inovării și integrării sistemului național CDI în Spațiul European al Cercetării (ERA). Conceptul ERA „a fost lansat de către Comisia Europeană în anul 2000 și  actualizat succesiv în perioada 2008-2015 printr-o serie de reforme care au conturat ERA prin direcționalitate, prioritizare, guvernanță, reforme concretizate prin stabilirea unui mecanism de monitorizare și suport din partea Comisiei Europene, cu sprijinul statelor membre”.

Memorandumul propune crearea unui comitet interinstituțional coordonat de Ministerul Educației și Cercetării, care să asigure sprijinul pentru realizarea în bune condiții a evaluării cu experți externi a politicilor naționale în domeniul CDI, a guvernanței și a arhitecturii instituționale, în vederea unei integrări optime în Spațiul European al Cercetării. Din comitet vor face parte reprezentanți ai instituțiilor publice centrale și ai altor organizații relevante pentru activitățile CDI.

În context, Ministerul Educației și Cercetării reamintește că are ca priorități în 2020 „atât elaborarea Strategiei Naționale pentru Specializare Inteligentă (SNSI), cât și a Strategiei Naționale de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (SNCDI), precum și a următorului Plan Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare (PNCDI)”.

Compania a publicat raportul privind activitatea economico-financiară a Grupului ROMGAZ la 31 martie 2020

Economistul
-
0
Compania a publicat raportul privind activitatea economico-financiară a Grupului ROMGAZ la 31 martie 2020

Grupul Romgaz a înregistrat în primul trimestru al anului 2020 o cifră de afaceri de 1.430,3 mil.lei, în scădere cu 16,51%, respectiv 282,8 mil.lei, comparativ cu cea realizată în primul trimestru al anului 2019.

Profitul net de 571,9 mil.lei a fost mai mare cu 5,54%, respectiv 30,1 mil.lei, comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Profitul net consolidat pe acţiune (EPS) a fost de 1,5 lei. Marjele realizate ale profitului net consolidat (40,0%), EBIT consolidat (46,8%) şi EBITDA consolidat (56,1%) sunt în creştere faţă de T1 2019 (31,6%; 36,8% şi respectiv 52,2%) şi arată o îmbunătăţire a activităţii Grupului, chiar dacă cifra de afaceri a înregistrat o scădere. Consumul de gaze naturale estimat la nivel naţional pentru T1 2020 a fost de 45,85 TWh, cu aproximativ 3,7% mai mic decât cel înregistrat în T1 2019. Producţia de gaze naturale a fost de 1.362,3 mil.mc, fiind cu 4,7%, respectiv 67,7 mil.mc sub cea înregistrată în T1 2019.

Cantitatea de energie electrică emisă a fost de 240,2 GWh, cu 54,17% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut (155,8 GWh). Cantitatea de energie electrică produsă a fost de 258,9 GWh în T1 2020, cu 51,5% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut (170,8 GWh), diferenţa faţă de energia emisă în SEN reprezentând consumul propriu tehnologic al termocentralei.

“Temperaturile mari din această iarnă precum şi situaţia economică inedită cauzată de pandemie, au diminuat anumite rezultate financiare. Trăim timpuri în care ne adaptăm şi gândim strategii de dezvoltatre pentru a face faţă provocărilor ce ne aşteaptă” a declarat Adrian Volintiru, directorul general ROMGAZ.

Rapoartele complete (în limba romană şi în limba engleză) sunt disponibile pe website-ul societăţii: https://www.romgaz.ro/ro/rapoarte-interimare

1...1.1491.1501.151...1.563Pagina 1.150 din 1.563